5,357 matches
-
la o agenție matrimonială, a primit mai multe oferte, oprindu-se la fermierul din zona Cairns. Acum dispuneau de un venit convenabil, care să le permită un weekend, o minivacanță În zona de litoral, CairnsBrisbane. Visează la o călătorie În bătrâna Europă, ocazie de a ajunge și la socrii și rudele soției din România, despre care știe multe lucruri, chiar dacă se exprimă mai greu... Până la Îndeplinirea acestui vis vor mai trece ani buni... Fermierul nu-și 184 poate stăpâni mirarea despre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe domeniul tribului Tjakupai. Aborigenii ne privesc cu răceală și cu un zâmbet discret În colțul gurii. Ochi adânci, pielea ciocolatie are un aspect plăcut și lucios. Vorbesc Încet pe tonuri joase, nazale și se arată foarte rezervați. Femeile 191 bătrâne stau retrase, copii ne privesc fără teamă și se apropie de noi, acceptând să fie fotografiați. De la ghid aflăm că membrii tribului păstrează considerente importante față de cultul strămoșilor. Lucrurile ne par șocante privind vechile lor concepții despre fenomenele fundamentale ale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai banal o lingură. O femeie tânără, cu fața arămie și ochi negri adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate regulat cu maiul Într-o piuă de lemn câteva kilograme de orez În vederea decorticării. Puțin mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un stâlp la hămăitul răstit al unui câine costeliv. Câțiva puradei se joacă cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
perspectiva și obiectul blamului / bârfei: tânărul e „onest, activ, fără niciun vițiu, virtuos, apreciat de superiori, iubit de inferiori...”, În timp ce viitoarea lui soție „până azi are la activul ei trei-patru avorturi clandestine, cunoscute de toată lumea...”, iar mama ei e „o bătrână cochetă, care a ruinat doi bărbați.”. Lauda exagerată ori bârfa nimicitoare constituie, În funcție de circumstanțe și de scopul urmărit, apanajul eroului caragialian, ca modalitate de raportare la semeni. Cheful, asociat invariabil poftei și plăcerii, implică - În universul creației comice a lui
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
9. Tomești 4. Bucureșci 10. Vața de Jos 5. Bulzeștii de Sus 11. Vălișoara 6. Crișcior 2. JUDECĂTORIA DEVA cu sediul în municipiul Deva MUNICIPIU 1. Deva ORAȘE 1. Simeria COMUNE 1. Băcia 9. Gurasada 2. Băița 10. Hărău 3. Bătrâna 11. Ilia 4. Brănișca 12. Lăpugiu de Jos 5. Burjuc 13. Rapoltu Mare 6. Cîrjiți 14. Șoimuș 7. Certeju de Sus 15. Vețel 8. Dobra 16. Vorța 17. Zam 3. JUDECĂTORIA HAȚEG cu sediul în orașul Hațeg ORAȘE 1. Hațeg
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
să duc la capăt acest proiect. București, 2 aprilie 2014 Partea I NOTE DE TEREN 2009 Iași, octombrie 13 octombrie 2009 Plecarea din Gara de Nord. Bagaje și medicamente. Aflu că după miezul nopții se întâmplă minuni. Călătoria cu trenul spre Iași. Bătrânele din Adjud și mirosul de busuioc proaspăt. Am parte de un sondaj de opinie și primesc și un CD. Pieptenele de os. Asaltul pelerinilor. Ora 5.30 dimineața. Mă aflu pe peronul Gării de Nord, în așteptarea trenului rapid cu destinația Iași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajelor, dar nici nu intervenea atunci când ar fi fost nevoie, în timpul anumitor momente de îmbulzeală, inevitabile. „Parcă voit o făceau, să se sperie lumea de înghesuială, să spună apoi în jur că nu este bine la pelerinaj”, spune una dintre bătrâne. Tocmai în acel moment își face apariția în vagon o patrulă mobilă formată din doi polițai de la Căile Ferate (Poliția TF) și un jandarm. Aruncă o privire circulară, percutantă, celor din jur. Pleacă la fel de rapid cum au sosit. Cele patru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Tocmai în acel moment își face apariția în vagon o patrulă mobilă formată din doi polițai de la Căile Ferate (Poliția TF) și un jandarm. Aruncă o privire circulară, percutantă, celor din jur. Pleacă la fel de rapid cum au sosit. Cele patru bătrâne se fac mici, mici de tot în scaune, zdrobite de autoritatea uniformei. După plecarea acestora, încep să vorbească despre cât de necesară este, citez, „ordinea și disciplina”, atât de bune pentru un pelerinaj. La despărțire, chiar atunci când trenul intra în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o Navă, o mare Navă, care-i conduce pe toți acești oameni săraci, bătrâni, bolnavi, oameni care vor cu orice preț să