4,702 matches
-
nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu numai în forma binecunoscută urban-industrială sau post-industrială a secolului al XXI-lea. Ar mai putea fi sau cel puțin așa a fost de tip agrar. Așa cum s-a văzut în Capitolul 2, în secolul al XIX-lea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
reglementarea vînzării produselor pe bază de tutun pentru reducerea frecvenței dependenței de acestea, a cancerului și a altor efecte maligne. ș.a.m.d. ș.a.m.d. ș.a.m.d. În concluzie, în nici o țară democratică nu există economie de piață capitalistă (și oricum nu poate exista timp îndelungat) fără o reglementare detaliată și o intervenție din partea guvernului, pentru diminuarea efectelor ei dăunătoare. Totuși, dacă într-o țară existența instituțiilor politice democratice afectează considerabil funcționarea capitalismului de piață, existența capitalismului de piață
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
căzut în uitare. Oricare ar fi efectele unei economii de piață, aceasta pare să fie singura soluție pentru țările democratice din noul secol. Că o economie de piață cere ca întreprinderile economice să fie deținute și controlate în forme preponderent capitaliste, este prin contrast, mult mai puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pare să fie singura soluție pentru țările democratice din noul secol. Că o economie de piață cere ca întreprinderile economice să fie deținute și controlate în forme preponderent capitaliste, este prin contrast, mult mai puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
contribuie masiv la inegalitatea în resursele politice menționate în Capitolul 14 și astfel, la încălcări considerabile ale egalității politice între cetățeni, într-o democrație. În ciuda acestor obstacole, pînă la sfîrșitul secolului al XX-lea, alternativele istorice la posesiunea și controlul capitalist și-au pierdut cea mai mare parte a suportului. Partidele laburiste, socialiste și social-democrate au abandonat de mult ideea naționalizării industriei ca scop. Guvernele conduse de asemenea partide, sau cel puțin le includeau ca parteneri activi, privatizau rapid întreprinderile existente
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Totuși, mișcările sindicale, partidele laburiste și în general muncitorii nu susțin în mod serios o ordine economică ce ar consta în cea mai mare parte din firme deținute și controlate de angajații lor. Așadar, tensiunea dintre scopurile democratice și economia capitalistă de piață va persista, cu siguranță, pe timp nelimitat. Există oare moduri mai bune de păstrare a avantajelor capitalismului de piață, reducîndu-i costurile în ceea ce privește egalitatea politică? Răspunsurile oferite de cetățeni și conducătorii din țările democratice vor determina în mare măsură
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
face de lucru cu medalionul Tiffany, În formă de boabă de fasole, de la mine. Ea nu se joacă niciodată cu medalionul Tiffany. O, Doamne. Îi place de el! — Încerc să aplic teoria prăbușirii hiper-realităților la teza mea despre entropia societății capitaliste postmoderne, Își Întări Tom cuvintele cu un gest din cap. E fantastic! Amîndoi arată bine, Între ei văd că există deja o anume chimie și amîndoi vorbesc engleza, doar că folosesc cuvintele În niște alăturări ciudate, pe care numai ei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
România nu era nici legală, nici ilegală, adică nerecunoscută, însă era tolerată. II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală Cadrul social-politic și economic al începutului de secol al XX-lea298, când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
populației și a mijloacelor de subzistență stă la baza analizei ricardiene a rentei, întemeiată pe raritatea pământului. O îmbogățire a teoriei liberului schimb este adusă de David Ricardo (1772 - 1823), care credea și el în posibilitățile de dezvoltare a societății capitaliste, dar nu pe un termen indefinit de lung. În opinia acestuia, factorul determinant al dezvoltării economice era creșterea productivității muncii în agricultură. Aceasta din urmă ar fi condus la obținerea alimentelor (componentă esențială a consumului muncitorilor din industrie) la costuri
