6,287 matches
-
și energia“33. Mulțumirea de sine, prostia obraznică și răutatea multora din jurul său fac ca aproape orice activitate să fie un chin pentru cel care până atunci a putut să-și aleagă ambianța și să dispună în ceea ce privește contactele cu semenii. Chin în care Wittgenstein preferă să vadă puterea purificatoare a suferinței. Are parte curând de experiențe zguduitoare. La sfârșitul lui august, fratele său Paul, un pianist virtuoz, își va pierde pe front mâna dreaptă. Rugat de o cunoștință comună să-l
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală și, în acest sens, spontană. Doar că o clipă de inspirație trebuia să fie apoi plătită cu multe ore de chin. Până în anul 1941, Wittgenstein și-a continuat activitatea de profesor la Cambridge, deși dorința lui era să participe la efortul de război, așa cum o făceau majoritatea colegilor și prietenilor săi. Cel mai important eveniment personal al acestei perioade a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât o sete!// Cine jupoaie noaptea de piei?". O asemenea tensiune poetică este, totuși, destul de rară; în general, poetul își estompează fervoarea dicțiunii, în numele unei detașări demne, oarecum orgolioase. În ciuda ecourilor favorabile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
l'heure du second rendez-vous" [Zola, Une page d'amour, p.318]. Așteptarea creează în intrigă un puternic efect de suspans. În așteptarea iubitei sale, care nici nu are de gând să vină, în gară, credulul Frantz trece prin toate chinurile 326. Scenă răpirii De remarcat că pentru femeia pariziana, răpirea este un clișeu 327 romantic care nu o mai tentează. Excepțiile sunt rare, cum ar fi răpirea neexperimentatei Suzanne Walter de către Georges Duroy. Suzanne Walter este foarte nerăbdătoare de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de un martiriu de tip religios, îndurat de cel care știa că se jertfește pentru artă, si ca, eventual, de la această putea aștepta o răsplată: Când am început să iubesc poezia, eu știam că pentru ea voi indura foamea și chinurile trupului și vijeliile sufletului.247 Asemenea maestrului din Recanati, poetul ermetic avea deplină conștiința a propriei superiorități în fața mulțimii de scribi ce se înghesuiau pe scena literaturii din epoca. În 27 decembrie 1937 îi scria cu amărăciune lui Angelo Barile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vieții printr-o nouă linie verticală, de data aceasta descendentă. Schematismul și concentrarea austera a ideilor anunță parcă intensitatea versurilor din Și pe data e seară.289 Nașterea într-o realitate a durerii amintește de versurile leopardiene: Se naște-n chinuri omul / și e primejdie nașterea de moarte. De lacrimi are parte / din prima clipă (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 39-42). Tăcerea mesagerilor divini retranspune în inima ermetismului muțenia lunii din aceeași poezie leopardiană, acea liniștea oferită
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
redau starea sufletului și a trupului ajunse la hotar, în anticamera liniștii eterne: clipă morții și cele care o preced îndeaproape sunt momente de odihnă desăvârșită și de întremare, cu atat mai depline și adânci cu cât sunt mai mari chinurile ce duc la trecerea în neființă.300 Nu o dată critică de specialitate a semnalat și analizat talentul leopardian de a contura spații finale de tăcere. În Cântecul cocosului sălbatic poetul a zugravit sfârșitul universului prin negații repetate ce anulau bogăția
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
semnul maniei cerului: Pribeag, gonit de spaime, ucigașul / fugind de umbre și de furia neagră / a vântului dezlănțuit în codri (vv. 43-45), dar și în Liniștea după furtună, unde ocurenta din finalul poeziei dezvăluie chipul naturii dezlănțuite: prin care-n chinuri grele / și lungi, fiori de gheață / simțiră mulți văzând dezlănțuite / potrivnic nouă vânturi / și fulgere smintite (vv. 39-41).342 Poate fi, dimpotrivă, suflu vital al naturii ce renaște imaginile reflectă atunci ecouri petrarchești și vergiliene: se-alină gerul și-adieri