mai creadă în ceva, pe marea vieții, către țărmul credinței. Sunt readus însă la realitate de vocea unei bătrâne, care mă întreabă cu puternic accent bucovinean, „ne dați și pe noi pe Antenă ? Puteți să ne băgați în calculator, să ne vedem acasă ? Așa a făcut și o nepoată a mea, a venit cu un calculator mic, avea toată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de magazine Zara, o femeie din Maramureș propune spre vânzare cergi. Nu uită să spună ori de câte ori o abordează cineva interesat că „sunt țesute manual în război, apoi toarse și vopsite natural”. În fine, am mai putut vedea chiar și o bătrână care vindea un cocoș, unul singur, un exemplar care-și ițea creasta roșie, bogată, dintr-o sacoșă de rafie. În vechime, sărbătoarea unui sfânt era și un loc privilegiat al schimburilor comerciale între diferite regiuni ale țării, să fie vorba
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
obiecte de îmbrăcăminte lejere, tricouri, eșarfe, hăinuțe de copii, pe care le întind peste gardul de fier unor elevi de seminar teologic, pentru a fi „date pe la raclă” și a se impregna astfel de sacru. Am văzut chiar și o bătrână având un pulover gros de lână gri îndesat într-o sacoșă din plastic, dar tinerii seminariști evitau să-l preia, prea voluminos fiind. Mai sunt vânate din priviri și femeile cu copii, deoarece acestea au „prioritate la raclă”, fiind acceptate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
teren pe care le-a aplicat până acum. „Parcă suntem sectanți cu foile acestea în mâini, ai văzut cum ne privesc oamenii ?”, îmi spune șoptit și oarecum rușinat A.T. Un alt episod care îl marchează profund este atunci când o bătrână se apropie de noi, întreabă dacă strângem bani pentru „Sfânta Biserică” și, fără a mai aștepta răspunsul, îmi întinde mie un bilet mototolit de 5 lei pe care nu am avut cum să-l refuz, l-am introdus apoi în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
zi, d-apoi aici”, spune jandarmul nervos. „Sunt uniți, uneori violenți, vin în grupuri mari și ne ridică mari probleme. Să știți de la mine, care sunt aici la Iași an de an, că mai multă răbdare are la rând o bătrână de la țară de 80 de ani decât ei ! Dacă unul sare peste rând, iar noi vrem să-l facem să respecte ordinea, sar toți cu gura, vociferează, iese mereu scandal.” Impresia din anii precedenți s-a confirmat definitiv acum, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le pot surprinde foarte bine privirile dincolo de geamul care ne separă. În treacăt fie spus, pelerinajul acesta de la București este complet deficitar în ceea ce privește toaletele publice, insuficiente față de numărul de pelerini, obligați să se descurce cum pot. Așteptând ca cele două bătrâne să iasă din restaurant, numai pentru a putea vedea încă o dată privirea celorlalți, răsfoiesc distrat un pliant de prezentare a stabilimentului, uitat pe afară. Un grup rock în plină explozie, o chelneriță cu tricou și podoabă capilară roz și multe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a considerațiilor lui Pierre Maraval despre inventarea „din mers” a unor cutume și practici particulare ale pelerinilor din primele secole (Maraval, 1985 : 222). Mai târziu, la jurnalul de seară al unei televiziuni tabloide am putut vedea imagini filmate cu o bătrână ce sărută pios crucea de pe copac, spunând apoi convinsă că „a fost făcută de mâna Părintelui”. Grupul de la Brașov, condus de un preot de parohie, îmbrăcat... ca un preot respectabil : căciulă de blană, vestă îmblănită, barbă tunsă impecabil, are în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fotografiat în jurul gâtului, în căutarea distanței optime, pentru că nu mai există distanță, ci doar descoperirea divinului și sacrului, în egală măsură. Niciodată nu am înțeles mai bine ca acum că de fapt religiozitatea și religia nu trebuie niciodată confundate. O bătrână mică, uscată ca o prună de iarnă, apărută de niciunde, mă roagă să o țin de mână să nu-și piardă echilibrul. Ceea ce și fac, fără a pune prea multe întrebări. În mână cealaltă poartă un buchet de trandafiri roșii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să părăsească perimetrul precis în care m-am găsit și eu, din pură întâmplare. Asta nu înainte ca însoțitorul-cameraman să îndrepte camera, prefăcându-se că filmează, spre cei doi soți care au protestat, ca un fel de pedeapsă-avertisment media. Numai bătrânele cu care începuse inițial dialogul par a regreta întâmplarea, cred