6,861 matches
-
ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean, București, 1937; Bârladul cultural, pref. Nicolae Petrașcu, București, 1938; Gândirismul. Istoric, doctrină, realizări, București, 1940; Emil Gârleanu, Craiova, 1941; Folklorul. Obiect. Principii. Metodă, București, 1947; ed. (Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii), București, 1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
texte, Craiova, f.a. Ediții: Emil Gârleanu, Bucăți alese comentate, Craiova, [1941]; Vasile Alecsandri, Poezii populare ale românilor, I-II, pref. edit., București, 1965; Gruia lui Novac, cu ilustrații de Done Stan, București, 1965. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, „Mesianism ardelean”, VBA, 1938, 1-2; Iorgu Gane, „Bârladul cultural”, „Țara Bârsei”, 1938, 4-6; Aurel Ivănescu, „Bârladul cultural”, IIȘ, 1938, 5; Alexandru I. Lapedatu, [„Bârladul cultural”], AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIX, 1938-1939; Augustin Z. N. Pop, „Gândirismul”, „Moldova” (Bolgrad), 1940, 8-10
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
un tablou de ansamblu. Dar aici el imaginează o intrigă mult mai închegată. Alecu Negradi, propietar de moșie, se hotărăște să îl cheme în țară, de la Paris, pe Iorgu, băiatul său. Acesta vine la Piatra Neamț împreună cu un prieten de studii, ardeleanul Leon Valerianu, care se îndrăgostește de Maria, sora lui Iorgu. Gospodăria lui Alecu Negradi este pe cale de a se distruge, dar proprietarul, hotărât să-și refacă averea, începe să muncească singur, își alungă fiul, încercând să-și mărite fata cu
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
străbate infinitul călare pe Galben de Soare, metaforă a inspirației. Z. se încearcă și în teatru, dar Gheorghe Șincai sau Lumea și cucul sunt nerealizate ca scrieri dramatice. Prima tinde să actualizeze apoteotic personalitatea celui mai combativ cărturar al Școlii Ardelene, reliefând trei momente din viața lui (întemnițarea, găzduirea la poetul Nagy László și ultimul drum, cel de la Oradea la Sinea), cu imaginarea unor acțiuni conspirative. A doua piesă, cu subiect din actualitate, inserează o intrigă sentimentală într-o dramă socială
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
ca document psihologic, scrise într-un stil agreabil. Și acele „conversări cu cetitoarele”, caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O călătorie la nuntă, Mai poftim, domnule!). V. pregătește astfel, împreună cu alți nuveliști ardeleni, apariția lui Ioan Slavici. Mai puțin realizate sunt romanele lui, din cauza absenței spiritului imaginativ, a repetării monotone a unor bune intenții tematice, a penuriei stilistice. Într-o narațiune extinsă, ce inaugurează romanul ciclic la noi, nu și elaborată romanesc, se
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
el fiind, după Alecsandri, autorul cel mai jucat de trupele de diletanți din Transilvania. Pe de altă parte, încă din 1872, la Teatrul cel Mare condus de Mihail Pascaly, se reprezenta comedia Alb sau roșu?, cea dintâi piesă a unui ardelean pusă în scenă la București. În 1892 se monta la Teatrul Național bucureștean drama istorică Ștefan Vodă cel Tânăr, admisă în repertoriu din 1883, apoi remaniată cu zel de autor. Piesa arăta o bună intuiție a epocii lui Ștefăniță Vodă
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
-se de modelul dramelor lui B.P. Hasdeu, V.A. Urechia și Alecsandri, V. îi premerge lui Delavrancea, care pare să fi cunoscut piesa. În 1897 i se mai joacă pe scena bucureșteană comedia Gărgăunii dragostei. Dramaturgul scrie însă pentru publicul ardelean, compune numeroase „cântece comice”, monoloage (Copila română, Renegatul, Ciobanul din Ardeal ș.a.), comedii „sătești” (Ruga de la Chiseteu, Sărăcie lucie, Mâța cu clopot ș.a.) sau în care încondeiază moravuri de la oraș (Secretul, Mireasă pentru mireasă, Soare cu ploaie, Gărgăunii dragostei ș.a.
