6,618 matches
-
personalității umane este cristalizată deja în pragul tinereții, au alimentat această stare de lucruri. Desigur, este o viziune nu numai defectuoasă, ci și profund nedreaptă, din cel puțin trei motive: mai întâi, vârstele adulte, comparativ cu cele ale copilăriei și adolescenței, au o durată mult mai lungă; mai apoi, achizițiile și schimbările continuă; deasemenea, în acest ciclu ontogenetic, care se întinde pe aproximativ patru decenii, individul traversează cele mai numeroase experiențe specific umane. Nu-i mai puțin adevărat că întrebările fundamentale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în consens cu Stepanova, cele mai înalte niveluri pe traseul inteligenței se înregistrează între 20 și 23 de ani, respectiv la 32 de ani. Contrar școlii piagetiene, ce prezumă că aparatul intelectiv se definitivează în parametrii săi esențiali încă din adolescență, o serie de notabilități ale domeniului consideră că modelarea gândirii operatorii formale continuă. Așa cum o demonstrează Kohlberg și Gilligan (apud Lugo, Hershey, 1979), 65% dintre indivizi uzitează de operații formale abia între 21 și 30 de ani, iar procentul scade
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
susțin că inteligența cristalizată cunoaște o traiectorie ascensională de-a lungul ontogenezei, deoarece se bazează pe experiențe de învățare cumulativă. Cât privește inteligența fluidă, care depinde de viteza gândirii, a dexterității și a memoriei pe termen scurt, ea progresează până la adolescență, înregistrează un platou pe parcursul tinereții și declină treptat, începând cu maturitatea mijlocie. Evoluția intelectuală în ontogeneză (inclusiv a inteligenței) este fertilizată, indubitabil, de bogăția trusoului de cunoștințe al persoanei, dar și de persistența travaliului său intelectual curent. Este o aserțiune
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și în timp util, unele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i pe cei dragi, s-a neglijat pe sine. Derulând firul analizei, vom menționa că Levinson și colaboratorii săi (1978) plasează criza respectivă în intervalul de vârstă 35-45 de ani. În esență, ea este comparabilă cu cea care survine în adolescență, deoarece identitatea persoanei devine problematică. Există o multitudine de cauze care pot genera o asemenea stare de lucruri: schimbări la locul de muncă, perspectiva îmbătrânirii, decesul unor persoane dragi, modificări în constelația familială, odată cu plecarea copiilor etc. Din perspectiva jungiană
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în toate domeniile vieții de zi cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de limbajul educabililor ca de un instrument indispensabil, gata elaborat, fără
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
personalității sub aspect cognitiv, al dobândirii unei culturi generale de bază și a uneia specializate (ca preambul al formării profesionale ulterioare), la vârsta adultă, accentul cade pe dezvoltarea carierei. Educația privind cariera presupune abilitarea individului aflat la vârsta copilăriei și adolescenței de a lua decizii adecvate privind studiile ce trebuie parcurse pentru calificarea într-o anumită profesie. Dezvoltarea carierei se referă la planificarea și parcurgerea de către o persoană a unei rute profesionale în acord cu propriile posibilități, capacități și dorințe, pe
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp pierdut; timp liber - timp câștigat. Cea mai mare parte a timpului a fost folosită pentru aplicația practică. În ultimele 15 minute s-au prezentat observațiile asupra desfășurării activității și concluziile. Timpul este un semn de întrebare teoretic și practic. Adolescența înseamnă și confruntarea, mai mult sau mai puțin, cu ceea ce se numește generic - criza adolescenței. Rolul profesorului, indiferent de obiectul pe care îl predă, este de a consilia elevii pentru a trece mai ușor prin această perioadă, cu acumulări pozitive
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
