23,518 matches
-
a fost interzis să slujească la altar. Lumea, sub comuniști, se-ntorsese pe dos. Orice acțiune de credință părea în zadar. Dar, speranța, gândea Părintele, ultima moare, La orizont apărea și pentru el o rază de soare: Ca pictor la Atelierele Patriarhiei a fost angajat Biserica”Sfântul Elefterie “, Boteanu și cea din Bogata Cu credință și talent le-a pictat, și până când a fost gata A lucrat 15 ani să picteze Biserica din Drăgănescu-sat În acest timp Arsenie Boca de mii
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
acesta era neprihănit !“ ( Luca 23, 47.) Timpul nu a mai avut răbdare Să cunoască libertatea din noua cărare, A fost chemat la Domnul în 1989, În 28 noiembrie când soarele împărțea ziua-n două, La Sinaia unde avea un mic atelier Unde maici de la Prislop într-o casă Amenajaseră un așezământ cu cruci de fier Loc de rugăciune pentru inimă credincioasă. Cu durere în suflet a fost înmormântat La mănăstirea Prislop în fața unui vulg îndurerat În 4 decembrie pe o vreme
DRUMUL GOLGOTEI SPRE SFINŢENIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351464_a_352793]
-
s-a dat destinația de a găzdui pe mai departe diferite instituții publice, situație care a persis �tat până în anul 1962. Reparațiile și îmbunătățirile s-au reluat după anul 1948, multe piese de mobilier și obiecte religioase fiind refăcute în atelierele Patriarhiei Române, și s-au terminat în anul 1975, de părintele superior Lucian Florea. După refacerea picturii de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona din București, la 28 mai 1975, Biserica Așeză �mân �tului Românesc de la Ieru �salim, cu hramul Sfântul
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
traducerea lui Victor Magnien, Steiner -Misterul creștin și misterele antice, Matila Ghyka -Numărul de aur, Se întreținea des cu Mario Meunier -fostul secretar a lui Rodin, care se spune că i-a adus în dar Viețile filozofilor. Este cunoscut ca atelierul lui Brâncuși din Paris devenise loc de întâlnire al artiștilor, loc unde se dezbăteau multe idei, se nășteu polemici, se întemeiau relații. Prietenia lui Brâncuși cu compozitorul Erik Satie - a prilejuit cu siguranta multe ore de dezbatere despre Socrate, învățăturile
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
timpului său. Critică vremii amintea în mod oarecum acuzator aparentul dezinteres al sculptorului în a lua poziții explicite față de suferințele acumulate în anii războiului prim mondial. Ar fi însă total eronat de presupus că Brâncuși asistase placid, impenetrabil, din tihna atelierului din Impasse Ronsin, la dramă Europei sfâșiate. Cu toate acestea, nimic nu contravenea mai flagrant vocației sale decât să se investească spiritual în anatemizarea realității imunde. Conștient că soarta îi pregătise alt drum, i se părea ceva obișnuit și oarecum
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
oarecum inadecvat să compună, după modelul lui Rodin, încă o... Poartă a infernului. Conștient de sine, cu o percepția reală despre sinele sau, artistul se relevă, deloc surprinzător dar neașteptat, în textul unei comparații lapidare descoperite între notele păstrate în atelierul său. Când te consideri „scafandru al luminii“, refuzul de a vorbi despre tenebre ține, în ultimă instanță, de un scrupul de competență. „Dacă lucrarea pe care o faci, notează el, nu are de-a face cu necesitatea absolută a evoluției
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
dialoguri pe teme esoterice purtate în anul 1938, după întoarcerea artistului din India. Brâncuși avea obiceiul să așeze operele în așa fel încât lumină să cadă într-un anumit unghi pe una din fetele lucrării. Există relatări despre ritualul vizitării atelierului din Impasse Ronsin. ”Sculptorul își întreține câtva timp interlocutorii comentând diverse lucrări, iar la un moment dat, pe neașteptate, trage jos pânză ce acoperă o Pasare din metal și, atunci, de pe suprafață șlefuita a ciocului cade spre ochii noului venit
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
ceva haine bune? Suman a dat din cap în semn că nu are. Contabilul Nistor l-a luat pe Suman de mână și i-a spus brigadierului că merge cu el la cooperativa de consum. În drum treceau pe lângă un atelier de croitorie și au intrat. Contabilul era cunoscut în comună, astfel că de la intrare a fost întâmpinat cu politețe de șeful atelierului întrebându-l care e motivul vizitei? Contabilul i-a spus direct că are nevoie de un costum complect
PREMIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350760_a_352089]
-
și i-a spus brigadierului că merge cu el la cooperativa de consum. În drum treceau pe lângă un atelier de croitorie și au intrat. Contabilul era cunoscut în comună, astfel că de la intrare a fost întâmpinat cu politețe de șeful atelierului întrebându-l care e motivul vizitei? Contabilul i-a spus direct că are nevoie de un costum complect pentru acest băiat, arătând cu degetul către Suman. Croitorul a întrebat cât de urgent îi trebuie costumul? La care contabilul fără ezitare
PREMIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350760_a_352089]
-
PERSONAJELE: Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
PERSONAJELE: Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care formează interiorul atelierului său se văd prin acest geam, care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
care-ți poate sugera incomunicabilitatea sau cerul. Sau că ceea ce se întâmplă pe scenă se petrece în cealălaltă dimensiune. Pe toată durata spectacolului se va vedea sculptorul stând pe scaunul său, sau în picioare, și cioplind. Sau mișcându-se prin atelier, ori odihnindu-se, sau fumând, iar gândurile și ideile lui, limbajul său interior se vor auzi în sală ca venind dintr-un difuzor, sau din mai multe difuzoare, dând impresia că vocea artistului, care se va auzi înceată (gâtuită, ca și cum
