7,304 matches
-
astfel, de la o definiție teoretică a genomului (ansamblu de gene), la o definiție fizică: genomul este format din molecule de ADN. La bacterii, aceste două definiții se potrivesc: la Escherichia coli genomul este format dintr-o singură moleculă de ADN circular, în care genele sunt practic îmbrățișate unele cu altele. La numeroase eucariote pe de altă parte, și în mod particular la vertebrate, genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
redusă cantitate de ADN se găsește la organismele acelulare, cum sunt virusurile, care își realizează o parte din funcții cu ajutorul aparatului enzimatic al celulei gazdă. La organismele procariote de tip celular, cum sunt bacteriile, cantitatea de ADN din cromozomul lor circular este mult mai mare decât la virusuri, datorită creșterii complexității organizării lor. În sfârșit, la eucariote cantitatea de ADN este considerabil mai mare, el fiind organizat într-un număr variabil de cromozomi. Dar iată, pe scurt, care este realitatea. Genomul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
considerabil mai mare, el fiind organizat într-un număr variabil de cromozomi. Dar iată, pe scurt, care este realitatea. Genomul viroizilor (agenți patogeni înrudiți cu virusurile) este foarte mic având între 240 și 360 de nucleotide, alcătuit din ARN monocatenar circular, care însă poate realiza extensiv împerecheri de nucleotide, astfel că formează aproape o structură dublu-helix. Genomul viral (reprezentat fie de ADN, fie de ARN, niciodată ambele categorii de acid nucleic) reprezintă genomul cu dimensiunea cea mai mică dintre toate genoamele
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
103 nucleotide iar cel mai mare conținut de acid nucleic (ADN) se află la virusul POX, fiind de 5,3*105 perechi de nucleotide. Genomul micoplasmelor (sunt cele mai mici și mai simple procariote celulare) este reprezentat de un cromozom circular alcătuit din aproximativ 760000 de perechi de nucleotide cu o lungime totală de 0,26 mm adică de cca 4 ori mai scurt decât la bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor funcții
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
bacteria Escherichia coli. De asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor funcții devenite inutile, numărul de gene este considerabil mai mic decât la Escherichia coli. Genomul bacterian este reprezentat de un singur cromozom de tip liniar sau circular, alcătuit dintr-o macromoleculă de ADN dublu catenar. În celula bacteriană s-a realizat o creștere substanțială a cantității de informație genetică comparativ cu formele acelulare de viață, datorită complexității structurilor și funcțiilor sale. Cantitatea de material genetic, respectiv de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
cât și la eucariote, în afară de cromozomul principal, în primul caz, sau de genomul nuclear, în cel de-al doilea, se află structuri genetice auxiliare ce formează genomul extranuclear. Astfel, la bacterii, în citoplasmă se află una sau mai multe molecule circulare de ADN, mult mai mici decât cromozomul principal, numite plasmide bacteriene. La eucariote există cel puțin două genomuri extranucleare, unul cloroplastic, specific plantelor verzi fotosintetizatoare, și altul mitocondrial, comun plantelor și animalelor. Sunt unele date care atestă existența unui al
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
care au fost concretizate prin realizări și publicații. Printre lucrările care poartă semnătura sa amintim: Casa Scânteii (azi Casa Presei Libereă, Sala Palatului, Postăvăria Română și multe altele. Ia parte la proiectarea silozurilor de cereale de mare capacitate, cu celule circulare legate în bloc monolit, executate cu cofraje glisante de la Fieni, Medgidia, Turda, Bicaz. Pentru introducerea în țară a cofrajelor glisante în anul 1953 a primit Premiul de Stat pentru Tehnică. A expertizat și stabilit soluțiile de consolidare pentru Palatul Telefoanelor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor cu albie îngustă) și circular (în cazul bazinelor cu o suprafață mai mare). Reproducerea: Împerecherea are loc după terminarea lacta terminarea lactației sau în timpul iernii. La începutul verii (mai-iunie) femela naște un pui. Lactația durează 1 lună. Hibernarea: Hibernează întreaga perioadă rece, adăpostindi-se de obicei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form? de panouri circulare �nconjurate de frunze este larg r?sp�n-dit? �n Fran?a. La �nceputul secolului al XIII-lea, c�nd suprafe?ele vitrate devin tot mai mari, folosirea picturilor �n tonuri de gri cre?te, nuan?ele de albastru, de ro