pentru aplicația practică. În ultimele 15 minute s-au prezentat observațiile asupra desfășurării activității și concluziile. Timpul este un semn de întrebare teoretic și practic. Adolescența înseamnă și confruntarea, mai mult sau mai puțin, cu ceea ce se numește generic - criza adolescenței. Rolul profesorului, indiferent de obiectul pe care îl predă, este de a consilia elevii pentru a trece mai ușor prin această perioadă, cu acumulări pozitive la nivelul personalității. Gestionarea eficientă a timpului ocupat și a timpului liber, respectarea celor trei
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
iar povestea de dragoste se transformă Într-o lecție despre relația dintre iubire și sentimentul național, despre puterea dragostei pusă În balanță cu contradicțiile istoriei. Prima dintre prietenele lui Iancu XE "Iancu" de care avem cunoștință se leagă de anii adolescenței acestuia și de locurile sale natale din Apuseni. Se numea Tilda Oblateck, nu era româncă (numele sugerează o ascendență slovacă), iar tatăl ei, care locuia, probabil, la Abrud, era director la oficiile miniere din Munți. Ea pare să fi fost
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jos ale societății era de numai treizeci de ani. De asemenea, unul din patru copii murea la naștere și numai unul din trei copii reușea să trăiască în primul an de viață. Cei care reușeau să supraviețuiască primei copilării și adolescenței, și atingeau vârsta de patruzeci și cinci sau cincizeci de ani erau priviți ca decani de vârstă. De multe ori, dacă familia cădea pradă molimelor și toți membrii ei decedau, femeile rămâneau fără ajutor, alegând prostituția ca unică sursă de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pe care trebuia să merg. Asta se datorește Iașului. Dacă azi mi-a rămas o mare doză de poezie, pe care de multe ori reușesc să o materializez și în muzică, asta se datorește în întregime Iașului. Toată copilăria, toată adolescența am petrecut-o lângă personalități enorme ca Mihail Sadoveanu, frații Teodoreanu, Mihai Codreanu, Demostene Botez, Octav Botez, profesorul meu, de mulți, mulți alții. Deci din punct de vedere al înzestrării, Iașul mi-a dat ceva care la început m-a
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aceea, într-adevăr, să pot ieși cu ușurință din labirintul îndoielilor. Și când a fost vorba să iau hotărâri mari, le-am luat ca ieșean, adică cu înțelepciune moldovenească. Deci am fost cât se poate de marcat din copilărie și adolescență de Iașul care, natural, a fost oxigenul tuturor”. S-a scris mult despre Sergiu Celibidache. Din nefericire, informațiile de care dispunem nu acoperă decât parțial, și adesea contradictoriu, perioada ieșeană din biografia acestuia. „Cine era, oare, în realitate, acest renumit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
care a și interpretat pentru prima dată stepul pe scena Naționalului ieșean. Am reconstituit mai sus o imagine oarecum idilică a tânărului „care avea să fie mai târziu un genial și unic dirijor”. Dar cine a fost în copilărie și adolescență Sergiu Celibidache nu este simplu de reconstituit, mai ales când dispui de informații contradictorii și când specificul investigației este altul decât cel biografic. S-a născut în anul 1912, la Roman (interesant apare faptul că Celibidache n-a vrut să
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
trecut, n-are viitor și uneori n-are nici o continuitate în viață. Această observație elementară desființează numeroase studii critice care se ocupă de "Hamlet la Wittenberg", de "influența tatălui lui Hamlet asupra fiului său", de "firavul și tânărul Falstaff", de "adolescența eroinelor lui Shakespeare", de problema "câți copii a avut Lady Macbeth". *4 Timpul și spațiul dintr-un roman nu sunt cele din viața reală. Chiar și un roman aparent foarte realist, chiar și "felia de" viață" a naturalistului sunt construite
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un sprjin real În seara lui lăsând mare parte din grija aprovizionării și cumpărăturilor. Nu mare mi-a fost uimirea când m-a Întrebat ce părere am față de intenția lui de a deschide un magazin cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți afirmându-și și impunându-și unicitatea, „minunea naturii ce este”. Acest comportament are ca efectul fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere, o cerință susținută de multiple Înțelesuri dintre care amintim: a. identitatea sinelui, a unicității sale exprimată prin căutarea unei structuri de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
