KorAP: Find »[drukola/base=aduna & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...182 183 184 ...1434 >

35,844 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774

nici un fel de legume sau fructe. Am făcut "inventarul" tuturor plantelor adunate și am început să preparăm fierturi pe care le înghițeam pentru că erau fierbinți și adeseori plăcut parfumate; cei câțiva pumni de boabe de cătină ce apucasem să le adunăm le-am păstrat doar pentru copii. Ziua, la lumina palidă strecurată prin gemulețele cât o palmă din acoperiș, ocupam timpul copiilor și al meu stăruind cu dictări și stimulându-i cum mă pricepeam mai bine, căci pentru ei, claustrarea era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
iatac. Teodora, dormi ? Pot veni în pat la tine ? Desigur, fetița mea, vino. Ti-e frig sau te frământă gândurile ? Strecurată în patul larg și cald din prelungirea cuptorului bătrânesc, Dora nu scoate, multă vreme, nici o vorbă. Încearcă să își adune gândurile și să pătrundă cu ele în tainițele ferecate ale sufletului ei, acolo unde nu cutezase să pătrundă până acum. Teodora nu întreabă nimic. Știe că va veni momentul când Dora va începe să vorbească. Dora își caută cuvintele, își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801

fost pus să sufle în bășică, nu o dată, ci de două-trei ori, dar cu același rezultat negativ și și-a motivat starea deplorabilă în care se afla prin neodihna de o noapte din cauza unei lucrări cu caracter urgent. S-a adunat de-un borș, i-a spus șefu' unuia dintre însoțitori în timp ce se pregăteau să părăsească încăperea, și fă-mi legătura la sârmă, i-a ordonat celuilalt. Te-a ajutat Maica Domnului, nenicule-neanicule, și de data asta! Iar ai scăpat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
o îmbucătura s-a strecurat tiptil în dormitor, unde dârele de tencuială proaspătă încă mai persistau cu diferențe de culoare. Mai întâi a scuturat pe balcon covertura, păturile și cearceafurile și le-a cercetat cu mare atenție, umblând prin scamele adunate prin unghere chiar și cu un magnet-potcoavă pe care l-a luat din ghiozdanul băiatului dintr-a opta. Apoi a luat la puricat, centimetru cu centimetru, salteaua de lână pe care a descusut-o pe la toate colțurile, făcând-o inutilizabilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Că nu știi la ce te mai poți aștepta de la el... Pune-ți în mișcare trupa! Cere sprijinul lui Curdu de la Suceava! Și fără vociferări, Timpane! Dar de unde le știi pe toate aistea, Dinule? De la mulțimea din colț, care se adună în jurul lui Papagal și trăncănește vrute și nevrute. Că doar vezi și tu ce le mai înflorește în toate felurile, ca să tragă oarece spuză la oala cu nemulțumiri care și așa stă să dea în clocot. Cum?.. Ai impresia că Papagalul chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
despoaie de bunuri, de pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați la sfat. E Știuca, preamărite Împărate! Ea e pricina necazurilor toate. Ea fură-n văzul lumii, Maiestate! Chiar că așa ceva nu se mai poate! Să i se dea pedeapsa capitală! Să terminăm odată cu relele din țară! Și-atunci mulțimea este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
băitănașii au început a-i da târcoale mult prea devreme, că abia o isprăvit a șaptea... Cam așa se zvonește prin sat, Constantine... Să nu-ți faci griji, Savetă, că dacă-i așa, atunci o scoatem de la școală și-i adunăm turmă de sterpăciuni... Măcar să învețe cum se câștigă un ban cinstit... Poate că ploaia de toamnă și lapovița or mai răcori-o și-i vor mai tăia din cele pofte... Bine ar fi ca tu însuți să te asiguri că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
mai grosuțe, rămâneau în grămezi separate pentru învârtelile și obligațiile lui dom' feșteru', da-i-ar Dumnezeu sănătate că bun om este... mai închide și el ochii... că doar creștini suntem cu toții... Numai așa a reușit Gătej al nostru să adune mai multe cărucioare de găteje pentru gospodăria proprie, dar și două-trei ceva mai de calitate pentru comercializare în cartierele mărginașe ale târgului. Că doar asemenea lemne de foc, uscate ca chiperiu, se caută cu prioritate și se vând la prețuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
finalizării lucrărilor contractate, la aflarea daraverii în care a fost implicat colegul lor. Banii! Banii și lăcomia mânca-i-ar pustia! A mai adăugat altul. Ca la final, cu toții să cadă la pace că averea-i bună numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără păcat! Că, până la urmă, tot vine judecata cea dreaptă, dacă averea-i dobândită fie și numai ca părtaș la vicleșugul străinului. Că străinul te bagă una-două și-n păcat, și-n temniță, și-n alte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875