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
primele numere, alții „din afară”: munteanul I. Al. Brătescu-Voinești, care intră în sumar cu numeroase nuvele ( În lumea dreptății, Convenție, Călătorului îi șade bine cu drumul, Blana lui Isaia, Niculăiță Minciună, „Un reghiment de antilerie”, Scrisorile lui Mișu Gerescu ș.a.), ardeleanul Ion Agârbiceanu, prezent frecvent cu nuvele (În luptă, Fefeleaga, Vârvoara, Luminița, Popa Man ș.a.) și mai tinerii D. D. Patrașcanu (Din amintirile lui Constantin Casian, Învingătorul lui Napoleon, O excursie de plăcere, Înzăpădiți), N. D. Cocea (Urlătoarea, Pâne albă) și
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții, învățarea tehnicii se referă la formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor motrice specifice probei, în condițiile și cerințele concrete ale desfășurării concursului. În sursele bibliografice studiate (Alexandrescu, D., Tatu, T., Ardelean, T., 1983, pag. 167-176; Țifrea, C., 2002, pag. 135-147; Rață, G., 2002, pag. 215-286; Alexei, M., 2005, pag. 163-213; Mihăilescu, L., Mihăilescu, N., 2006, pag. 277 300), instruirea tehnică a probelor de aruncări are următoarele obiective, la nivelul vârstei J2
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier, citat de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2006), este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată. Noi am sistematizat diversele tipuri de învățare în tabelul nr. 4 : 3.2. Învățarea motrică După Ardelean, T., (1990, pag. 135), “învățarea motrică reprezintă procesul organizat de perfecționare a comportamentului motric, achiziționat pe cale naturală, din domeniul alergării, săriturii și aruncării, cu scopul adaptării la noi exigențe, ca și învățarea și perfecționarea unor componente motrice specifice tehnica exercițiilor
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
pe baza unei pregătiri de lungă durată care să asigure parcurgerea tuturor etapelor antrenamentului, conform particularităților de vârstă și specificității efortului. <reflist> BIBLIOGRAFIE 1. Achim, Ș., (2002), Planificarea în pregătirea sportivă, Edit. Ex Pronto, București; 2. Alexandrescu, D., Tatu, N., Ardelean, T., (1983), Atletism, Edit. Didactică și Pedagogică București; 3. Alexandrescu, D., (1977), Analiza tehnicii probelor de atletism, București, IEFS. 4. American sport education program, (2008). Coaching zoung athletes. Human Kinetics 5. Andronescu, A., (1966), Anatomia copilului, Edit. Didactică și Pedagogică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
1977), Analiza tehnicii probelor de atletism, București, IEFS. 4. American sport education program, (2008). Coaching zoung athletes. Human Kinetics 5. Andronescu, A., (1966), Anatomia copilului, Edit. Didactică și Pedagogică București 6. Antal, A., (1973), Igiena școlară, Edit. Midicală București 7. Ardelean, T., nr. 8/1978-1979, Predarea atletismului în lecțiile de educație fizică școlară, București, Rev. Educație fizică și sport 8. Atanasiu, C., (1993), Particularități de creștere la copii și juniori și valorificarea lor în antrenamentul sportiv, Antrenamentul sportiv modern, Edit. Editis
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Am avea mare nevoie de câteva duzini de Carol I, care să nu se autohtonizeze; - oboseala inutilă (dar dulce) paternală. Codruț 5 decembrie 2005, Predeal Fauna care populează acest curs este destul de diversă, interesantă, bogată. Exită tipul (complet atipic!) al ardeleanului vorbitor de germană, căruia îi place foarte mult să dea din gură, să explice, să traducă în locul co-organizatorului, să turuie bancuri despre Bulă. Mai există tipul șmecherașului de la Garda de... Mediu (și nu cea de Fier) din Ilfov, gură foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
2006 Înainte să plec la Club să beau o bere și să sporovăiesc cu un amic am privit puțin la TVR. Și peste ce am dat? Peste un duplex. Două studiouri, doi prezentatori diametral opuși. Unul interesant - intelectual, Ștefănescu (un ardelean cu-minte, cultivat și plăcut) celălalt lacrimogen - zâna surprizelor. Tema emisiunii: cel mai mare român. Mi-am dat seama, urmărind ultima jumătate de oră, că se dorea stabilirea CLARĂ, DEMOCRATICĂ, prin vot (adică sms-uri sau apeluri telefonice către un număr
