5,033 matches
-
zi cu zi a țării se întruchipează în versuri autentice: Nu putem cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați murit visând-o în noroi/ Iar azi când nici mormântul nu vă rabdă/ Mai reveniți în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în căruță nouă/ deturnând câmpia noastră arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atâtea ori. De emoție uitasem cu totul de sos, dar nici el nu și-a amintit. Buimac, a luat felia de pâine de pe tavă, a mușcat cu poftă, a apucat cu lingura spaghetele 2, 6 (și asta era un pic arsă) și jumătate din 11 (nu știu cum, dar se rupsese), mi-a cerut apă și s-a culcat la loc satisfăcut ca după un ospăț pantagruelic. Atunci am realizat că sunt în stare să fac un bărbat fericit și ca gospodină și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
bloc, ca să nu fiu sfâșiată; nu-mi dau seama de unde știa că eu gătisem tocana... Mi-au explicat anchetatorii mai târziu că avea fler, era o cățea polițistă sub acoperire. Fusese infiltrată în bloc ca să-i supravegheze pe traficanți... - mâncărurile arse pot fi aruncate la fel ca mâncărurile cu gust groaznic; recipientul în care ați gătit ajunge tot la coșul de gunoi; de la caz la caz, lingura cu care ați amestecat mâncarea poate fi salvată; - friptura arsă trebuie aruncată obligatoriu în
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
supravegheze pe traficanți... - mâncărurile arse pot fi aruncate la fel ca mâncărurile cu gust groaznic; recipientul în care ați gătit ajunge tot la coșul de gunoi; de la caz la caz, lingura cu care ați amestecat mâncarea poate fi salvată; - friptura arsă trebuie aruncată obligatoriu în găleata de gunoi; în niciun caz nu încercați să scăpați de ea în vasul de WC; - salatele nereușite* pot fi aruncate în aceleași condiții ca mâncărurile cu gust oribil, în găleata de gunoi sau la WC
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
banii pentru reparația mașinii (nu o condusesem, dar aveam plicul pregătit), m-a lăsat și fără yummy-yummy și două zile nu m-a căutat; mai târziu mi-a zis unde greșisem. - mâncarea nearsă se prepară la fel ca și cea arsă, cu o diferență notabilă: se ține pe foc mai puțin; odată arsă, mâncarea trebuie aruncată; de obicei recipientul are aceeași soartă; între stadiul de „bună“ și cel de „arsă“ mâncarea trece printr-o etapă intermediară, care poartă denumirea „afumată“; acest
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
a lăsat și fără yummy-yummy și două zile nu m-a căutat; mai târziu mi-a zis unde greșisem. - mâncarea nearsă se prepară la fel ca și cea arsă, cu o diferență notabilă: se ține pe foc mai puțin; odată arsă, mâncarea trebuie aruncată; de obicei recipientul are aceeași soartă; între stadiul de „bună“ și cel de „arsă“ mâncarea trece printr-o etapă intermediară, care poartă denumirea „afumată“; acest preparat poate fi consumat parțial, cantitatea de mâncare aproape comestibilă fiind invers
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
unde greșisem. - mâncarea nearsă se prepară la fel ca și cea arsă, cu o diferență notabilă: se ține pe foc mai puțin; odată arsă, mâncarea trebuie aruncată; de obicei recipientul are aceeași soartă; între stadiul de „bună“ și cel de „arsă“ mâncarea trece printr-o etapă intermediară, care poartă denumirea „afumată“; acest preparat poate fi consumat parțial, cantitatea de mâncare aproape comestibilă fiind invers proporțională cu grosimea stratului de arsură de pe fundul recipientului în care ați gătit. 7.2. acum spălăm
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Parteneriat public-privat și contractare de servicii în domeniul social”, Revista de Asistență Socială, nr. 1, pp. 3-17. Lambru, M.; Mărginean, I. (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale, Editura Ziua, București. Mărginean, I., 2000, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, București. Mărginean I., 2004, Politica socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București. Mărginean, I., 2004, „Imperativul reorientării, dezvoltării și diversificării serviciilor sociale individualizate pentru copii”, Revista de Asistență Socială, nr. 1. Midgley, J., 1997, Social Welfare in Global Context, Sage
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Sau în versurile cu titlul Care-i amorul meu în astă lume?, scrise în aceeași vreme: "Încoardă-ți lira scumpă, iară mirul, al vorbelor iubirei tu îl varsă Pe-acel mormînt ce-l înverzește pirul Și zi: Dormi dusă, inima mea arsă!"111 Fiindcă din trupa lui Iorgu Caragiale, cînd a ajuns, în turneu, la Giurgiu, lipsea sufleorul, a fost angajat Eminescu, ca sufleor și copist, cu 60 de bani pe zi112. În această trupă, el a stat în vara anului 1867
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anii ciumei: 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Editura Polirom, Iași, 1995; O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, Editura Polirom, Iași, 1997; Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Editura Cronica, Iași, 1999; Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, Editura Ars Longa, Iași, 2000; Literatura, ce poveste! Un diptic și câteva linkuri în rețeaua literaturii, Editura Polirom, Iași, 2004. Proză scurtă: Victimele inocente și colaterale ale unui război sângeros cu Rusia, Editura Polirom, Iași, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ființei; poetul percepe, din nou, mai acut corporalitatea realității obiectuale și materialitatea grea a elementelor cosmice: "La stânga tu. Și eu la dreapta./ O fulgerare trecerea peste roua/ intrării prețioase/ căldura aurorală/ a grotei adumbrite/ strălucirea tijei de jad." (o nouă Ars amatoria). De aici și până la nevoia conservării, în eternitate, a percepției hiper-, de fapt trans-senzoriale, nu e decât un pas, cel din Underground, aventură eroico-erotică "în cloaca augustă, dedesubt, în intermundii". Dar textele înregistrează, simultan, o mișcare de recul a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Jurnalistică (neabsolvită din cauza morții timpurii). Ziarist la "Evenimentul zilei". Debut publicistic în "Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului"" (1986). Colaborează și la "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Steaua", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" etc. Postum, textele poetice îi sunt adunate în volumele: Ars longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o prefață de Ioan Constantinescu), Editura Dosoftei, Iași, 2000; Fusese destul (cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rugină și-a apă clocotită./ E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie./ Apoi dulceața caldă, sărată și lălâie/ A turtei ce se coace în untdelemn pe plită.