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trăit grecitatea că și când ar fi fost condiția existențiala a unui ales. Marcello Gigante rezumă această latura a personalității creatorului ermetic în cuvinte grăitoare: grecitate că rădăcina și țintă, (...) conștiința nobleții străvechi, semn distinctiv al poetului de secol douăzeci, chin și privilegiu.419 După terminarea studiilor liceale la Messina, la granița dintre insula și continent, tânărul Salvatore s-a transferat la Romă, în capitala lumii antice pentru a frecvență cursurile Politehnicii: spre carieră de inginer îl îndrumaseră tatăl și studiul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din hipotext vor avea ca rezultantă în hipertext sufletul, suferința va fi a lui. Marginea gândirei trimite la ideea de inima ginabil într-un sens care se nuanțează către finalul scrisorii din variantă : "astă tâmpire a rațiunei este nimic pe lângă chinul meu de azi" (Eminescu: 2011, II, 267). Un alt aspect al diferenței dintre hipertext și hipotext vizează utilizarea, în [Scrisoarea lui Dionis], a unui efect la limita dintre retorică și poezie, obținut printr-o conversiune a clasei morfologice cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
răutate sublimă. Binele nu e perfectibil; maleficul e. De ce să nu-ți folosești atunci calitățile în slujba a ceea ce este perfectibil? /.../. Împreună vom duce munca de istoric dincolo de orice limite cunoscute azi. Nu există puritate mai mare decît cea a chinurilor istoriei. Tu vei avea ceea ce-și dorește orice istoric: pentru tine, istoria va fi realitate." Ascultîndu-l atent pe Dracula și neglijînd ridicolul situației propriu-zise, să observăm că el propune o mutație istoriografică, în cel mai autentic sens al termenului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fiica sa, departe de pământul pe care a aflat și măreția și căderea. Abia acum el începe, însă, să vadă, cu adevărat, asemenea păstorului Tiresias, și abia acum cunoaște cu adevărat măreția, în forma ei cea mai înaltă, redobândind prin chin și suferință bucuria simplă de a trăi și reconciliindu-se, astfel, cu zeii cărora li s-a împotrivit și, totodată, cu propria lege, încălcată fără să vrea. Abia acum, când a pierdut tot și a supraviețuit pierderii sale totale, impunându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
apoi a adormit în pace, la vârsta de 59 de ani, ci o fată-maică pururi tânără, cu cosițe bălane ori negre și cu mere în sân, care se prăpădește de durere la aflarea veștii că fiul ei a murit în chinuri undeva, departe, unde ea nu l-a văzut: "Atunci Maica Domnului vede-o stâncă 'naltă și ascuțită / Ca un tăiuș de cuțit. / Atunci Ea zice: / "Of, când aș ajunge la stânca aceia, / Să Mă dau cu capul, să mor." / Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
stă titlul complet al nuvelei: Nopți albe. Roman sentimental. Din amintirile unui visător. Atributul de „sentimental“ trimite la Karamzin (principalul reprezentant al sentimentalismului rusă, dar, în același timp, este și parodic: prea romantică este atmosfera în care se încheagă idila‑chin și, nu în ultimul rînd, prea romantice sînt preferințele de lectură ale celui care se autodesemnează „visător“. Din comentariile la una din edițiile rusești, aflăm că „lista de lecturi“ a eroului a fost adăugată de‑abia în 1860, cînd fostul
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
Lupasco, nu doar a înlocuirii unei logici cea clasică, a non-contradicției printr-o alta, cuantică, a contradicției, rămasă însă în poala rațiunii. Filosofii (între care și Lupasco, la început) au avut mereu ambiția de a-l elibera pe om de chinurile îndoielii, oferindu-i răspunsuri la marile probleme ale vieții. Dar persoane ca Fondane sau Șestov au încercat să demonstreze că atunci cînd cunoașterea lumii și a existenței este orientată în sens contrar față de conștiința afectivă, sau pur și simplu o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
spaima sa de trădător, în singurătatea și deruta sa. Iar Antoine îl însoțește în această călătorie la capătul nopții. În romanul precedent, cititorul era îndemnat să împărtășească durerea celui trădat. Acum, i se cere ceva mult mai grav, să împărtășească chinurile trădătorului. Nu să-i răscumpere vina. Nici s-o uite. Doar s-o asculte. Chalandon ne strecoară tainic un mesaj deloc reconfortant: în intimitatea aceasta pe care o resimțim, poate fără voia noastră, cu disperarea unui om care și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ai slovei, cu turle fără moarte. Azi vin pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la mine-n beregată Frânge-le, Doamne, acul și râvna lor mieroasă Și pune mila Ta de răni să mă descoasă. Psalm Privirea Ta, Părinte, e limpede
