4,796 matches
-
PM Page 117 115 Compoziție Maternitate LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 118 116 Izvorul LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 119 117 În atelierul din Armeana colegii de atelier R 1L. Filioreanu, D. Gavrilean, R. Doboș, C. Radinschi R2 N.Stănișor, M. Cămăruț, D. Căileanu, C. Ionescu, I. Neagoe, Vl. Florea LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 120 118
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
un ban și cheltui doi, pe gaz, pe apă și pe lumină? Cei mai săraci proprietari sînt proprietarii de metafore. Am sporovăit în trei (cu un Fluturel bosumflat între noi, de ziceai că stă să-i cadă-n cap biserica armeană) despre vechea "Oră" și intervențiile creatoare ale corecturii. Într-o notă despre spații verzi, se tipărise Porcul Libertății. Carmen Fericeanu făcuse c din e, în euristică. Așadar, se ilustrase un număr cu sculptură în lemn. Redactorul de arte, Lucian Foișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
unor negustori din starea aIII-a, așa cum era lipovanul Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
sau vornicul Vasile Ghica<footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.85r-86r, 114r-115v,117r-v,119-120,160r-v. footnote>. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova<footnote Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol VII, tom I, București, 2003, f.141-142
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Divanul de Apel al Țării de Sus, d. 4/1834, passim. footnote>. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II, 2018/887, 189v-190r. footnote>, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.36v-37r, Ibidem, Ministerul de Interne
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești este evidentă. Pe lângă cei menționați deja, unul din negustorii armeni originari din Georgia se numea Luca, văcar, dar se întâlnesc și combinații onomastice interesante la evreii Leiba Luchian, negustor de vite în 1838, în Belcești<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d /1838, f.127r. footnote>, Zuilic Dascălu, crâșmar, în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
considera aur curat. Semnătura celei mai importante firme de export de cereale din România se bucura de respect în toată Europa. În strada Bursei, primul punct din program, soarta a tras o dungă brutală peste combinațiile lui. Șeful firmei, un armean înalt, bătrân și rigid, l-a poftit în biroul său particular, i-a oferit cafea și o havană de contrabandă și l-a rugat confidențial și stăruitor să-i îngăduie o amânare de o lună, una singură, pentru plata ratei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-și ia răspunderea unui refuz? Sau, dacă acceptă amânarea, cum să aranjeze datoria de la Banca Română și cum să se întoarcă acasă cu mâna goală? Nici n-a refuzat, nici n-a acceptat. Va răspunde mâine, după reflexiune matură. De la armean s-a dus la Dumescu, la bancă, să-i ceară sfat și ajutor. Era într-o consfătuire gravă și nu l-a putut vedea. I-a lăsat un cuvânt, poftindu-l la masă. Știa că Dumescu nu discută lucruri serioase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
amărât. La nouă mă așteaptă Dumescu și eu visez treaz la Nadina!... Doamne, Doamne, cât sunt de idiot! 6 A doua zi, până la prânz, Grigore a isprăvit cu bine toate afacerile. (Dumescu a fost amabil, ca totdeauna, a scontat polița armeanului și a reținut pentru amortizarea datoriei numai cât i s-a oferit.) Trecu pe urmă, să zică bună ziua, pe la Victor Prede-leanu, prietenul lui cel mai bun, unde fu oprit la masă. Se simțea ca acasă în familia Predeleanu. Era mulțumit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
povesti cum a umblat și cum, grație culantei excepționale a lui Dumescu, s-a putut întoarce cu geanta mai plină decât a sperat. ― Vasăzică tot Dumescu! murmură Miron Iuga mulțumit. Numai prietenii cei vechi sunt săritori la nevoi... Dar pe armean ai făcut bine că nu I-ai strâns de gât. Foarte bine! Rămase un răstimp cu ochii la Grigore, pe urmă se întoarse iarăși spre Titu, pe care înfățișarea și primirea bătrânului îl cam zăpăcise. Îl întrebă despre părinți și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
1958, în Craiova. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Focșani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza“ din Focșani, apoi Facultatea de Comerț a Academiei de Studii Economice și Facultatea de Matematică a Universității din București. Este președintele Uniunii Armenilor din România și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor. Este senator de Iași și între decembrie 2006 și decembrie 2008 a fost ministru al Economiei și al Finanțelor, iar din decembrie 2012 este din nou ministru al Economiei. Lucrările sale includ
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
România literară, Premiul revistei Convorbiri literare, secțiunea proză (2009), Marele Premiu pentru Proză - Trofeul „Mihail Sebastian“, Premiul revistei Observator cultural, secțiunea proză (2009), și a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România. Romanul a fost tradus în spaniolă, italiană, armeană, ebraică, franceză, germană și suedeză și urmează să apară în bul gară, maghiară, cehă și norvegiană. La Judecata de Apoi a statuilor Pentru prima oară în locul acela și, mai ales, la ora aceea, Petrache simți că nu e singur. Viul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
România sunt: ... a) Biserică Ortodoxă Română; ... b) Biserică Romano-Catolică; c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
