5,281 matches
-
sociale, poetice și religioase. Astfel Steve Reece remarcă pe bună dreptate că această familiaritate a audienței lui Homer permite aprecierea nuanțelor și conotațiilor de dicție a formulelor, recunoașterea secvențelor semnificative și a modelelor în combinații variate. Fapt capital în discernerea aluziilor, ironiei, parodiei, umorului, prolepselor conținute în aceste scene. Dacă așa stau lucrurile, ce ne învață multiplele variații ale scenelor de ospitalitate din Odiseea (și putem număra vreo douăsprezece)24. Mai întâi diversitatea dorințelor și a practicilor reale într-o scenă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numit 357, dar și povestea lui Aiax, a faimoasei sale mânii și nebunia sa momentană ucigașă pe care Atena o abate asupra oilor, substitute ale dușmanilor care l-au batjocorit. Carnagiile lui Iulian țin de acest fel tip de furie. Aluzia la sandalele pe care paricidul Iulian le lasă la intrarea locuinței sale ("După ce-și scoase sandalele, deschise încet și intră") și pe care le lasă "în capul scării" după crimă, se referă nu numai la simbolul iudaic al "descălțatului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plânge. Recunoaște în propria imagine pe cea a tatălui (și nu se mai gândește atunci să se omoare fiincă aceasta ar însemna să comită din nou paricidul)359. Fără a mai vorbi de intertextualitățile literare (inclusiv propria sa autoparodie) precum aluziile la Shakespeare și la Lady Macbeth. Când soția se întoarce în cameră atrasă de zgomot, ea seamănă cu soția complice a lui Macbeth: "Și cum se întoarse, crezu că zărește, în cadrul ușii, fantoma soției sale, cu o lampă în mână
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către Occitania. Dar, mai ales toate acestea țin de un aspect neliniștitor al unui simptom: "Flaubert construiește neobișnuitul discret al detaliilor sale pe o manipulare erudită a referințelor culturale pe care le asociază, le condensează, deplasează, încrucișând cele mai savante aluzii cu generalitatea inutilă cu cele mai banale idei primite și toate acestea în scopul de a atinge un alt fel de pertinență, cea a indecidabilului" (Pierre- Marc Biasi). Astfel Orientul, în profuziunea sa simbolică este asociat cu un proces general
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se purta în diverse ocazii ale vieții sociale. Aluzia este astfel, de exemplu, o practică conversațională care ne permite să știm dacă străinul față de grupul social posedă aceleași valori, aceleași referințe, aceeași cultură și îl autorizează pe acesta din urmă "să facă parte din grup" sau nu, ceea ce înseamnă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de refugiu. Prăbușirea casei Usher este și ea, într-adevăr, o chestiune de ospitalitate: naratorul chemat de un vechi prieten, vine să stea câtva timp lângă gazda sa chinuită de un secret angoasant care îl macină. Din ne-spus în aluzii, teama câștigă progresiv teren până în momentul funestei revelații, cea unui secret refulat care reapare. Povestea e bine cunoscută. Care este sensul acestei dorințe de ospitalitate care îl stăpânește pe ultimul descendent al casei Usher? De ce această chemare adresată unui vechi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
textului prin intermediul poemului, desenului, ariei muzicale sau literaturii (textul trimițând printr-un joc nesfârșit la un text anterior, care nici el nu ar putea fi primul). Forma artistică drept loc de secretudine este romanul însuși (lucru la care naratorul face aluzie în mod eliptic atunci când pentru a justifica întregul roman care va urma, termină astfel primul capitol: "Dincolo de necesitatea de a găsi un adăpost, simțeam de fapt nevoia de a isprăvi odată cu această poveste"). Este sigur că secretul nu este un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
558, cu referințe la Cartea Exodului 559, și în special la orașul lui Ramses (termenul exod este folosit de Kafka la începutul capitolului IX în legătură cu mutarea Bruneldei), referirea la cădere cu imaginea mărului, cea a îngerilor Apocalipsului, etc. Dar și aluziile la Noul Testament sunt importante, cu imaginea Fecioarei Maria, cu cea a ieslei și implicit cu cea a nopții de Crăciun în povestea morții mamei Therezei. Regăsim mai târziu teatrul din Oklahoma, cu îngerii săi560, cuvintele sale evanghelice (cei din urmă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să pună în valoare în Cartea ospitalității elemente de ospitalitate în fenomenul intertextualității, calificând epigraful drept invitat de onoare, plasat în capul mesei, citatul apropiat de referință și de mențiune, ca invitat de marcă, prezentat și anunțat cu toate