5,129 matches
-
camera lui Costel, fiecare crezând că le-a luat altcineva. Dar așa se întâmplă la asemenea manifestări, mai merg greșit și unele lucruri. Cel mai important lucru, adică volumele din cartea noastră „Aventuri în insula naivilor”, le-am adus bineînțeles, cărate de unul dintre noi. Înainte de vernisaj am dat cadou unele exemplare ale cărții la autoritățile locale care ne-au onorat cu prezența, și a început vernisajul. S-a vorbit mult, s-a vorbit frumos, am fost impresionat de faptul că
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
încremenit când cumnatul a anunțat că zăpada e de peste trei metri de înaltă. Cumnatul meu a continuat să lărgească gaura prin care vedeam cerul noros. Nu mai ningea. Eu am adus lemne de foc. Umpleam oalele cu zăpadă și le căram în casă la topit. Treaba asta a durat vreo trei zile până am curățat zăpada de pe lângă zidul casei pe toate laturile. Toată zăpada era aruncată în mijlocul străzii și bătătorită în așa fel să se poată circula. Atât de înaltă era
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Am început iarăși cu un ghinion. În fiecare toamnă primele două-trei zile aranjam lemnele tăiate pentru foc, din curtea școlii în magazia de lemne. La această acțiune participau doar clasele gimnaziale. Aruncam unu la altul, așezați în șir indian sau căram cu coșul. La un moment dat eu m-am trezit cu o lovitură în cap și imediat a început să curgă sângele. În fiecare clasă exista o trusă de prim ajutor. Fetele din clasa mea m-au luat de braț
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Grozav. Așa am renunțat la orele suplimentare. Aveam mai mult timp liber, pentru joacă și celelalte preocupări, ca de exemplu: confecționarea diverselor obiecte din lemn, carton și alte materiale reciclabile. Astfel am construit, în miniatură firește, trenulețe și vagoanele de cărat lemne sau cărbuni, vaporașe, corăbii cu pânze, pe care le puneam în funcție pe râulețele din împrejurimi. Toate aceste lucrări au făcut obiectul unor expoziții de lucrări practice ale elevilor, care se organiza la sfârșitul fiecărui an școlar în sala
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pentru examenul de absolvire luat cu media peste șapte. S-a făcut ora 12 și eram încă foarte departe de Anina. Deodată se auzii un zgomot de camion, care lăsa în urmă un nor de praf. Era un „ZIL” care căra niște materiale la stadionul de fotbal din Anina, peste care am urcat și noi. Am ajuns la stadion. De aici, noi cei trei din Colonia Cehă împreună cu Savici am urcat drumul spre Brădet. După 2 km am luat-o la stânga
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și dreapta m-am trezit acostat de un cetățean ce se prezentase, dar, din cauza oboselii nu înțelesesem decât că trebuie să prezint actele la control și să declar ce am în geantă, care era destul de voluminoasă și pe care o căram cu greu pe umăr. Imediat, parcă făcusem un duș rece ce mă învioră, pe loc scoțând buletinul și deschizând fermoarul de la geantă. Ultimul lucru pe care îl pusesem în geantă înaintă să plec de acasă era trusa de dălți, pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
păpuși artizanale și icoane pictate pe sticlă. Dintre cele două familii de olari din Vâlcea, doar Leonida Bâscu era prezentă pe vas lângă noi, ceilalți dorind să rămână la Tulcea pentru a face vânzare la urcioarele și străchinile de lut cărate cu greu de la mare distanță, pentru a fi prezentate la festival. Din partea gazdelor, ce erau destul de obișnuiți cu locurile din împrejurimi, erau prezenți muzeograful Valeriu Leonov ce avea ca pasiune realizarea de instrumente muzicale tradiționale din Dobrogea, sculptorul Corneliu Agapei