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ii-lor ?i armonia ritmurilor desemneaz? o capodoper?. Tempieto di Șan Pietro în Montorio (c. 1505-1506), ridicat la Romă pe locul presupus al mor?îi Sf�ntului Petru, este de aceea?i factur? (vezi pliantul, foto 6). �n acest templu doric circular (tholos), av�nd �n partea de sus un dom pe tambur, alegerea propor?iilor ?i plasticitatea accentuat? de umbre viguroase compenseaz? modestia dimensiunilor. �n aceste dou? opere, folosirea formelor arhitecturale antice, la orice scar? ar fi, �ntemeiaz? un stil nobil
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu trei animale dispuse �n chip de fronton; ?i această �n timp ce cele trei ordine se suprapun �n manier? clasic? pe frontispiciul cl?dîrîi principale, �n partea opus?, �n fundul cur?îi. Dar partea deosebit? este capelă, pe plan circular cu cupol? cu chesoane. Lescot, Delorme, apoi Jean Bullant (aprox. 1520-1578) � care lucreaz? mai ales la castelul de la Ecouen, unde aplic? ordinul colosal la unul din portice � s�nt arhitec?i fini cunosc?tori ai arhitecturii italiene ?i antice, pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nici �ntr-un spa?iu complex ?i dinamic, ci �n aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726) ?i bibliotecă doctorului Radcliffe (Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ului pe care o sus?în. Colateral:�Nav? secundar?, paralel? cu navă central? a unui naos. Naosul lateral este un colateral pu?în ridicat fă?? de �n?l?imea unui parter. Coloan?: Suport vertical cu sec?iune cel mai adesea circular?. Comble:�Spa?iu interior delimitat de panțele acoperi?ului ?i de plan?eul care �l separ? de etajul inferior. Corni??: Coronament alungit f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sec?iune cel mai adesea circular?. Comble:�Spa?iu interior delimitat de panțele acoperi?ului ?i de plan?eul care �l separ? de etajul inferior. Corni??: Coronament alungit f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin?a s? fie confundat?. Dom: Acoperi? de plan centrat, circular sau de alt? form? ?i de volum convex. Elevă?ie:�Desemneaz? fă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
f?cut din muluri plasate unele deasupra altora. Cupol?: Bolț? pe plan circular, oval sau poligonal, cu volum emisferic sau derivat. �nvelitoarea să este adesea un dom cu care exist? tendin?a s? fie confundat?. Dom: Acoperi? de plan centrat, circular sau de alt? form? ?i de volum convex. Elevă?ie:�Desemneaz? fă?a sau fe?ele unui edificiu ?i con?ine unul sau mai multe niveluri, �ntre care parterul ?i etajul sau etajele. Friz?: Band? destinat? s? primeasc? o decoră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune are o formă circulară; traveele cartilaainoase au o formă variabilă. La un moment dat osificarea osului encondral epifizar se oprește la exterior și în acel loc se va forma cartilaaiul articular. Osul encondral epifizar este separat de restul diafizei printr-un disc cartilaainos: cartilajul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
într- un sinaur sens ex. articulația aenunchiului. MIȘCĂRILE ÎN ARTICULAȚII Alunecarea este caracteristică articulațiilor plane în care are loc deplasarea suprafețelor articulare dar, fără îndepărtarea lor ex: simfiza pubiană. Rostoaolirea sau învârtirea este caracteristică articulațiilor în care are loc deplasarea circulară a suprafețelor articulare ex: articulația cotului, aenunchiului. Rotația este o mișcare circulară caracterizată prin răsucire, deplasarea osului mobil fiind în jurul unui ax lonaitudinal. Axul poate fi situat: -în afara osului, rotația fiind însoțită și de deplasarea osului cum se realizează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
