4,934 matches
-
Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
piept. <br> Din cauza regresului populației de stârci din anii 1970, păsările au fost și sunt protejate, cea ce a dus la o creștere a populației în Germania de Nord. Stârcii vânează pândind animalele acvatice din baltă. Hrana lui constă din broaște, pești mici, moluște, șerpi și insecte acvatice. Pe pășuni pasărea așteaptă nemișcată lângă o gaură de șoarece, sau fură ouă din cuiburi de păsări. Cuibul, în care femela depune 4 - 5 ouă verzui, îl construiește din crengi în copaci, pe când
Stârc cenușiu () [Corola-website/Science/314412_a_315741]
-
Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
fodiens") sau chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și tritonul de munte ("Triturus alpestris") . Specii de păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul parcului: acvila de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
sturz cântător ("Turdus philomelos"). Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
longissima"), balaur mare ("Elaphe sauromates"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârliță de frunzar ("Ablepharus kitaibelii"), șopârlă de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
de câmp ("Podarcis taurica"), țestoasa dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a broaștei țestoase dobrogeane de uscat ("Testudo graeca"), extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. a constituit un impresionant decor al filmului istoric românesc Aferim! în regia lui Radu
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
sau Tăul lui Alac de la Zagra, jud. Bistrița-Năsăud. Lac cu numeroase exemplare de țestoasă europeană de apă dulce, țestoasă cu coadă lungă, sau broasca cu covată ("Emys orbicularis"), care merită ocrotire și ca rezervație hidrologică. Lacul cu țestoase se află la cca. 500 m est de localitatea Zagra, pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Se poate ajunge aici plecând din Beclean sau
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
Țestoasele marine (Chelonioidea) sunt o suprafamilie de Broaște țestoase care viețuiesc în mediul acvativ. Șase din cele șapte specii de țestoase marine sunt în pericol datorită acțiunii comune de contaminare marină, supraexploatare, disparițiilor întâmplătoare și daunelor în zonele populate de acestea. Țestoasele marine sunt perfect adaptate la traiul
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
unele balene, însă în general trăiesc în apele de suprafață. Principala lor pradă sunt meduzele, ducând la nenorocirea lor deoarece le confundă cu sticlele de plastic ce plutesc în apă. Acestea le blochează aparatul digestiv, cauzându-le moartea prin inaniție. Broasca țestoasă de mare caret, care își folosește gura lungă în formă de cioc pentru a se hrăni din spongi și scoici, a fost foarte căutată pentru frumoasa ei carapace. Din această cauză a fost obiect de vânătoare pentru obținerea caretului
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
țestoase de golf. Reuniunile, denumite și sosiri, sau trasnsformat în populare atracții turistice. Acest ecoturism are tabere pro și contra, pe o parte este trezit interesul pentru conservarea țestoaselor, iar pe de altă parte prezența umană le poate dezorienta. Toate broaștele țestoase marine sunt în prezent protejate prin norme locale și naționale și de asemenea prin legislația internațională, inclusiv restricțiile vizavi de comerțul cu țestoase și produsele lor. Cu toate acestea, piața ilegală continuă să fie o amenințare și evidenta lipsă
Țestoasă marină () [Corola-website/Science/314960_a_316289]
-
Broasca (în , în , transliterat Broska) este un sat reședință de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 6 metri, în partea de vest a raionului Ismail, în apropiere de
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Broasca a fost fondat de către coloniști ruși-lipoveni, fugiți de persecuțiile la care erau supuși pe teritoriul vechii Rusii. Cea mai mare parte a terenurilor arabile și mlaștinilor au fost considerate proprietatea consiliului orașului Ismail, iar țăranii au fost forțați să le
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Broasca a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși-lipoveni, existând și o comunitate de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.636 locuitori
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
de 79 localnici au luptat în cel de-al doilea război mondial, 45 dintre ei murind pe front. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Broasca face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.704 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Broasca se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă viță de vie și se cresc păsări
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Broasca face parte din raionul Ismail al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.704 locuitori, preponderent ruși-lipoveni. Locuitorii satului Broasca se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă viță de vie și se cresc păsări. Ferma din sat se ocupă cu producția de ouă, precum și cu viticultura. De asemenea, funcționează un gater și un atelier de tâmplărie. În
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
agricultura și zootehnia. Se cultivă viță de vie și se cresc păsări. Ferma din sat se ocupă cu producția de ouă, precum și cu viticultura. De asemenea, funcționează un gater și un atelier de tâmplărie. În perioada sovietică, biserica din satul Broasca a fost distrusă până la temelie, de un buldozer. Și în prezent, credincioșii ortodocși români din sat merg să se roage la biserica din Babele . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broasca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]
-
de tâmplărie. În perioada sovietică, biserica din satul Broasca a fost distrusă până la temelie, de un buldozer. Și în prezent, credincioșii ortodocși români din sat merg să se roage la biserica din Babele . Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Broasca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%), română (%) și bulgară (%).
Broasca, Ismail () [Corola-website/Science/318384_a_319713]