4,725 matches
-
referințelor axiologice ale fiecărui domeniu, a liniilor de demarcație dintre domenii, dintre discipline, dintre știință și metodele sale de cercetare. În paradigma de cunoaștere În care ne aflăm, conceptele operaționale de care dispunem nu ne permit o definire clară, fără ambiguități și fără interpretări arbitrare. Această afirmație ar putea să fie contrazisă de ideea că relativismul este tocmai spațiul privilegiat al lipsei de definiție. Însă, așa cum, În perceperea artei contemporane, calitatea de artist este dată de idiosincrasiile fiecărui critic de artă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
române În perioada de relativă libertate, dar precizează că Scrinul negru nu este altceva decît „un portret Înrămat În aur și pietre prețiose pe care G. Călinescu și-l face” (p. 16). Deși romanul este, prin esență, „un roman al ambiguității. Propaganda există de data aceasta, dar pare a fi introdusă În așa fel Încît, dacă ar fi scoasă cu foarfecele, romanul să reziste totuși În liniile lui mari” (p. 17). Față de alți scriitori precum Tudor Arghezi, Monica Lovinescu are o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viitorilor istorici la un mediu social și profesional În accelerată schimbare” (p. 69) și „găsirea unui echilibru optim Între pregătirea de fond și cea aplicativă” (p. 71). Mai mult, „fundamentarea unui set de cunoștințe ferme, care nu se pretează la ambiguități” (p. 79) și „cultivarea laturilor tehnice ale demersului istoric” (p. 57) - „valorificarea posibilităților pe care le deschide evoluția tehnologiei informaționale moderne” (p. 62) - se regăsesc adesea În această medicație aplicată disciplinei istoriei. O idee inedită este „diviziunea sistematică a muncii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru aplicarea prevederilor de punere în liberă circulație a mărfurilor avute în vedere. [19] Statele membre pot scuti declarantul de această obligație în măsura și în cazul în care sistemele acestora le permit să deducă în mod automat și fără ambiguitate această informație din celelalte informații ale declarației. [20] Această informație nu trebuie furnizată în cazul în care administrațiile vamale calculează taxele pentru operatori pe baza altor informații din declarație. În celelalte cazuri, ea este facultativă pentru statele membre. [21] Această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]
-
că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor. Angajații consideră probabil această scădere nedreaptă, exprimându-și resentimentele prin furt. În cazul în care motivele diminuării salariale le-au fost explicate foarte clar și fără ambiguități, furturile s-au redus considerabil. În opinia lui Farrington (1994), măsurile privind situația economică a părinților reprezintă de asemenea un indiciu de probabilitate a agresivității pentru momentul când copii din aceste familii vor deveni adulți. O situație economică precară, marcată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
expunerea la aceste condiții creează o tendință unică: încetarea răutății. Alegerea strategică a individului depinde de constrângerile sociale și personale. Un individ afectat de o anumită deficiență în prelucrarea informațiilor (fizică sau socială) poate cu greutate să evalueze o situație. Ambiguitatea și lipsa de informații legate de situația dată pot deruta procesul de prelucrare a informației de către individ. Dacă la început frustrarea crește probabilitatea agresivității, manifestarea efectivă a acesteia depinde de un ansamblu de procese care o pot sau nu declanșa
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
exemplu, jignit de către învățătoarea sa, există foarte mari șanse ca acesta să o agreseze pe surioara lui mai mică decât să agreseze o altă învățătoare. Mai multe puncte enunțate de Miller i-au intrigat pe cercetători, mai ales din cauza unor ambiguități. Zillmann (1979), de exemplu, atrage atenția asupra ipotezei conform căreia inhibarea agresivității ar fi mult mai slabă decât provocarea acesteia. Zillman consideră că argumentele lui Miller se bazează pe studiile experimentale asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aceea la un moment dat se oprește. Rezultatele experimentale au fost interpretate de Muller ca dovadă a faptului că inhibarea agresivității descrește mult mai repede decât provocarea agresivității, pe măsură ce asemănarea dintre agentul de frustrare și potențiala victimă crește. O altă ambiguitate semnalată de Zillmann se referă la semnificația noțiunii de asemănare între stimuli în cazul deplasării. Nu se precizează aspectele stimulilor care fac asemănarea. Se poate crede că această asemănare se referă la evaluarea potențialelor ținte ale agresivității sau la evaluarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau animal) și țintă, pe de altă parte, subliniază generalitatea celor care vor suporta consecințele unui asemenea act. Această definiție generală include și măsurarea comportamentului agresiv sau a intenției comportamentale, lucru care ni se pare foarte important pentru că permite evitarea ambiguităților în ceea ce privește rezultatele numeroaselor studii realizate în acest domeniu în care caracterul interpersonal al contextului nu permite considerarea stimulilor folosiți. Acest lucru este foarte evident în cazul studiilor ce analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