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Barnes scrie The Porcupine din auzite. Descrie căderea comunismului, dar pierde nuanțele, dimensiunea tragediei umane a răsturnării dictaturii, care nu poate nicicum repara ce au distrus cincizeci de ani de comunism într-o țară ce abia începea să construiască edificiul capitalist în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Burgess descrie în A Clockwork Orange o posibilă lume a violenței ce se scurge din estul rusesc, scriind o carte în care amestecă engleza cu rusa într-un amalgam de crimă și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o viziteze. * Comunismul văzut ca imperiul lui Dracula și ca balaurul care pândește vestul blând, pașnic: violența descrisă de A Clockwork Orange și The Memoirs of a Survivor, torturile din 1984, sunt toate umbra vampirului comunist care suge sângele victimei capitaliste. Autorul a cărui nevastă e violată și al cărui manuscris e distrus în A Clockwork Orange, autoarea jurnalului mental, supraviețuitoarea din The Memoirs of a Survivor, scriitorul britanic îndrăgostit de frumoasa traducătoare eroina lui Brownjohn, toți sunt victime ale unor
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000 4.4. Alan Brownjohn: "Mi-e de ajuns să se înțeleagă ce spun indiferent dacă poezia mea place ori nu" LIDIA VIANU: Scrii cu vorbe tocite, banale, aparent "goale", ca să folosesc un cuvânt extrem de prezent
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
imediat. Românul nu are niciodată încredere în alt român. El își poate încredința micile găinării sordide doar unui evreu"32 și mai era ceva: statul tradițional român și modul de viață românesc se transformau inevitabil și dureros într-o economie capitalistă guvernată de relații impersonale patron-angajat, înlocuindu-le pe cele care (cel puțin teoretic) erau calde și patriarhale. Aceste modificări și-au făcut apariția în cîteva decenii și au răvășit o ordine socială care dura din timpuri imemoriale. Oamenii aflați în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au răvășit o ordine socială care dura din timpuri imemoriale. Oamenii aflați în suferință nu au înțeles ce se întîmpla cu lumea lor. Suspendați între trecut și un viitor necunoscut, ei se simțeau frustrați și în nesiguranță. Amoralitatea și raționamentele capitaliste constituiau un blestem pentru țărănime și pentru intelectualii naționaliști romantici. Pentru a înrăutăți lucrurile, trecerea la capitalism a avut adesea drept avangardă burghezia evreiască și alte interese străine. În occident, evreii alcătuiau doar o parte (o mică parte doar) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înțelegere limitată asupra insignifiantului profit pe care îl obținea evreul de pe urma băcăniei lui! El nu știa decît că puținii bani pe care îi avea el dispăreau în mîinile acestui străin dezgustător. Rezultatul a fost apariția unui antisemitism feroce. Marile afaceri capitaliste se aflau în mîini străine de neatins. Existau cîteva mari bănci evreiești (ca Marmorosch-Blanc sau Blank). Nu exista nici urmă de dominație evreiască în economia românească la nivelul industrial și bancar (ca în Ungaria), deoarece aceste niveluri nici nu existau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
36. Multe dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea că antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorită faptului că excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare decădere a civilizației
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
populație țărănească majoritară și cu zone rurale în care oamenii trăiau în mizerie. Stere și alți ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializării occidentale. Ca și grupările rusești similare, nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibrăileanu, dar Stere considera că țelurile urmărite de naționalism sînt mai presus de revoluția socială. Fiind un antisemit moderat, îi considera pe evrei drept reprezentanții "capitalismului rătăcitor". Poporaniștii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armată și de preoție preferințe pentru care Iorga îi dojenea pe compatrioții săi. Evreilor le-a revenit astfel sarcina de a duce mai departe modernizarea țării. Ei au fost cei care (ca să-l cităm pe Max Weber) "au adus raționalismul capitalist în România", adesea în maniera lui Calman și Mochi Fischer. Cu timpul, ei realizaseră poate mai mult decît moșierii. Majoritatea copleșitoare a evreilor nu putea nici să producă, nici să transporte marfă. Orașele din Moldova erau pline de evrei. După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