// O tentă de povidlă de prune îngroșată/ Cu indiscreții fine (mă mir!) de cârpă arsă./ O clipă-o nuanțare de lapte, însă ștearsă.../ Și deodată somnul pe frunte ca o pată". Căderii într-un somn binefăcător de aici i se adaugă alte și alte forme de manifestare a anamnezei prin care poetul își reconstituie, fără
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trezește/ în trupul tău adormit/ gol sub florile unei primăveri" Ziua Toamnei. Ceea ce explică și echivalarea semantică a celor trei realități ale onto-poeticului, așa cum apare ea în probabil cel mai cunoscut text al lui Dan Laurențiu: ars amandi = ars scribendi = ars moriendi. Sau reflecțiile sensibile, cu o pronunțată nuanță testimonială, din remarcabila confesiune intitulată Ora pro me: "Te rog, Doamne, Dumnezeul meu, Tu, care m-ai făcut după chipul și asemănarea Ta, nedesăvârșită copie după un model desăvârșit, și care m-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
baladele lui Radu Stanca, iubita se arată mai degrabă ca un produs himeric decât ca o existență pur carnală: "Mă țin pe-un aer de credință veche/ ce-ncet prin bronchii o himeră varsă/ și se clătește ca o algă arsă/ în ape triste umbra nepereche" (Cu sânii frumuseții). Dar îndrăgostitul nu suferă niciodată din cauza distanței fizice față de obiectul adorării lui, ci din cauza imposibilității de a-și transforma actul discursiv într-un act genetic epurat de orice semn al materialității, așadar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sură, fire de păr ici, un smoculeț încrețit colo, și peste tot negi ca niște praz și coacăze care parcă fierb toate pe fața ei. Mai bine spus, capul său amintește, în partea de sus, din cauza plasei, de un cartof ars și în partea de jos, de un cartof încolțit; chiar am găsit ieri dimineață, sub cuptor unul, umflat, vinețiu, ce semăna cu mătușa Agnès ca două picături de apă. În Germinal, mina primește prin asimilare trăsături animate, sub forma miticului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proteja hainele de pete de ulei, avînd pe cap o pălărie turtită pe care își purtau cutia în care erau aranjate toate sculele necesare, ei deschideau în fiecare dimineață încuietoarea tubului care proteja lampa, o coborau, scoteau capetele de fitile arse, curățau înăuntru, puneau alt ulei. La căderea nopții, își reluau atribuțiunile; toate lămpile trebuiau aprinse la o oră fixă. N. Robatel, Au temps des metiers, Ovaphil, 1982, p. 230 Aici, diferitele acțiuni descrise ce ar putea fi reunite sub tema-titlu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Te joci cu ea 10 minute și apoi explodează”. „Ce părere ai despre noua păpușă Harvey - e comică, dar dacă te joci un pic cu ea își pierde capul?”. Ori „De cîte păpuși Harvey e nevoie ca să schimbe un bec ars? De două: una care să schimbe becul și una care să țipe toată lumea din preajmă”. După ce s-au adunat mai multe glumițe de acest gen, printează-le și pune-i-le pe birou într-o bună zi. Dacă Harvey începe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
raru război de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) TEXT B Vodă Ștefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor cărunțită, avea o puternică strângere a buzelor și o privire verde tăioasă. Deși scund de statură, cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
fără conflicte mari [...] Dar cu toată aparenta sa nepăsare, Moromete nu mai fu văzut stând ceasuri întregi pe prispă sau la drum pe stănoagă. Nu mai fu auzit povestind. Din Moromete cunoscut de ceilalți rămase doar capul lui de humă arsă, făcut odată de Din Vasilescu și care acum privea însingurat de pe polița fierăriei lui Iocan la adunările care încă mai aveau loc în poiană... Lipsite însă de omul lor, aceste adunări aveau să-și piardă și ele curând orice interes
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de omul lor, aceste adunări aveau să-și piardă și ele curând orice interes. Trei ani mai târziu izbucnea cel de-al doilea război mondial. Timpul nu mai avea răbdare. (Marin Preda, Moromeții) 1.Precizează modul de formare a cuvintelor: arsă, înaintea. 2.Explică rolul cratimei în structura să-și piardă. 3.Motivează prezența primei virgule. 4.Integrează fragmentele în momentele subiectului. 5.Transcrie două coordonate spațiale. 6.Evidențiază locul personajului Ilie Moromete în lumea satului, așa cum reiese din fragmentele
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
a tăia și a desface (specific secerei), a împunge (sula), a uni (scoaba), a aduce norocul (potcoava). Toate aceste acțiuni sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos și ars. Dintr-o perspectivă socio-culturală, "lupta" purtată cu astfel de instrumente este justificată dacă ținem seama de o serie de mitologii străvechi care dau conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
artistice, având un referent ficțional, concret sau abstract. În funcție de tipul percepției senzoriale, imaginile artistice se clasifică în: - vizuale: Neguri albe, strălucite / Naște luna argintie (M. Eminescu, Crăiasa din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]