4,770 matches
-
imobilelor prevăzute la art. 1 și 2 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul justiției și libertăților cetățenești, Cătălin Marian Predoiu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 19 august 2009. Nr. 945. Anexă 1 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului și se dă în administrarea Ministerului Justiției și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214963_a_216292]
-
Marian Predoiu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 19 august 2009. Nr. 945. Anexă 1 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului și se dă în administrarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru Tribunalul Mureș *Font 8* Anexă 2 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului și se dă în administrarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru Curtea de Apel Târgu Mureș *Font
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214963_a_216292]
-
dă în administrarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru Tribunalul Mureș *Font 8* Anexă 2 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului și se dă în administrarea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru Curtea de Apel Târgu Mureș *Font 8*
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214963_a_216292]
-
aflat în administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în inventarul bunurilor din domeniul public al statului. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: --------------- Ministrul justiției și libertăților cetățenești, Cătălin Marian Predoiu Ministrul finanțelor publice, Gheorghe Pogea București, 12 august 2009. Nr. 923. Anexă DATELE DE IDENTIFICARE a imobilului aflat în administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor - Penitenciarul Tulcea, care se include în inventarul bunurilor din domeniul public al statului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214987_a_216316]
-
Europene. II. Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările ulterioare ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa - Lista cuprinzând taxele extrajudiciare de timbru CAPITOLUL I │ │ Taxe pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decât │ │ cele eliberate de instanțe, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești,│ │ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de notarii │ │ publici, precum și pentru alte servicii prestate de unele instituții publice D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb și Tv │ 24 *3) Potrivit prevederilor Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215188_a_216517]
-
m femeile; ... j) să nu fi fost eliberați din motive imputabile sau destituiți dintr-o funcție publică în ultimii 7 ani; ... k) să accepte, în situația în care vor fi declarați "ADMIS", interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți cetățenești prevăzute de Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, cu modificările ulterioare; ... l) să accepte efectuarea de verificări asupra activității și comportamentului lor în situația în care vor fi declarați " ADMIS
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213966_a_215295]
-
Europene. II. Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările ulterioare ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Anexa - Lista cuprinzând taxele extrajudiciare de timbru CAPITOLUL I │ │ Taxe pentru eliberarea certificatelor de orice fel, altele decât │ │ cele eliberate de instanțe, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești,│ │ Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de notarii │ │ publici, precum și pentru alte servicii prestate de unele instituții publice D, D1, C+E, D+E, C1+E, D1+E, Tb și Tv │ 24 *3) Potrivit prevederilor Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226685_a_228014]
-
sociale în special în zonele din mediul rural, care au ca scop acordarea de servicii sociale integrate, axate pe formare și ocupare în zonele/comunitățile locuite preponderent de cetățeni aparținând minorității rome; B. Creșterea calității locuirii și asigurarea respectării drepturilor cetățenești pentru cetățenii aparținând minorității rome 2. Elaborarea și implementarea unor programe de construcție de locuințe în zonele locuite preponderent de populație aparținând minorității rome. Activitatea de construcții va avea ca obiectiv realizarea de condominii la standarde europene privind calitatea locuirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
1885, Codicele Voronețean și a intenționat să realizeze o istorie culturală și literară a românilor, din care au apărut numai volumele Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării, în răstimpul de la 1504-1714 (1897) și Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504 (1906). Cu o valoare documentară de necontestat, acestea reprezintă o prelucrare a cursului de limba și literatura română predat de S. în îndelungata sa carieră didactică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897; Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899; O pagină din istoria Bucovinei, din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; Colinde, cântece de stea și urări la nunți, Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
constituțional, monarhic și democratic; întărirea proprietății private, considerată ca o funcție socială, evolutivă; înlăturarea luptelor de clasă prin solidarizarea și colaborarea frățească a tuturor claselor sociale; promovarea dreptății sociale, prin organizarea libertăților publice, a sufragiului universal, a culturii și educației cetățenești a poporului; încurajarea muncii și producției naționale 153. Proiectul de Satut prezentat de Dimitrie Cioc, la Congresul general din 7 noiembrie 1931, preciza că noul partid a păstrat "principiul democrat al alegerii", dar și "ierarhia care a făcut întotdeauna din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județul Năsăud fusese reprezentat, chiar dacă obținuse rezultate modeste 193. Faptul atrage atenția asupra posibilității ca și în alte județe, în care georgiștii înregistrau, de regulă, scoruri electorale modeste, situația organizațiilor georgiste să fie nedefinită, din punct de vedere statutar. Întrunirile cetățenești organizate la Timișoara și la Târgoviște, în luna martie și în mai, în județul Caraș, încheiau procesul de refacere a conducerii organizațiilor georgiste din aceste teritorii 194. În Caraș, conducerea organizației județene georgiste fusese preluată, încă înainte de alegerile generale din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