titlurile, aluzia ca un oaspete anonim și prea familiar pentru a mai fi prezentat, traducerea care este primirea unui text într-o altă limbă și o altă cultură, după cum transpoziția este primirea unui gen într-un alt gen, uneori chiar într-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Fastes, V, 199 sq. 159 La Flaubert, Sfântul Iulian est singur și trăiește într-o sărăcie absolută (el nu are decât un culcuș de frunze uscate și trei vase de lut) și s-ar putea foarte bine să fie o aluzie la urciorul ovidian, fiindcă sfântul Iulian descoperă, când caută urciorul, "o aromă care îi dilată inima și nările". Era niște vin: ce descoperire!" Desigur, pusnicul ar fi putut să uite de urcior, dăruit poate de vreun călător ca mulțumire pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de coordonare par niște ornamente de care libertinii știu să se lipsească. Dragostea se reduce la o dorință și decența la un cod monden" (Michel Delon, op. cit. p. 7). 239 Romanescul și surpriza merg prin tradiție bine împreună. Crébillon face aluzie la aceasta în Rătăcirile inimii și minții: Această pasiune se năștea în mine printr-una din acele surprize care caracterizează în romane marile aventuri". 240 Vezi La surprise, selecția textelor de Bertrand Rougé, Cicada, Presses Universitaires de Pau, 1998. 241
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
269 La Mandiargues referentul semnelor de multă vreme rătăcit în povestirea și în frază pare să ia Literatura drept referință: scriitorul nu încetează să exhibe modelele sale literare astfel încât dezarmează pe oricare cititor. Textul e plin de citate și de aluzii, la Baudelaire, de exemplu. Mandiargues scrie, "după" Literatură. Acest joc permite un umor elegant în care păstrarea unei anumite distanțe rămâne regula "(Iwona Tokarska, "André Pierre de Madiargues, pièges et plaisirs de la lecture", în Lendemain, 91 /92, 1998, p. 53
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
L.S. Mercier, Tableaux de Paris, t. IX, cap. DCXCI, p.78; citat de cătreJ.-J. Courtine și C. Haroche, Histoire du visage, Rivages/Histoire, 1988, p. 241. 423 Antoine Compagnon a putut să analizeze cu mare finețe acest mod al aluziei în lumea proustiană. 424 Ar fi multe de spus despre acest aspect pe care nu-l dezvoltăm aici, intenția noastră având o altă perspectivă (deși aceasta este strâns legată de ea în mod psihosociologic, dar am ales un alt loc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
general al Academiei RPR (fusese reales pentru încă șapte ani în 1946), a încercat să limiteze amestecul politicului/ideologicului în cultura românească și să mențină structurile organizatorice și discursul istoriografic și cultural tradițional. El a fost singurul care a făcut aluzie la „neobișnuitele împrejurări în care și-a trăit ultimii săi ani” un coleg - se referea la uciderea istoricului Sever Zotta -, deși nu în ziua de 22 martie, când acesta era comemorat la Academie. Tot el a fost cel care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
căile de dezvoltare în continuare a societății socialiste, Gorbaciov recunoaște că, “în prezent, într-o serie de țări ale socialismului au loc, după cum este cunoscut, reforme profunde, altele se străduiesc să-și soluționeze problemele în cadrul structurilor și metodelor deja statornicite [aluzia la conducerea română era mai mult decât transparentă, n.n.]. Un lucru e însă clar: imaginea despre socialism se va forma pe baza aprecierii experienței de ansamblu a țărilor socialiste. [...] în ceea ce ne privește pe noi, comuniștii sovietici, suntem profund conștienți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
transmite semnale clare Moscovei atunci când se pronunță asupra necesității de a se adopta „o poziție clară, fără echivoc, de condamnare și anulare a tuturor acordurilor încheiate cu Germania hitleristă, trăgându-se concluziile practice pentru anularea urmărilor acestor acorduri și dictate”. Aluzia transparentă viza în principal Pactul sovieto-german din august 1939 și consecințele dramatice ale acestuia pentru România. Pe fondul unei participări internaționale modeste la congres, sub așteptările conducerii române, se detașează nivelul înalt al delegației PCUS, condusă de V.I. Vorotnikov, membru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în treburile altor țări în nici o condiție, prin nici un fel de mijloace - nici diplomatice, nici de altă natură”. Tot V. Medvedev amintește că la un moment dat generalul Nicolae Militaru a transmis prin intermediul ambasadorului sovietic la București anumite semnale, „făcând aluzie că mișcarea împotriva lui Ceaușescu are destui adepți în rândul militarilor, corpului diplomatic și altor cercuri”, punându-se în fond problema sprijinirii de către partea sovietică a eforturilor cercurilor de opoziție din România. „Aceste informații - conchide Medvedev - erau raportate de mine