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
din Sibiu și apoi Facultatea de Chimie la Institutul Politehnic București. Anii de studenție i-au fost Întrerupți În anul 1952 de o condamnare la doi ani de pușcărie, fără proces și fără motive reale. A suferit un an de chinuri și umilințe (relatate În cartea «Morminte fără cruci», Germania, 1983) la « canalul morții » din Midia, după care a fost eliberat și a reușit, cu multe dificultăți, să-și termine studiile. Fire inventiva și cu o inteligență sclipitoare s a remarcat
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
ne spună câte o glumă de spirit. Ne zicea În glumă că de la atâtea radiații a devenit o sursă radioactivă. Îl cita pe Sfanțul Augustin În latină, mulțumindu-i lui Dumnezeu că i-a dat puterea să suporte cu demnitate chinurile la care l-a supus soarta. În noaptea de Crăciun - ultimul Crăciun din viața lui, prietenul nostru a stat cu noi la masa toată seară, cu toate că nu mai putea să mănânce de peste un an de zile. M-am Întrebat și
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
deznodământul variază în funcție de stomacul naratorului). Încercarea de a o răpi pe aceasta înainte ca temuta nuntă să se consume se soldează, previzibil, cu un eșec; Mahavira este supus unei serii de torturi greu imaginabile și încă mai greu digerabile. Primul chin este cel al orbirii: călăul "ridică amândouă mâinile strânse în pumni, cu degetele mari întinse și întoarse înlăuntru. În clipa următoare, Mahavira simți o durere sfâșietoare, parcă două pumnale i s-ar fi înfipt în orbite zdrobindu-i bulbii ochilor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
am timpinat cu nourul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol". Calamitatea, telescopată cu dibăcie, pare desprinsă fie din semnele veterotestamentare 74, prefigurând a opta pedeapsă a Faraonului și a supușilor săi egipteni, fie din cele neotestamentare 75, anunțând chinurile necredincioșilor la sfârșitul timpurilor: În loc ni s-au luat soarele de desimea muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aglutinarea paratactică a enunțurilor: "Nenorocitul domn se zvârcolea în spasmele agoniei; spume făcea la gură; dinții îi scrâșneau și ochii săi sângerați se holbaseră; o sudoare înghețată, tristă a morții prevestitoare ieșea ca niște nasturi pe obrazul lui. După un chin de jumătate ceas, în sfârșit, își dete duhul în mâinile călăilor săi". Proza se încheie în aceeași notă de lapidaritate cu care ne-am obișnuit deja; după ce ne informează că astfel "fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Est, aprecia același autor, marxismul a evoluat de la lucrările și comportamentele Rozei Luxemburg din anii 1918-1919 la scrierile lui Lenin, în care figurează și metafora "oameni-insecte", cum se menționează în (7a). Ne amintim cu multe regrete detențiile fără procese și chinurile îndurate de "dușmanii socialismului" din anii postbelici, apoi prelungile anchetări și amenințări ale "disidenților", forțați să părăsească țara. Raportul, ținut până recent secret, al lui N.S. Hrușciov pe 25.02.1956 la Congresul al XX-lea al PCUS, i-a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în timpul Războiului Rece dintre Vest și Est sau în ultimile două decenii. Cei ce au reușit să priceapă (adică au realizat ceva mai mult decât cunoașterea obișnuită) noile situații politico-culturale au ajuns să depășească din constrângeri. De la barierele lingvistice, la chinurile dezrădăcinării și obligațiile de asimilare a normelor de conduită specifice condițiilor de exilați ale esticilor. Statele mari ale Uniunii sunt tot mai îngrijorate de fenomene cum sunt infracționalitatea, nesiguranța indivizilor, dar mai ales a instituțiilor naționale și supranaționale față de noile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se apropie de decadentism prin dimensiunea coșmaresc vizionară care-l situează în același timp în consonanță cu viziunea rodiniană a Porților infernului. În corpul soclului, Paciurea imolase figuri tulburătoare, contorsionate spasmodic în prada unei suferințe a cărei expresie este asociată chinurilor infernale sau ale unui marasm fantasmal. În această sculptură care nu ne-a parvenit, tiparul fiind distrus accidental după o expoziție la Milano, se poate sesiza afinitatea de expresie vizionară a sculptorului și poetului pe filiera unei sensibilități simboliste care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]