îmi plăcea la nebunie prenumele meu. Nimeni nu se mai numea Z. Nimeni nu mai avea identitatea redusă la o singură literă pe care aveam s-o regăsesc apoi aruncată în învălmășeala aceea a abecedarului. Pruncii de clasa I se adunau în cerc, prin pauze, în jurul meu, și mă arătau, hlizindu-se, cu degetul, ca pe o stafie, strigând în cor: "Z! Z! Z! Z!" Nu cred că se amuzau așa de copios nici la circ. În asemenea momente îmi era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
nou alfabet. Din fericire, existau însă pentru Nineta și subiecte mai atractive pe lume, mai apropiate de aspirațiile mele de individ care dorea să rămână cocoțat în topul micilor depravați. Când a murit Dej, ninetistele, îmbrăcate în negru, s-au adunat din nou la voroavă, purtau cu ele niște fotografii cu un semichelios bătrâior, lăudau nu știu ce fapte de vitejie ale acestuia, picurau lacrimi și-i blestemau pe ruși din cauza nu știu cărui complot pus la cale împotriva eroului mort. Doar Nineta era îmbrăcată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
să cuvânt precum Moise în pustiu. Acesta este cel mai mare ajutor pe care mi-l poți oferi... Sunt aici, la Viena, furată de beția succesului expoziției de la Moya. Nu-i de ici-colo să ajungi pe simezele acestui muzeu care adună noile voci ale artei plastice contemporane. Sunt modestă, nu-i așa? Acum strâng, de prin ziare și reviste de specialitate, opiniile criticilor. Cred că am o doagă lipsă sau sunt atinsă cronic de narcisism. Adun niște cronici pe care, probabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
pe simezele acestui muzeu care adună noile voci ale artei plastice contemporane. Sunt modestă, nu-i așa? Acum strâng, de prin ziare și reviste de specialitate, opiniile criticilor. Cred că am o doagă lipsă sau sunt atinsă cronic de narcisism. Adun niște cronici pe care, probabil, le voi citi numai eu... Chiar și așa, grav atinsă de această boală, am fost la Haus der Musik, unde m-am întâlnit cu Haydn, Mozart și Mahler, și-atunci mi-am dat seama că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
pentru că e o jucărie specială, secretul acelui cerc de prieteni, iar când e vorba despre respectul pentru prieteni el este foarte devotat. Vă imaginați ce repede m-am alăturat comitetului de primire al tablagiilor, având și aceste prețioase informații. Am adunat iute gașca din cartier și am compus, cât ai zice pește, o capodoperă de poezioară. Cu vioara pe care mi-o făcuse Nineta cadou am reușit să îngân câteva acorduri care au așezat poezeaua pe un portativ de toată frumusețea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
stau toată noaptea cu ochii beliți și urechile ciulite pe panarama voastră de bloc!" Omul are susținere de la o altă fereastră: "Să vă ia mama dracului de guriști și țambalagii de mahala ce sunteți, că a tunat și v-a adunat pe scara asta: pușcăriași, ghicitoare, scandalagii și genioși!"... Era clar. "Sara pe deal" nu putea fi ocolită... Intru și cânt. Unchiul Grătărel apreciază valoarea. Scuipă faraonic pe-o sută și mi-o lipește de frunte. Nimeni nu face economie de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
pârnaie. L-am vizitat de mai multe ori, acolo, pe Onuț"... Și tu, depravatule, ce belești ochii aici, Dumnezeii... Tata, tot tată: "Dumnezeii mamelor voastre! Credeți că vă permit să vă purtați așa cu fiul meu? Hristoșii și..." Hopa... Se-adună lume multă, ca la mort. Mai degrabă ca la scandal. Unul dintre cei trei prieteni devotați zice că nu-i voie. Tata zice că-i voie, pentru că el are cheia de la casa mortului și lasă la priveghi pe cine vrea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
mele. Simțeam că plutesc. Improvizam, improvizam și iar improvizam. Din când în când reluam, ca refren, dar și ca omagiu, un fragment dintr-o piesă de-a lui Milică. A durat aproape o oră dialogul nostru. Ca la circ se adunase lumea. Când a sunat ultimul acord, spectatorii au aplaudat ca și cum s-ar fi aflat la o reprezentație de gală. Milică s-a așezat istovit pe scaunul lui de poveste, și-a ațintit ochii către mine și n-a mai spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806