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din România. La sfârșitul anilor ’70 și în deceniul nouă, Securitatea își motiva activitatea de urmărire a clericilor greco-catolici prin necesitatea de a descoperi, preveni și lichida acțiunile ostile desfășurate sub acoperire cultică de persoane interesate din țară și străinătate, aluzie străvezie la Sfântul Scaun. în stadiul actual al cercetării, știrile privind tratativele care s-au purtat în anii ’80 între România și Vatican sunt foarte puține. Este cunoscut faptul că Agostino Casaroli, secretar de stat al Sfântului Scaun, a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
presa iugoslavă nu va susține opoziția maghiară din interiorul partidului. Cum se menționa în nota Ambasadei URSS din Ungaria, „după toate datele, ei (iugoslavii - n.n.) ar fi vrut să-l vadă în acest post pe tov. Kádár. La asta făcea aluzie destul de clar și presa iugoslavă”. După părerea ambasadei sovietice, „reacțiile din presa iugoslavă la ultimele evenimente din Ungaria și în special la plenara din iulie s-au transformat într-o campanie de presă, un amestec în treburile interne ale Ungariei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu. Chiar în timpul campaniei electorale din 1996, Iliescu și partidul său au recurs la aluzii antisemite, Petre Roman fiind acuzat că „nu are rădăcini în tradițiile românești”. De asemenea, mai mulți membri ai PSD (PDSR) și-au afirmat deschis simpatia pentru dictatorul român, printre care Adrian Păunescu și Sergiu Nicolaescu (și exemplele ar putea continua
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Aici s-au strecurat două greșeli de traducere. „It would be a good thing to follow the same leadership” nu înseamnă „ar fi util să urmăm același exemplu”, ci „ar fi bine să fie în regiune una și aceeași conducere” (aluzie la așteptata întoarcere a armelor de către români, eventualitate în care urmau să fie puși sub comandă sovietică). De asemenea, „in point of fact, we have all three cooperated closely in handling in Cairo the recent Roumanian peace feelers” înseamnă, din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui număr de personalități (Marcel Iancu, Horia Creangă, G.M. Cantacuzino ș.a.), arhitecți care sunt prezentați mai degrabă drept „creatori” originali și individuali, decât drept indivizi aflați sub vremi, influențați de istorie și context. De exemplu, nu se fac decât puține aluzii la modul în care curentul modernist (și reprezentanții săi de frunte) este captat pe rând de diversele ideologii politice ale timpului (naționalism, nazism, socialism etc.). Arhitecții sunt prezentați ca făcând parte dintr-o generație aleasă, un fel de copii-minune ai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
imuabilă omului, sau altă valoare decât cea simbolică, "exprimată prin conținutul lor abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor prejudecăți este ideea că artele plastice ar avea un caracter simbolic referențial în raport cu diferitele realități. După Francastel, "simbolic înseamnă substitut, echivalență, aluzie, semn convențional care poate fi și arbitrar, al unui lucru", pe când "figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat". (9/1, p. 17-l8) Sategoria de figurativ amorsează deci o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
direct al expresiei alte sensuri. 86 Această metodă de explicitare a textelor este alegorică. Termenul de "alegorie" vine din grecescul ala agoreo (de la agora, loc de adunare, piață publică). Alegoria este o figură retorică, un trop: a spune ceva făcând aluzie la cu totul altceva, a spune ceva altfel, ceea ce duce la prezența a cel puțin două sensuri - un sens obișnuit, comun și unul spiritual. In context creștin, părinții bisericii au nevoie nu numai de o recuperare a sensului, dar și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
practică au Înțeles schimbarea de direcție și temându-se de furia Conducătorului, XE "Antonescu, Ion" și-au modificat În mod corespunzător, retroactiv, rapoartele pentru a le pune de acord cu concepția Conducătorului XE "Antonescu, Ion" (vezi infra). Antonescu a făcut aluzie, pentru cei care l-au Înțeles, că armata soluționează chiar În acele zile „problema evreiască” În Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" . Zvonuri despre „soluția românească” au ajuns și la urechile evreilor - iar la 8 iulie, chestorul Poliției din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]