repartiție echitabilă a drepturilor și obligațiilor de ordin politic și economic și o dezvoltare liberă a indivizilor fără deosebire de rasă, clasă, sau religie; * întărirea și dezvoltarea dreptății sociale prin organizarea libertăților publice, a votului universal, a culturii și educației cetățenești, a muncii și producției naționale, a raporturilor dintre muncă și capital și a asociațiilor profesionale, sub formele permise de Constituția țării 328. Referindu-se la cea de-a doua parte, pragmatică, a programului, C.C. Giurescu sublinia necesitatea ca aceasta să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Noul ideal național putea însă să fie realizat, apreciau georgiștii, numai în anumite condiții: "în ordine, pe calea sănătoasă a legii și a dreptului, nu prin dezlănțiurea dezmățului și a răzmeriței", în condițiile respectării proprietății, a tuturor formelor libertății, economice, cetățenești, politice, în condițiile respectării demnității, a cinstei și independenței 365. Este concepția care răzbate printre rânduri din manifestele adresate de georgiști electoratului, în cursul anului 1937, confirmând aprecierea unui analist contemporan al fenomenului liberal, potrivit căruia: "Dintre toate curentele politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
turneu în străinătate, angajându-se că, odată ajuns la putere, va asigura plata datoriei externe a României. Având sprijinul regelui, al camarilei și al străinătății, în octombrie 1933, I.G. Duca a declanșat campania împotriva guvernului național-țărănesc. Liberalii au proclamat "rezistența cetățenească", împotriva guvernului și anunțat convocarea unei mari adunări, la București, pentru mijlocul lunii noiembrie. La 9 noiembrie, a intervenit, însă, demisia Guvernului Al. Vaida-Voevod, iar I. G. Duca a fost însărcinat cu formarea unui nou cabinet. Unele din motivele care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru. El critica indiferența guvernului față de țărănime și de muncitori, precum și tendința de suprimare a libertăților cetățenești, care reieșea din proiectele de legi anunțate de cabinet 407. În iarna anului 1936, în timpul discuției la Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
conducând campania de învrăjbire între români. Georgiștii apreciau că, în condițiile în care, în numele aspirațiilor naționale, partizanii politici erau ademeniți să dezerteze din partid, naționalismul devenea "un exploziv menit să facă să sară în aer disciplina de partid și demnitatea cetățenească"704, primind conotații extremiste. Răspunzând acuzațiilor, oficiosul grupării politice "Frontul Românesc" afirma că programul georgiștilor primise un caracter naționalist datorită presiunilor făcute de "grupul naționalist" din partid, reprezentat de C.C. Giurescu și Victor Papacostea 705. Considerăm că, prin caracteristicile deja
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare a forțelor noastre politice, de înlăturare a elementelor de statornicie și de hotărâre, în folosul celor de servilism și de corupțiune? Iar în afară, [...] unde este încrederea care se
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comportamentelor impuse de norme protocolului politic. Dintr-o perspectivă diferită, O. Ihl (1996, p. 76) identifică alte două axe constitutive pentru sărbătorile politice: axa laică și axa religioasă. Ambele dimensiuni sunt concentrate asupra solemnității sărbătorii. Prima scoate În evidență comemorarea cetățenească și dezvoltarea culturii patriotice, În timp ce a doua accentuează elementele de liturghie, de solemnitate religioasă, specifice acestor manifestări. Riturile celebratorii permit sesizarea dimensiunilor Puterii prin etalarea excesivă a unor obiecte care funcționează ca nuclee de semnificații condensate: steagurile, stemele, uniformele, locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în practică. Acest mod de legătură între registrele opiniei și acțiunii pare caduc, în decursul anilor 1950, față de exigențele de modernizare a societății franceze. Incompetența Parlamentului în fața problemelor puse de complexitatea schimbărilor lumii moderne este făcută responsabilă de lipsa spiritului cetățenesc care invadase viața publică. Adunarea Națională nu mai asigura decât o comunicare foarte defectuoasă între guvernanți și guvernați. Nathan Leites a întocmit un tablou detaliat "al nenorocirilor politice ale Franței"214 care au dus la agonia celei de-a IV
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu mare grijă adunările citadine; și la studenții americani ai anilor 1960 și 1970 care au cerut cu fervoare ca "democrația participativă" să înlocuiască sistemele reprezentative; și pînă la mulți alții care continuă să sublinieze virtuțile guvernării democratice de către adunările cetățenești. Adepții democrației de adunare care își cunosc istoria sînt conștienți că reprezentarea ca mecanism democratic are un trecut tenebros. Așa cum am văzut în Capitolul 2, guvernarea reprezentivă a fost inițiată nu ca o practică democratică ci ca un mecanism prin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să se angajeze într-o dezbatere profitabilă, chiar și pe cale electronică, devine ridicolă. Cît de mare înseamnă prea mare pentru o democrație de adunare? Cît de mică înseamnă îndeajuns de mică? Conform unor evaluări științifice recente, în orașele-state grecești, corpul cetățenesc format din bărbați adulți număra, în mod caracteristic, între două mii și zece mii care era, după părerea unor teoreticieni politici greci, aproximativ numărul potrivit pentru un polis bun, pentru un oraș-stat care se autoguvernează. Cu toate acestea, corpul cetățenesc din Atena
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
grecești, corpul cetățenesc format din bărbați adulți număra, în mod caracteristic, între două mii și zece mii care era, după părerea unor teoreticieni politici greci, aproximativ numărul potrivit pentru un polis bun, pentru un oraș-stat care se autoguvernează. Cu toate acestea, corpul cetățenesc din Atena era mult mai cuprinzător avînd poate în jur de șaizeci de mii la apogeul democrației ateniene, în anul 450 î.H. "Consecința", observa un specialist, "a fost că Atena avea pur și simplu prea mulți cetățeni pentru a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
diferite cadre neoficiale. Așadar, nu ar trebui să interpretăm tabelul 1 într-o manieră prea simplistă. Cu toate acestea, în ciuda tuturor caracteristicilor rezonabile, democrația de adunare prezintă cîteva probleme grave: • Oportunitățile de participare se diminuează rapid odată cu creșterea dimensiunilor corpului cetățenesc. • Deși mult mai mulți pot participa ascultîndu-i pe vorbitori, numărul maxim de participanți la o singură adunare, care să-și poată exprima opiniile într-o cuvîntare, este foarte mic posibil mult mai mic de o sută. • Acești membri cu participare
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]