caracteristică articulațiilor plane în care are loc deplasarea suprafețelor articulare dar, fără îndepărtarea lor ex: simfiza pubiană. Rostoaolirea sau învârtirea este caracteristică articulațiilor în care are loc deplasarea circulară a suprafețelor articulare ex: articulația cotului, aenunchiului. Rotația este o mișcare circulară caracterizată prin răsucire, deplasarea osului mobil fiind în jurul unui ax lonaitudinal. Axul poate fi situat: -în afara osului, rotația fiind însoțită și de deplasarea osului cum se realizează în cazul mișcărilor de supinație/pronație; - prin punctele de contact ale suprafețelor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibrocartilajul de mărire) are rolul de a mări cavitatea articulară pentru realizarea unei mai bune conaruențe. Se întâlnește în locurile unde există diferențe între suprafețele osoase ex. articulația umărului, șoldului. Fibrocartilaje intraarticulare: - Discul (discus articularis) este un element anatomic fibrocartilaainos, circular și care ocupă toată suprafața articulară împărțind cavitatea articulară în două zone distincte ex. articulația temporo-mandibulară. - Meniscul (meniscus articulas) este un fibrocartilaj în formă de semilună care aderă de suprafața osoasă cea mai mobilă și o însoțește în toate mișcările
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a periostului oaselor și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele lonaitudinale: ce întind capsula în axa lonaitudinală sunt rezultatul mișcării de flexieextensie; - fibre circulare sau liaamentele orbiculare: sunt dispuse transversal peste o articulație ca urmare a acțiunii de răsucire; - fibre oblice: sunt rezultante ale mișcării de rotație internă și externă. Stratul intern (membrana sinovială) este cel care secretă lichidul sinovial și este rezultatul: - transudării
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de un fibrocartilai. 1. Stern 2. Liaamentul sterno-clavicular anterior 3. Discul articular 4. Clavicula 5. Prima coasta 6. Liaamentul costo-clavicular 7. Cartilajul primei coaste Pentru realizarea conaruenței articulare între suprafețele articulare există un disc articular (discus articularis) fibrocartilaainos plat, aproape circular, care periferic aderă de aparatul capsulo-liaamentar. Prezența discului determină compartimentarea articulației în două: porțiunea menisco-sternală, medială și cea menisco-claviculară, laterală. Capsula articulară fibroconjuctivă înalobează suprafețele osoase acoperite de cartilaj și discul fibrocartilaainos. Atât partea anterioară cât și cea posterioară prezintă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
au un ușor traiect ascendent până la suprafața articulară a capului formând frenula capsulae ș18, 20ț. Este deosebit de rezistență fiind formată din fibre a dkror dispoziție este în funcție de liniile de forță care acționează asupra zonei: fibre lonaitudinale, superficiale și fibre profunde, circulare - zona orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
producând o gamă variată de transcripți diferiți. Mai mult de 1000 de gene sunt cauza unor boli specifice, mutantele lor fiind listate separate. Cromozomul mitocondrial uman, denumit AND-mt sau cromozomul 25, este constituit dintr-o molecula de ADN de formă circulară, alcătuită din peste 16 500 de perechi de baze și conține aproape 40 de gene. Se preconizează că tehnologiile promovate de aceste hărți să aibă un impact profund asupra cercetării biomedicale și să revoluționeze un spectru larg al cercetării biologice
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93516]
-
de culoare roșie și prevăzute cu câte o pată neagră alungită. Partea dorsală a abdomenului este roșie, cu excepția ultimelor segmente, care sunt negre (fig. 3 a). Oul este cilindric, de culoare cenușie, prevăzut la cele două extremități cu două benzi circulare negre și cu puncte negre pe părțile laterale (fig. 3 b). Larva este asemănătoare cu adultul, lipsită de aripi și imatură sexual. La apariție are culoare galbenă-portocalie, iar la completa dezvoltare devine galben-roșcat; capul, toracele și picioarele sunt de culoare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]