10.11.2006, pag. 3A) sau o taxă pe bugetul familiei, semnalează: a. criza dintre cele două tendințe individuare - unicitate, identitatea sinelui și integrarea În seria grupului de apartenență. Conform concepției lui Erik Erikson (fig.3) acest conflict este specific adolescenței sub forma crizei dintre identitatea Eu-lui și confuzia de roluri; b. lipsa comunicării Între cele două părți implicate direct În conflict: elevi/adolescenți și profesori alături de care părinții, comunitatea apar ca factori cu presiune indirectă; c. nu În cele din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
confortul pe care li-l oferă produsul, precum și faptul că acel produs Îi atrage, le place de la prima vedere. Aceste date de cercetare sunt completate prin verificarea ipotezei nr. 5, clarificând astfel imaginea privind comportamentul de consum manifest la vârsta adolescenței. Verificarea ipotezei nr. 5: Avansăm ipoteza că adolescenții doresc să exprime prin vestimentație o imagine despre sine, considerând că haina este una dintre modalitățile prin care care pot comunica cu ceilalți. Q17. Considerați că hainele reprezintă o etichetă socială? Întrebările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
demonstrat marea eficiență a exersării asertivității și impactul favorabil asupra persoanelor În toate domeniile vieții lor. Astfel, considerăm că această componentă a competenței sociale ar putea face parte din educația de bază, Începând dacă nu din copilărie, atunci măcar din adolescență. În sprijinul acestei idei vine aprecierea lui A. Adler (1991, 76) că aspirația de a te pune În valoare se manifestă Încă din primele zile de viață și se constituie ca un puternic factor psihologic ce influențează procesul actualizării de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează tendința de afirmare și impunere a unicității individului. Acest comportament are ca efect fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine și consolidarea unui statut social și profesional uzitează din ce În ce mai mult de aspecte de stil vestimentar. Prezentarea sinelui Într-o manieră modernă sau clasică, discretă sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
găsește soluții, cine nu, găsește scuze”) ale activistului, specialistul e o păpușă mecanică dezarticulată. În sistemul „hindus” instituit de comunism, profesioniștii atestați devin o castă inferioară - ditamai profesorul Olteanu este luat sistematic „la pertu” de un activist abia ieșit din adolescență. Așa se explică remarcabila expresie folosită după 1989 de inginerul hidro Ion Iliescu, care, povestind a n-a oară conflictul său cu Ceaușeștii, își formulează sancțiunea de a fi fost scos din CC și pus la Ape astfel : „Am fost
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propoziției standard de lucru a activiștilor : „Înțelegem și problemele intelectualilor”. Iată schema : Caius Bengescu (nume mai „intelectual” de atât, antichitate romană plus Hortensia Papadat, era greu de dat personajului) este un fiu de boieri cu conac și stemă care, în adolescență, se dedică luptei comuniștilor, devenind un „poet al baricadei”, deoarece avea și talente literare. Suntem însă în anii ’60, când de versuri care să înflăcăreze masele nu mai e nevoie (încă nu explodase Adrian Păunescu), așa că dl Caius a devenit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locuțiunea în ciuda Muzica începuse să aibă totuși, în ciuda lălăielilor prietenilor lui, o putere adâncă asupra lui Mircea (M. Cărtărescu, Orbitor). d) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin grupuri prepoziționale cu fără (cf. GALR II: 602) Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. (G. Liiceanu, Ușa interzisă) Fără a pune în umbră necesitatea faptei neezitante și a respectului față de legea morală, socotim totuși că buna practicare a virtuții nu are decât de câștigat de pe urma reflexivității
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
le așteptam cu nerăbdare. Eram tineri, cu familiile în formație completă, ne făceam cadouri, organizam petreceri cu prietenii de familie, ne distram și ne simțeam bine. Cu nostalgie îmi amintesc și felul în care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]