că-și doreau atât de mult să se vadă la televizor ! Dintre toate atitudinile de respingere a echipelor TV pe care le-am văzut pe teren, de departe aceasta a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al pelerinajului. Rândul este proba fizică supremă, motivațiile pelerinilor intervievați sunt justificate teologic, pelerinajul apărând ca un veritabil generator de „communitas”. În ziarul Lumina din 15 octombrie 2012, ediția online, putea fi văzută o splendidă fotografie având în centru o bătrână de peste 80 de ani, încadrată de două fetițe de circa 8-10 ani, nepoatele sale. Fotografia este realizată noaptea, rândul de așteptare este folosit ca fundal, iar legenda fotografiei este „Ana Boeriu din Făgăraș, alături de două fetițe, înaintea unei nopți de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și acolo era un grup cu care ne vedeam. Dar mulți au plecat În Israel. La ora actuală, În Vatra Dornei au rămas, numărați pe degete, 6 sau 7 evrei, dintre care doar două prietene de-ale mele, două văduve, bătrâne și ele, de peste 80 de ani. Atâta tot. Bineînțeles că au și ele multe de spus, dar nu cred că ajungeți și acolo. Soțul dumneavoastră... Soțul meu a murit de 13 ani. A fost Înmormântat exact În ziua când noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sfârșitul lui mai, Începutul lui iunie am fost adunați, Într-o zi, tot ghetoul și un ofițer SS și un ofițer jandarm ne-au spus că vom pleca Într-o tabără unde bărbații apți de muncă vor lucra, iar bătrânii, bătrânele și copiii vor fi tot acolo, dar vor avea grijă de copii. Au spus că e război și că e nevoie de forță de muncă. Totul se baza pe minciuni. Eu nu știu, dar mi-a povestit tata că se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În brațe, o femeie tânără și o femeie mai În vârstă, poate că era bunica, sau poate că nu, dar unul dintre băieții ăștia din Sonder Kommando a smuls copilul, avea vreo 6-7 luni, și l-a pus În mâinile bătrânei. Asta a Început să țipe și atunci au luat-o și au Împins-o În rând, să meargă mai departe. Cu acest gest - noi am spus că e un dur, cum să smulgă copilul din brațele unei femei! - a Încercat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
postdecembrist) până ți se repară jucăria, dacă nu vrei să lucrezi cu serviciile secrete americane, caută pe undeva un volum de Minulescu și zi-i : „În orașul în care plouă De trei ori pe săptămână Un bătrân și c-o bătrână, Două jucării stricate Merg ținându-se de mână”. Și câtă vorbă s-a făcut cu C.N.S.A.S.-ul acesta !? M-aș fi așteptat să se observe în spatele acestei perdele de fum că se află, în afară de veșnica scălămbăială a societății civile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
o vină guvernului francez sau președintelui Sarkozy. Nu pot să mă alătur corului care interpretează melodia despre fascism, holocaust, rasism, xenofobie etc. care să acopere lipsa de preocupare pentru cetățenii tăi, absența unei sau unor politici integratoare. Ce a observat bătrâna Europă, bătucită cu umanism și drepturi inalienabile? Că în Europa de astăzi se găsesc și ființe care nu le seamănă și că nu trebuie mers până în pânzele albe cu drepturile omului-țigan. Este de la sine înțeles că României îi revine obligația
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cuceritoare; se îndrăgostise de plaiurile românești și de poporul nostru; n-a mai plecat din țară, chiar sub regim comunist, decât în excursii. Dumnezeu le-a dăruit și doi copii. Vara munceau la țară, ajutând-o la muncile câmpului pe bătrâna, simpatica și duioasa mamă-soacră. Profesorul Mihăilescu ne-a prezentat concepția materialist-evoluționistă, bazată pe supoziții, presupuneri și ipoteze: Vedeți voi, dragii mei, acestea sunt ipoteze. Nu sunteți obligați și nu trebuie să vi le însușiți ca adevăruri dogmatice. Cred că e
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au refugiat în pădurea din marginea satului. Târziu, au fost descoperiți acolo păstrându-și credința ortodoxă. * Trecând de porțiunea unde se prăvăleau pietre am ajuns într-o poieniță unde câteva case din bârne, acoperite cu șindrilă, adăposteau 4 familii: o bătrână, văduvă din primul război mondial, și cei trei copii ai ei, căsătoriți, fiecare cu familia lui. Un al patrulea flăcău căzuse pe frontul de răsărit, jertfa familiei, pentru apărarea aceluiași crez. Lângă casă erau mormintele celorlalți membri ai familiei: bunici
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]