personaj de aceeasi condiție socială, de aceeași vârstă, în împrejurări asemănătoare, în franceză? Fiecare cuvânt are evoluția lui, o moștenire care există și influențează, chiar dacă vorbitorul nu este conștient de ea, fără a mai pomeni și polisemia, cu dezvoltările și ambiguitățile ei.” Prin strădania și devotamentul acestui scrupulos tălmăcitor multe scrieri ale literaturii române, cu deosebire contemporane au fost oferite lectorului francez într-o haină îngrijita. Transpunerile editate că volume nu spun însă totul, P. publicând traduceri din literatura română și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
diferite în cadrul avansării vest-nipruviene a sarmaților, raidurilor sporadice inițiale peste fluviu urmându-le o instalare în număr mare a noului val iranofon în aceste sectoare, cu începere în special de la sfârșitul secolului I î.Hr. Totuși, incertitudinea unor date arheologice, alăturată ambiguităților unor pasaje narative, nu exclude o prezență a sarmaților în unele puncte de pe linia Nistrului încă din secolele III - II î.Hr., dar este de presupus că ecourile acesteia sunt încă slabe pentru această etapă, resimțindu-se, probabil, numai în Bugeac
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
de atmosferă, descriptiv-intimiste, care mizează pe sugestie și care își deconspiră cheia alegorică spre final; nu lipsesc nici ironia, conștiința livrescă sau oralitatea discursivă. Lirismul de factură alegorică, în cheia unei drame individuale și naționale (Careu) sau păstrând o trakliană ambiguitate simbolică (Praful și pulberea), ajunge până la simplitatea și ingenuitatea trucată, postmodernă a unor poeme precum Căci spune chinezoaica: „Nu mai desena omuleți,/ oricât de mici,/ oricât de veseli,/ dacă nu-ți poți stăpâni creionul/ și-l lași să se împlânte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
scriitura foucauldiană este și Picasso (idei abstracte plecate dintr-un concret istoric), este și Dali (idei originale plecate dintr-o depășire a concretului istoric, a realului), este și Georges de la Tour (intercalarea paragrafelor clare, inteligibile cu cele abstracte, încărcate de ambiguitate, bizarerie). Tablourile foucauldiene (acele serii de serii de reprezentări ale gândurilor sale singulare, ale ideilor desprinse din substanța istoriei) încă nu pot fi admirate, apreciate, criticate sau contestate pe de-a-ntregul din moment ce scrierile și spusele gânditorului francez sunt încă în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
relațiilor, pentru că o lume relațională bogată ar fi foarte greu de condus. Michel Foucault, 1981 Discursul foucauldian este centrat pe această putere-cunoaștere, fără ca profesorul de la Collège de France să scrie unul sau mai multe studii despre acest concept, lăsat în ambiguitate și în posibilitatea unor interpretări pe care autorul însuși nu le-ar fi gândit! Consider două întrebări importante, mai ales din perspectiva unei abordări filosofico-istoriografice: 1) Cum s-a format puterea-cunoaștere? 2) Cum funcționează puterea-cunoaștere în cadrul societății noastre? Două întrebări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sensul atribuit de Foucault în cursul Trebuie să apărăm societatea; Noul Istoricism (New Historicism), dezvoltat prin critica literară și culturală occidentală după al Doilea Război Mondial. A folosi concepte precum "istoricism", "istorism" și altele în "-ism" ne plasează într-o ambiguitate lingvistică și epistemologică. Gândirea și cunoașterea lui Foucault se dezvoltă în tablouri clar-obscure sau abstracte. Profesorul francez ne spune că tabloul s-a aflat în centrul cunoașterii între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea176. Dacă între secolele al XVI
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cuvânt ce va trebui înțeles într-un anume context 44. Traducerile textului respectiv efectuate în limbi înrudite îi pot oferi și ele sugestii utile. Respectul față de termenul original, strădania de a-i păstra pe cât e cu putință polisemia și chiar ambiguitățile, precum și congruenta stilistica în context constituie o cerință obligatorie pentru o traducere onestă. Adesea este o întreprindere foarte dificilă; abordată însă cu răbdare, cu o serioasă competența lingvistică și cu convingerea că sensul referențial este oricum traductibil, iar cel putin