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Editura Univers, din București. Jean PSICHARI (1854-1929), profesor francez de origine greacă, care a inițiat și a promovat impunerea limbii literare grecești moderne. Lucrarea de referință: Mon voyage [Το ταξίδι μου], S. K. Vlastos, Athènes, 1888. Aron PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n scriptorĭ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de succes de public, TVR a transmis în direct Gala, iar muzicienii români s-au prezentat la nivelul prestigiului internațional dobândit. Ca să amintim câteva nume de rezonanță, Alexandru Agache, deja în plină glorie internațională, dar și mai tinerele/tinerii Nicoleta Ardelean, Anda-Luise Bogza, Carmen Oprișan, George Petean sau surpriza plăcută a serii, debut absolut în România, o voce chiar de mare viitor, un român din Ucraina, școlit la Cernăuți și trecut pe la Viena și ajuns la București: Marian Talaba. Dezamăgitor Ștefan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
unic ideal de viață creșterea și educarea tinerelor generații. A studiat în același oraș, la liceul ce poartă numele marelui Aurel Vlaicu; urmează apoi Facultatea de Medicină în Cetatea Universitară a Clujului, avându-i ca maeștrii pe corifeii Școlii Medicale Ardelene, amintindu-i cu pioșenie pe profesorii Iuliu Hațeganu, Ion Goia, Victor Papilian, Grigore Benetato, Alexandru Pop, Petru Bruda, care au onorat și au ridicat pe culmi de înaltă școală medicina transilvană. Atras încă de pe băncile facultății de mirajul artei și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
plecat, colaboratorii îi simțeau prezența permanent și se străduiau să nu îi dezmintă așteptările. A sădit în fiecare din aceștia, cu un talent pedagogic înnăscut, atât profesiunea cât și principiile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său Dascălul Ardelean Cezar Ivașcu, participant la Actul Unirii din 1 Decembrie 1918. Familia l-a educat în cultul muncii corect făcută, al omeniei și al iubirii de cultură. Din această familie deosebită a înțeles că prioritatea sa în viață este APROAPELE său
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
În spiritul lui Eminescu putem proceda și noi, încercînd să stabilim ce înseamnă într-adevăr naționalism, cu aplicare directă la spiritualitatea românească, și dacă adevăratul naționalism este în contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care încercau să o pună în acord cu conceptele biblice. Așa se explică
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dacă adevăratul naționalism este în contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care încercau să o pună în acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior în Procanonul său, ,,spre slobozire ne-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Supplex Libellus Valachorum era că ,,a ridica din români o a patra națiune, în împrejurările actuale, ar fi cu neputință și, chiar dacă ar fi cu putință, din multiple și importante considerații, nu este nicidecum oportun“ <footnote După Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978, p. 276. footnote> . Drepturile pe care Școala Ardeleană le susținea pentru ,,națiunea valahă“, cu argumente istorice și demografice (românii, populația majoritară din Transilvania, descendenți din romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
împrejurările actuale, ar fi cu neputință și, chiar dacă ar fi cu putință, din multiple și importante considerații, nu este nicidecum oportun“ <footnote După Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978, p. 276. footnote> . Drepturile pe care Școala Ardeleană le susținea pentru ,,națiunea valahă“, cu argumente istorice și demografice (românii, populația majoritară din Transilvania, descendenți din romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat de maghiari), se limitau la adnumerarea românilor între stările principatului ca a patra națiune
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
păcătuiește împotriva naturei, mamei tuturor“ <footnote Petru Maior, Reflecsii asupra răspunsului dumisale rețensentului din Viena la Animadversiile asupra Rețensiei Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, în Idem, Scrieri, II, București, 1976, p.241-242. footnote> . Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social-politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, în numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Petru Maior, Reflecsii asupra răspunsului dumisale rețensentului din Viena la Animadversiile asupra Rețensiei Istoriei pentru începutul românilor în Dachia, în Idem, Scrieri, II, București, 1976, p.241-242. footnote> . Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social-politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, în numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este în afară de orice
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]