răceli. Cad frunzele de smarald, coboară fluturi de soare, Nu se aud ecouri, se simte apa lin Iar liricul senin Sună încet în noapte. Cad aburii de intim, cascada liniștii, Iar apa cade lin, pe frunzele de aur. Eșarfa se adună, se strânge la mijloc, Fuge vântul până colo, colț veșnic de natură Iar când din cerul bleu coboară încetinel norul, Se-așterne de la începuturi roșul, Așa va fi mereu. Natura-mi, vie fără vietăți, moartă fără mortăciuni. Iar căldura liniștii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
cânte toate stelele din cer. Iar stelele la rândul lor îngheață un patinoar pentru fulgii de nea. Fluturii zburdă pe câmp, hoinăresc, zboară aiurea care încotro, în zig-zag. Pajiștea multicoloră este o lume aparte, în ea toate florile s-au adunat să țină soarelui cunună. Acolo este lumea insectelor, vara climei temperate e o binecuvântare pentru câmpul care forfotește de atâta suflare. Fluturii se joacă pe câmpul înmiresmat cu flori de toate culorile. Și câmpul le zâmbește curios, jucăuș, cu poftă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
pe un zvâcnet amorțit. Dincolo de armonie este turnul în care individul simte. Norii curgeau din cer într-un potop de lacrimi. O vântoasă era pornită pe măturat copacii. Luz Maria, Lucecita. Când cade ploaia mocănit, picăturile una câte una se adună în ochiuri de apă. Griul uniform din jur le ține de urât. Plâng norii bătuți de vânt, vine gheața bătută de ape, țipă piatra de frig. Nuielușele țipă și ele, însă de umed și ud. Covorul pe ducă va începe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
de efect. Pașii tocurilor zglobii se aud pocnind pe metal. Iar imaginația începe să cânte. Însă, pe de altă parte cristalul bine conturat oferă claritatea de excepție, foarte bine conturată, și totul e poleit. Cristalul ciocnește sticla, oglinda. Sunetele se adună într-o melodie bine închegată: început, cuprins și încheiere. Pe holul gol din școală, în timp ce înalte clase se preda, pe bancheta din spate a unei limuzine, în drum spre casă, pe bancă, în hala centrală sau pe bancă între cumpărături

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
mă vei simți căutându-te, să-i ridici receptorul și să mă întrebi unde sunt. Vei lua caleașca de aur și mă vei lua cu tine în zbor, ca să-mi treacă frica. Ileana Cosânzeana și Făt Frumos " Luminile s-au adunat la un loc pe fereastră. Acolo a venit și luna cuprinsă de foc și a luat cu ea întregul cer, pe care l-a mototolit să le stingă incendiul amarnic. Însă cum nici ele nu se terminau de ars, așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
vocabularul și el se ițește și totul în cerc se-nvârtește: e rococo. Vise sălbatice și vise de noapte se împletesc în coroane de flori, razele multe nu se țin departe, și vin și ele în caseta de spic. Se adună, se zbat, lunecă unele spre altele, vin, aleargă, nu se zăpăcesc, însă pe noi ne zăpăcesc. Ritmul diferă, nu există un ritm. Nu aș vrea ca în aceste clipe luna să înceteze să lumineze, nici nu aș vrea să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
ne zăpăcesc. Ritmul diferă, nu există un ritm. Nu aș vrea ca în aceste clipe luna să înceteze să lumineze, nici nu aș vrea să nu mai văd spectacolul de culori în noapte. Flori sălbatice, floarea de colț, toate se adună, toate se separă, cercul de foc în roze se cufundă și frigul cu grijă rapid îngheață tot. It is exquisit. Ne e fomiță. Am făcut nani. Vino-ți în fire! Nu-i lucru curat. Nu e nimic de păpică? Ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
îmi aruncă niște priviri veninoase. Aș vrea puțin sarea, cerui, iar Françoise o luă pur și simplu din mâna Hélènei, care se pregătea să mi-o paseze. Mai apoi în timpul zilei dorii să înot în piscina interioară. Toate fetele ne adunaserăm acolo, iar băieții erau în curte, la o bere. Îmi dădusei jos prosopul și mă pregătii să plonjez în apa călduță, când Françoise interveni: Vezi, dragă, să nu ne stea în drum prosopul tău pe care l-ai lepădat. O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]