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a lor într-o limbă țintă constituie un suport teoretic solid pentru analiză noastră. Considerațiile despre dezambiguizare, determinista (rezolvabila prin analiza microcontextului) sau probabilista (rezolvabila prin apel la macrocontext sau la date statistice), precum și ideea necesității de a retransmite unele ambiguități ca atare în limba țintă caracterizează multe cazuri concrete de care ne ocupăm. Procedeele de traducere, descrise de autoare în scop didactic, pentru a forma traducători buni, sunt de folos și pentru descrierea mecanismelor care au stat la baza unor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
39, 4; 40, 16). În vreme ce al doilea nume a fost înțeles și tradus cu diverse nuanțe și conotații, pe care le vom cerceta când ne vom ocupă de el, prezentând pe larg și contextele 83, primul este lipsit de orice ambiguitate. Apare și că predicat nominal (w"≤idun) avându-l ca subiect pe All"h (29, 46/45; 37, 4) și că epitet al lui il"h: il"h w"≤id: „un singur Dumnezeu” (2, 133/127.163/158; 4, 171
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
idea of honour, aș given by others to the person whose attribute it is. Both these ideas are summed up în nobility”. Semnificații de bază: măreț (:ó al-mal"l) + care are cinstire (’ikr"m). Toate cele trei variante românești păstrează ambiguitatea celui de-al doilea termen ca subiect sau obiect al cinstirii. 2.1.5.11. Karm: SOI „darnic” (27, 40)/„cel cinstit” (82, 6); ASM „Mărinimos”; GG „Dăruitor” (27, 40)/„cel Sfânt” (82, 6); Marr „munificus”; RB „généreux” (27
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
33). În privința acestui nume, traducerile citate au înlocuit toate semitismul „Dumnezeul veșniciei” cu mai firescul substantiv + adjectiv, dar nu variază între ele. Veșnicia este un atribut al divinității la toate popoarele și acesta este unul din puținele nume lipsite de ambiguitate. Doar referentul - ideea pe care și-o fac diverși oameni din diferite locuri și epoci despre veșnicie - poate să difere. Se spune de mai multe ori despre Dumnezeu, mai ales in rugăciune, că este me ‘Äl"m - din veșnicie, dintotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
31,15): „Oare Cel care m-a făcut din pânteceșle mameiț nu l-a făcut și pe el? Unul singur ne-a întocmit din sânșul mameiț!” (t.n.) Traducerea cea mai adecvată ni se pare „unșulț singur”: este lipsită de ambiguitate și are aceeași forță că a originalului: adăugarea lui „singur” suplinește imposibilitatea de a plasa acest nume în poziția de maximă accentuare pe care o are în ebraică, si anume la sfarsitul frazei. Din punct de vedere gramatical, ’eƒ": este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2Sam 7,11-14, aplică acest pasaj regelui Mesia.276 Asumându-și acest nume, Isus exprimă de fapt legătură indisolubila care îl unește cu „Tatăl”. În evangheliile sinoptice, el preferă, după cum am văzut, să-și spună „Fiul Omului”, pentru a evita ambiguitățile legate de așteptările mesianice ale contemporanilor săi, și numai atunci cand părea a fi părăsit de Dumnezeu, în fața judecății Sinedriului care îl condamnă la moarte, își recunoaște public acest titlu (Lc 22,70). La moartea să însă, credința creștină, exprimată de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la forme de Dieu”, où le moț „forme” désigne leș attributs essentiels qui manifestent au dehors la „nature”...279. (BJ); „în the form of God” (RSV). Și în limba română, daca expresia se traduce cu „chipul lui Dumnezeu”, stăruie o ambiguitate deloc neglijabila: cititorul sau ascultătorul are în minte formularea din Gen 1,27: „l-a facut Dumnezeu pe om după chipul sau”. Recentă versiune românească înzestrata cu note, a lui B.V. Anania, precizează în legătură cu expresia paulină: „Pavel nu folosește cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe de altă parte. La acestea se adaugă și componența stilistica. Rezultatul este până la urmă o interpretare, mai mult sau mai putin fidelă. După cum era și firesc, cele mai multe nume s-au bucurat de soluții variate de traducere. Cauza este fie ambiguitatea, polisemia lor, fie existența în limba română a unei game largi de posibilități lexicale și morfo-sintactice de echivalare.tc "5.3. Se spune ca traducătorul este silit adesea să opteze între fidelitatea față de text în conținut și expresie, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe de altă parte. La acestea se adaugă și componența stilistica. Rezultatul este până la urmă o interpretare, mai mult sau mai putin fidelă. După cum era și firesc, cele mai multe nume s‑au bucurat de soluții variate de traducere. Cauza este fie ambiguitatea, polisemia lor, fie existența în limba română a unei game largi de posibilități lexicale și morfo‑sintactice de echivalare." 5.3.1. Mai ales in Coran, contextul nu este totdeauna suficient pentru eliminarea ambiguității semnificațiilor. Făcând apel la numeroasele comentarii
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]