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
dă ideea vieții, este prea mult ce faci, de aceea mi-am înfrânt durerea și nu le-am spart. (este obosit, trist) Acum cu trecerea anilor m-am mai împăcat cu gândul. (tace. Se ridică și se plimbă gânditor prin atelier. Mută câteva lucruri dintr-un loc în altul. Privește pe geam absent ). CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (are vocea gâjâită, ca și cum ar fi un alt personaj) Aș fi vrut la mine în Carpați să sculptez munții. Tot mai rămâne un gând secret, că
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mare decât măreția lucrului pe care l-a făcut tu în lume. Și uiți asta, și la un moment dat ai impresia că numai lucruri ai de făcut în artă. ( după un timp în care se plimbă printre obiectele din atelier. Tunetele se aud mai aproape acum) Și atunci uiți de tine, și te înșeli. Parcă nu ai mai fi cel care erai și cel ce trebuia să fii, parcă ai fi acel lucru. Un artist poate demult nu mai este
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Cel care ne-a creat nu ar ști ce să răspundă. Or lucrul acesta este măreț, dar și cumplit de înfricoșător. (la început înfundat, apoi din ce în ce mai tare se aude un huruit care vine din adâncul pământului. Statuile și obiectele din atelier se văd clătinându-se și jucând) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : A mai fost încă un cutremur. S-a mai cutremurat pământul românesc. Se așează temeliile care n-au fost întocmite bine de la început. Un popor este ca o catedrală. Poporul român este
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ca și cum i-ar fi revenit deodată puterea) Voi tăia Coloana infinitului, o voi tăia ! Și nu va mai fi Coloana infinitului. (își freacă mâinile fericit ) SCENA II- a Același décor ca în prima scenă. Pe o ușă laterală intră în atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Și nu va mai fi Coloana infinitului. (își freacă mâinile fericit ) SCENA II- a Același décor ca în prima scenă. Pe o ușă laterală intră în atelierul sculptorului o femeie. Se pare că este domnișoara Pognany. El, care trebăluia prin atelier, o primește zâmbind. O invită să șeadă. Apoi se așează și el. Domnișoara Pogany pare tristă, sau mai degrabă o umbră a ei. DOMNIȘOARA POGANY : (imaterială, melancolică) Bine te-am găsit, Costache... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe gânduri) Bine-ai venit. M-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
POGASNY : (care s-a ridicat asemenea unei stafii și pleacă) Costache, Costache, m-ai uitat, Costache...Pierdut ești în gândurile tale și în negura timpului... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( care n-a auzit-o) De ce supraviețuiește Marele tot ? (se plimbă agitat prin atelier. Este de nerecunoscut) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (urlând) De ce supraviețuiște Marele Tot? (după un timp în care stă căzut în genunchi, mai liniștit) Dar oare Marele Tot, Creierul universal, căzând în haos, devenind materie stelară procreația începe iar ? (după un timp în
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu, nu vreau să văd, este și așa prea mult pentru o minte omenească. (privește pe fereastra atelierului. Privirea îi este dusă departe) Acum sunt mulțumit. Doamnee ! Chiar dacă am pierdut o operă, am salvat marele Unu. Dacă pietrele astea se adunau și între ele formau Totul, Întregul, adică acel Unu, și dacă acel Unu supraviețuia clipei, atunci marele
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
oftează ) COSTANTIN BRÂNCUȘI : (vorbind cu el) De câte ori n-am fost eu doborât la pământ , și tot de atâtea ori m-am ridicat. (se ridică în capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji. Face câțiva pași clătinându-se prin atelier) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pe străzi se aude sirena unei salvări. Sculptorul pare că ascultă) Cred că pot să și lucrez. (pune mâna pe o daltă. Pipăie piatra) Au fost puse în mine mari puteri. Pământul ăla din care am venit a
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
culturii care străpung granițele națiunii lor pentru a evada înălțându-se în universalitate prin genialitatea lor... Cum își construiește el Pentagonul? „Vei vedea cititorule...” - atenționează original autorul! 1) Într-una din laturi a Pentagonului său, în prima chiar, autorul fixează „atelierele artelor frumoase”, primul dintre acestea fiindu-i rezervat lui Constantin Brâncuși (1876-1957), pentru că, chiar dacă marele renascentist Michelangello l-a atras în sculptură pe Brâncuși, totuși românul va scoate sculptura din banalitate stilizându-i și șlefuindu-i... o viață întreagă linia
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
el următorul îndemn: „Să gândești ca un demiurg, să poruncești ca un rege, să muncești ca un sclav.” Iată un îndemn bine testat de el însuși întreaga sa viață, dăltuind piatra dură și sângerând deasupra ei, modelând lutul în frigul atelierului, turnând beton, cioplind lemnul până la căderea brațelor, șlefuind bronzul cu migală „o muncă de sclav în condiții mizerabile, cum nici nu v-ați închipui vreodată", pentru a descătușa din forma brută frumosul spre a-l reda posterității. În continuare citate
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
maidătimp să-ți...scrii testamentul.Cine oare „acolo sus” face aceste lucruri necugetate?Am văzut cele două blocuri cilindrice,numite „Marina City”, a căror prime cincisprezeceetaje sunt rezervate parcării automobilelor.Fiecare bloc este ca un oraș, cu magazine proprii,piscine,ateliere,săli de sport.Etajele nu le-am mai putut număra, ele pierzându-se sus în nori.E drept ca și norii erau mai jos.Ne-am plimbat cumașina pe sub aceste blocuri,pe unde există adevărate străzi subterane,pe sub carecirculătrenurile.Gara
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]