public, a izbucnit: "Să-l ia naiba de public!". Mochi Fischer nu era deloc mai rău. Oriunde au introdus națiunile occidentale industria și capitalismul în China, India, Indiile Olandeze au fost comise nedreptăți grave. Iorga însuși scria că "societățile industriale capitaliste conțin nedreptăți uriașe"183. Întreaga industrializare occidentală pălește în comparație cu ororile care au însoțit industrializarea forțată a Rusiei de către Stalin, pentru care țărănimea a plătit un preț atît de îngrozitor. Procesul acela dureros nu putea fi totuși identificat cu o minoritate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care trăia în umbra lui"226. Regimul politic de la București nu considera provocările drept amenințări; Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu, fondat după ce părăsise în 1907 Partidul Conservator, părea un adversar mai serios. Iorga îl ataca consecvent pe "Tachi-Mochi" (influența capitalistă evreiască și Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu-l deranja acest lucru, și nici pe liberali. Mai important este că regimul politic de la București își dădea seama de lipsa de pricepere a lui Iorga într-ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pună evoluția economiei sub control străin). Cu ideile lui sămănătoriste, Iorga voia să mențină caracterul agricol al României 59. Cu toate cărțile pe care le scrisese despre comerț și industrie, Iorga avea puțină înțelegere pentru poverile pe care o economie capitalistă le impunea agriculturii, mai ales în perioada de tranziție de la o economie tradițională la una industrială. Iorga a sesizat efectele, dar nu a prea înțeles cauzele: cum de protecționismul pauperiza circa 80% din populație, dar era necesar pentru o industrializare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cît timp își plăteau impozitele și dădeau bacșiș. Gandhi, partizanul nonviolenței, spunea: "A nu fi părtaș la rău este o datorie". Evreii "Legămîntului de colonizare" nu s-au asimilat niciodată unui mediu neoccidental. Ca produs al istoriei, mentalitatea lor era capitalistă. Generația mai vîrstnică era fatalistă, dar foarte puțini tineri voiau să trăiască așa cum trăiseră tații lor. Drept urmare, mulți evrei au căutat soluțiile în sionism sau comunism. Au intrat astfel în conflict cu Iorga și cu naționalismul lui românesc. Aproape un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cărui lideri fuseseră studenții profesorului Jászi), care îl tolera; dar regimul lui Horthy intenționa să-l asasineze. Jászi a scos în evidență faptul că regimul Ungariei din vremea aceea punea la cale un antisemitism criminal împotriva evreilor mărunți, în vreme ce evreimea capitalistă era chiar stîlpul de sprijin al regimului. Bandele de teroriști erau atotputernice și propagau un revizionism iresponsabil. Dominația lor ducea Ungaria la pieire. Jászi i-a cerut lui Iorga să intervină pe lîngă francezi ca să ajute Ungaria. Iorga îl considera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alte părți. Liberalii, care voiau să înfăptuiască această industrializare forțată "numai prin propriile noastre mijloace", îi nemulțumiseră atît pe țărani cît și pe capitaliștii străini. Iorga nu a sesizat decît simptomele, dar nu părea să fi înțeles cauzele: predominantele interese capitaliste ale industriașilor în opoziție cu cele ale agricultorilor etc. sămănătorismul său sprijinea permanent interesele agricultorilor. Ignoranța lui Iorga în domeniul economic este totală; chiar dacă a scris cîteva cărți descriptive valoroase despre economia, comerțul sau industria românească din perspectivă istorică, acestea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nouă serie de articole asupra chestiunii evreiești: "Semănătorii ruinei și pustiului". El i-a acuzat pe evrei de provocarea unui dezastru ecologic, susținînd că antreprenorii evrei defrișau pădurile României fără să asigure replantări. Au urmat și alte acuzații de abuzuri capitaliste. Capitaliștilor evrei le păsa numai de bani, fără nici un respect față de frumos. Oferea drept exemplu orașul Iași pentru felul în care populația evreiască modificase caracterul acestuia, și nu în bine! "Evreii erau altfel în țara lor. Monoteismul lor sălbatic, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]