România sunt: ... a) Biserica Ortodoxă Română; ... b) Biserica Romano-Catolică; c) Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică); ... d) Biserica Reformată (Calvină); ... e) Biserica Evanghelică Lutherană de Confesiune Augustană (C.A.); ... f) Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiterială (S.P.); ... g) Biserica Unitariană; ... h) Biserica Armeană; i) Cultul Creștin de Rit Vechi; ... j) Biserica Creștină Baptistă; ... k) Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică; ... l) Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserica Evanghelică Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
România sunt: ... a) Biserică Ortodoxă Română; ... b) Biserică Romano-Catolică; c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
România sunt: ... a) Biserică Ortodoxă Română; ... b) Biserică Romano-Catolică; c) Biserică Română Unită cu Romă (Greco-Catolica); ... d) Biserică Reformata (Calvina); ... e) Biserică Evanghelica Lutherană de Confesiune Augustana (C.A.); ... f) Biserică Evanghelica Lutherană Sinodo-Presbiteriala (S.P.); ... g) Biserică Unitariana; ... h) Biserică Armeana; i) Cultul Creștin de Riț Vechi; ... j) Biserică Creștină Baptista; ... k) Cultul Penticostal - Biserică lui Dumnezeu Apostolica; ... l) Biserică Creștină Adventista de Ziua a Șaptea; ... m) Cultul Creștin după Evanghelie; n) Biserică Evanghelica Română; ... o) Cultul Musulman; ... p) Cultul Mozaic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
4 apartamente, București, sos. Iancului 123. 7372. Siliam Maria, 4 apartamente, București, str. Cantemir 29, str. Vultur 48. 7373. Steimberg Carolina și Vilu, 3 apartamente, București, Calea Călărași 106, str. Anastase Panu 42 7374. Sadogreschy Luiza, 6 apartamente, București, str. Armeana 9. 7375. Scainschy F. și Noehmach, 5 apartamente, București, str. Negru Vodă 20. 7376. Stoian Martha, 5 apartamente, București, str. Apostol Mărgărit 4, Calea Călărași 266. 7377. Stoenescu Marin, 8 apartamente, București, Calea Dudești 205. 7378. Stănescu Elenă, 6 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
educații ancestrale.” Și tot el aprecia că “...evreii favorizează dezvoltarea economică a țărilor și orașelor în care se stabilesc...” Și într-adevăr aprecierea s-a putut verifica și în cazul prezenței lor în orașul Oltenița, care alături de cei greci, bulgari, armeni sau români au impulsionat dezvoltarea vieții social-economice a tânărului oraș, ridicându-l la rangul de principal centru economic din sudul județului și principalul port (de altfel și singurul) la Dunăre, cu un export mare de cereale, lâna piei brute și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
până atunci, și de unele grupuri reduse de populație, stabilite în mijlocul autohtonilor, ca pe vremea sciților, celților și sarmaților din vechime. De fapt, este o luare în stăpânire reală, prin așezări numeroase, pe întreaga întindere a pământului românesc. O geografie armeană, din anii 670-680, spune că mai înainte (de 602) au locuit în Dacia (nordul Dunării) "douăzeci și cinci de neamuri slave", ceea ce înseamnă că cei veniți în secolul al VI-lea erau foarte numeroși.29 Trebuie subliniat și un alt aspect ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sași, trecuseră munții la est de Carpați, pe văile Sucevei, Bistriței și Siretului, și au înaintat spre Chilia și Cetatea Albă, până la Dunăre și Marea Neagră. În urma deschiderii acestor noi drumuri comerciale, în locurile de schimb se vor instala negustori străini, armeni, italieni, germani. Înființarea orașelor în toate cele trei țări române este un fapt de istorie universală, crede P. P. Panaitescu, ce privește întreg sud-estul Europei, nu doar istoria românească. Posedăm informații (date) ce dovedesc existența unor târguri românești, încă înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1064, apoi Skylitzes face referire la al șaselea an al domniei lui Constantin X Ducas (1159-1167), anul 6573 de la facerea lumii, așadar 1065, spun Zonaras și Glycas. În sfârșit, Matei de Edesa fixează atacul uzilor în anul 514 al erei armene, adică 1065-1066. Trupele bizantine ce trebuiau să stăvilească puhoiul nomazilor (uzilor), apreciați exagerat la 600.000 (probabil, 60.000 ) au fost înfrânte, iar cei doi comandanți, Apokapes și Botaniates, au fost luați prizonieri. Dar în ciuda victoriei lor, asupra uzilor s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întregii populații ce avea obligația de a plăti dări. Un asemenea recensământ s-a făcut la Kiev, în 1245, un recensământ al rușilor și asilor, în 1253, conform izvoarelor chineze, și un altul în țările caucaziene, în 1254-1255, conform cronicarilor armeni. Un prim recensământ general al teritoriilor ruse s-a făcut în 1257, sub hanul Berke, iar altul sub domnia lui Mongka Temur (1266-1280). Până la sfârșitul secolului al XIII-lea, tributul era colectat de perceptori mongoli, cu sprijinul acelor baskaci (colaboratori
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Cetatea Albă, populația era de coloratură diferită-genovezii dețineau controlul negoțului, dar erau și evrei, ortodocși, români și bizantini, cum rezultă din Viața Sf. Ioan cel Nou. Printre etniile cu rol economic în regiunile est-carpatice, încă înainte de întemeiere, erau și armenii, care dețineau poziții importante în Halici și în orașele pontice-din aceste teritorii învecinate, ei s-au infiltrat și la est de Carpați, în Moldova, ca meșteșugari și negustori. În expedițiile și războaiele lor, mongolii încorporau și populațiile supuse-ca și hunii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]