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că renumitul „Vin de Iași”, ce a fost foarte absorbit și apreciat de întreaga petrecere nu era altceva decât vinul de Pitești pe care îl luasem la plecare de la masa festivă la îndemnul lui Emil, pe care o parte îl cărasem și eu. Durac îl botezase cu pepsi dându-i astfel o altă culoare și gust, transformându-l într-un vin veritabil pe care și-l doreau toți la masa de Crăciun. Am început și eu să râd, dând astfel tonul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fiecare dată când ne întâlneam la un pahar de vorbă ne aminteam cu plăcere de întâmplările de la Pitești, Gheorghe Durac amintindu-mi de fiecare dată că a trecut destul timp și nu i-am plătit vinul pe care l-a cărat cu mult greu de la Iași. Forme din suflet Nisipul clepsidrei se scurge întruna fără a ne da seama că timpul trece pe lângă noi fără a-l simți, lăsându-și în urmă propria amprentă ce uneori devine vizibilă, privindu-ne în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
talpa ghetei peticul de hîrtie și-l împing cu vîrful pînă îl arunc în canal. Pornesc apoi spre ieșire, să văd care-i situația sus pe acoperiș. Macaraua tocmai coboară o roabă metalică și cîteva găleți, cu care s-a cărat smoala topită. De pe clădire, pe scara de incendiu, apar mecanicul Valeriu, alți patru mecanici și maistrul Cornea. Gata! A ieșit ca nouă, zice Valeriu. Putem pleca? Puteți, le spun, strîngîndu-le mîna drept mulțumire. Mecanicii pleacă spre secție să-și schimbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
5 bucăți de săpun, câteva ouă, restul fiind ascuns de doamna gazdă care, vrând să bată comisarul, a rămas peste noapte la poliție. Eu și Dan eram la masă, întreruptă și servită alandala, prin faptul că toate alimentele au trebuit cărate de jos de Lina și Iani, care e destul de drăguț. După masă, Mihai. Mai întâi citirea scrisorilor tale cu amu zanta pretenție soi disant să-și citească singur pasagiile care îl priveau, cu comentariile cunoscute: la țigări: „s’o crezi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
o fată». Și baba Ioana, înduioșată: «Urzicuța mumii, urzicuță». Era 28 februarie. O mulțime de puișori umpleau curtea, iar Matei, vizitiul, se ntorcea de la adăpătoare cu doi superbi cai ungurești; cum trecea din nou, ducând două găleți pe cobiliță, Mitrana, cărând la rândul ei niște apă caldă, i-a șoptit duios, fără să mai aștepte întrebarea care țâșnea din ochii lui: «Îhî: o coconiță mică». Iar el, lăsând jos căldările pline cu apă rece, și-a făcut semnul crucii, spunând înfocat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
certitudinea că-ți va parveni; urc cu ea în casă și sporesc stocul de pe fosta sugativă a tatei; o iau, lipesc timbrele, scriu școlărește, cu majuscule, par avion; scriu adresa. Câteodată îmi sunt mâinile așa de obosite de a fi cărat vreun pachet greu, că mâzgălesc adresa; pe urmă, mă apuc să scriu, și când mi-e inima mai grea mă duc la geam, ca să capăt putere și să mă scald în lumina de afară. Acum iar m-am îndreptat spre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ne mai lărgim un pic orizonturile. De exemplu... să plecăm în drumeție! — Becky, tu înțelegi înțelesul exact al conceptului de drumeție? spune Luke cu blândețe. Tot bagajul tău trebuie să intre într-un rucsac. Pe care trebuie să ți-l cari tu singură. Și nu FedExul. — Și tu crezi că eu nu sunt în stare de asta, da? spun indignată. Pot foarte bine! Și am întâlni o groază de oameni interesanți... — Eu cunosc deja o groază de oameni interesanți. Da, știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din rărunchi. Habar n-am avut că o să fie așa dificil. — Probeaz-o și pe aia din capăt, propune Suze. Aia cu mânecile evazate de șifon. Pe-aia n-ai încercat-o, nu? A, spun, uitându-mă surprinsă spre rochie. Nu. Car rochia înapoi la cabina de probă, mă extrag din fusta înfoiată și îmi pun rochia. Îmi strânge blând talia, alunecând lejer peste șolduri și cade pe podea cu o trenă ușoară, vălurită. Tăietura de la gât mă avantajează la față, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bem un pahar de șampanie, să sărbătorim! Dispare, iar eu mă admir în oglindă. Asta nu face decât să confirme faptul că nu știi niciodată. Cine ar fi crezut că am să aleg o rochie cu mâneci evazate? O asistentă cară altă rochie și zăresc cu coada ochiului un body brodat de mătase gen corset, legat cu panglici. — Hei, e drăguță e rochia aia! spun. Ce e? — Nu contează ce e, spune Cynthia, întorcându-se și oferindu-mi un pahar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dar multă lume Îi bănuia În spatele termenilor de „străini” și „străinătate”. „Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României. În 1923, de pildă, vorbind despre „invazia evreiască
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceste activități practicate de evreii din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000 de metri, În inima
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot În idiș un libret muzical intitulat Ahasverus <endnote id="(539, p. 100)"/>. Pentru romancierul Mihail Sebastian (Iosef Hechter), „jidovul rătăcitor” apare În ipostaza unui umil librar ambulant, Abraham Sulitzer, care călătorește cu trenul de clasa a III-a și cară după el multe pachete cu cărți (tipărirea, comercializarea și editarea de cărți erau vechi ocupații evreiești). „Ovreiul e un om cu pachete. Câte necazuri, atâtea pachete”, explică el. Întrebat ce face, cu ce se ocupă, Abraham răspunde simplu : „Ce face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de credințe populare erau Încă foarte active În nordul Moldovei : „Când eram copilă și vedeam vreun jidan cu sacaua cărând apă, mă ascundeam, căci auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au plecat pe teren pentru a iscodi pe ici, pe acolo, ieșind la urma toată o hârtie cu câteva rânduri ce urma să ia drumul Prefecturii Fălciu. Iată ce scrisese Alexandrescu pe ciornă: „Conform ordinului Dvs. no.(...) despre persoanele dela cari neguțitorii din acest orașu șiau procurat zahărul rusescu, am luat informațiuni cum că acele persoane sunt: I) D. Dimitrie Hrisoventi, comersant din Galați (din Hușși de locu); II) F. Abramovici și Bercu a luat dela Haim Iancu Segal care are
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnase o adresă (7984) prin care cerea polițaiului orașului Îndeplinirea unui ordin urgent: „Conform mijlocirii Domnului Comandant al Depoului Regimentului 2 Roșiori București (...) prin care Îmi comunică ce de la acel corpu să află În concediu oaminii notați pe contrapagină și cari nici până acum nu sau presentat la Corpu, vă invit ca să luați urgente măsuri pentru găsirea și trimiterea loru la Corpu fiindu foarte necesari”. Cei doi fuseseră: Maciocu Gheorghe și Romila Dumitru. Tindem să credem că numele primului a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care se adresaseră prefecților unor județe de graniță cu Rusia: „Mai mulți D-ni Prefecți mă Întreabă dacă se pot legalisa acte de Învoială Între diferiți antreprenori și săteni pe care cei din urmă să le Încheie, obligânduse lunar a căra proviziuni rusești până și chiar În Bulgaria”. Răspunsul guvernului fusese formulat astfel: „[Guvernul] nu poate opri Învoelile contractate de bună voe Însă el este dator pentru cei ce se angajează pe timp Îndelungat a asigura banii fiscului, datoriile cătră comună
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
directorul Stan, ambii de la Epureni ci, continuase și mai abitir. Iată descrierea făcută de contestatar: „În ziua de 19 august 1946, 10 evrei au fost chemați la judecătorul de instrucție și anchetați În cazul Învățătorului Sava D-tru (membru al F.P.) cari În 1941 a scos 30 de evrei pentru a fi Împușcați (subl.ns.) și numai datorită unui maior Înțelegător acești evrei au fost salvați. În timpul interogatoriului, În sala Judecătoriei, a apărut Învățătorul Coroiu, membru În comitetul județian al F.P. și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
profund indignat de delăsarea unora față de cerințele de bolșevizare a comunității evreiești locale. Iată ce scrisese la acest dezolant capitol: „În Campania Electorală, În afară de ultimele zile, membrii PCR au avut aceeași atitudine ca și În trecut de exemplu tov. Fisterman cari Comitetul Județean PCR a hotărât eșirea sa din producție Încă cu 3 luni În urmă nici până azi nu a eșit din producție și a fost și absent În campania electorală până În ziua alegerilor când a fost numit ca asistent
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]