5,141 matches
-
În plus, prin modificările degenerative/ischemice asociate, vârstnicul are frecvent efecte adverse la medicația antiaritmică și necesită într-un procent crescut cardiostimulare- electrică permanentă. Importanța vârstei ca factor de risc pentru AVC asociat FA a fost evaluată în 17 trialuri (cit. de 14). Rolul vârstei a fost studiat diferit, ca variabilă continuă, pe decade, sau utilizând limita arbitrară de 75 de ani. Majoritatea studiilor au demonstrat că înaintarea în vârstă este un factor de risc independent. Analiza a 5 trialuri randomizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
ca afecțiunile respiratorii sau neoplazii. Trialul RACE, care a înrolat 522 de pacienți cu vârsta medie de 68 de ani, notează o creștere a ratei de efecte adverse în grupul cu control al ritmului. Aceste trialuri, ca și PIAF, STAF (cit. de 1), nu raportează nici o diferență între strategii la aprecierea calității vieții. Cert este că strategia de control al ritmului nu este superioară în prevenția AVC și indiferent de strategie este necesară continuarea anticoa gulării (98). Controlul frecvenței ventriculare este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
Așa cum s-a menționat mai sus, obstrucția anatomică a arterelor pulmonare este cauza cea mai importantă, a fiziologiei compromise, dar eliberarea de substanțe vasoactive și bronhoactive cum este serotonina din trombocite, poate conduce la discordanțe de ventilație/perfuzie periculoase ([6] cit. de [5]). Dilatația acută ventriculară dreaptă va influența umplerea ventriculară stângă și astfel debitul cardiac. Obstrucția peste 75% a arterei pulmonare reprezintă limita la care rezistă ventricolul drept, realizând o hipertensiune pulmonară acută de 40-45 mmHg. Această hipertensiune pulmonară crește
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
altele ministru plenipotențiar la Madrid (1875-1879), ambasador al Germaniei la Constantinopol (1879-1881), secretar de stat la M.A.S. (1882-1885) și, cea mai lungă misiune a sa, ambasador la Londra (1885-1901), misiune încheiată o dată cu decesul său. În A.F. Frangulis, op.cit, pp. 466-467. 50 Carol al II-lea Stuart, rege al Angliei (1660-1685). 51 Luiz Maria Pinto, marchiz de Soveral (1853-1922). Diplomat portughez de carieră, ministrul Afacerilor Externe al Portugaliei (1895-1897) și ambasadorul Portugaliei la Londra (1897-1910). În A.F. Frangulis
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
au crezut în mod eronat că această proteină ar fi produsul unei oncogene active care, asociindu-se cu unele antigene virale, ar lucra exclusiv în favoarea transformării neoplazice a celulei.31 Abia mai târziu, în 1989, Arnold Levine și Moshe Oren (cit. de Geoffrey M. Cooper 32), au demonstrat că ceea ce îi dădea proteinei 53 aspectul de factor cancerigen era un accident: gena TP53 care o codifica, nu era cea naturală, zisă și „sălbatică“ (engl. = wild type) ci o genă care suferise
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Se știe că proteina p53, sub influența unor stimuli apoptotici, intervine decisiv în declanșarea distrugerii celulare. Absorbită pe suprafața peretelui mitocondriei, p53 formează complexe active cu proteine de tipul BCL-XL și BCL-2. Aceste complexe permeabilizează membrana mitocondrială, permițând citocromului c (cit c) să iasă din mitocondrie în spațiul citoplasmatic, unde acționează agresiv asupra altor structuri (M. Mihara și colab. 2003). În afară de aceasta, p53 activează direct caspazele 8 și 6. (Ding și colab., 1998; MacLachlon și El-Deiry, 2002, citați de Pompilia Petruța
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Oxford University Press, New York, 1976. 9 D. Miller, op. cit., pp. 355-357. 10 Idem, pp. 21-23. 11 John Zvesper, Political Philosophy and Rhetoric. A Study of the origins of American party politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1977. 12 D. Miller, op. cit, pp. 464-467. 13 D.F. Epstein, The Political Theory of The Federalist, University of Chicago Press, Chicago, 1984. 14 D. Miller, op. cit., pp. 324-326. 15 J. Madison și J. Jay, The Federalist, Editura M. Belott, Oxford, Blackwell, Editura Nouă, 1987. 16
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ei, proprietatea individuală se bazează pe muncă, ce generează valoarea, proprietatea; egalitatea relativă a proprietăților este depășită însă de lăcomie și conflicte produse de inventarea banilor. 22 D. P. Currie, op. cit., 1992. 23 A. Tocqueville, op. cit.. 24 C. Avramescu, op. cit, pp. 110-128, 158-179. 25 Idem, pp. 208-209. 26 Carl J. Friedrich, The Impact of American Constitutionalism Abroad, Boston University. Constitutionalism Heard Round the World. A global perspective, New York University Press, New York, 2009. 27 Friedrich A. Hayek, Constituția libertății, traducere de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
with Democracy: Regime Change in the Balkans, Routledge, Londra, 2000, pp. 169-94; "Romania: The Difficult Apprenticeship of Liberty (1989-2004)", în EES News, East European Studies, Woodrow Wilson International Center for Scholars, September-October 2004, pp. 5-7, 9. 4 A. Crăiuțu, op. cit, p. 5. 5 Aurelian Crăiuțu, "Reforma constituțională sub semnul moderației și al libertății", în Raport al Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România, p. 9, http://www.presidency.ro/ static/ordine/CPARPCR/Raport CPARPCR.pdf. 6 Bruce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Politicii, nr. 139/2009, pp. 29-36. 36 Giovanni Sartori, "Sul sistema costituzionale romeno", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. II, nr. 1/2002, pp. 9-12; varianta în limba română: "Despre sistemul constituțional românesc", în Ingineria constituțională comparată, ed. cit., pp. 287-292. Idem, "Alcuni chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
chiarimenti sul semiprezidenzialismo", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, vol. III, nr. 3/2003, pp. 617-620. 37 "Decizia nr. 98/2008", în Monitorul Oficial al României, nr. 140/22.02.2008. 38 Giovanni Sartori, Despre sistemul constituțional românesc, ed. cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
în interiorul său. Orice activitate fracționistă constituie o crimă împotriva partidului, fiind incompatibilă cu calitatea de membru de partid". 17 Constituția Republicii Socialiste România, Consiliul de Stat, Sectorul Buletinului Oficial și al Publicațiilor Legislative, 1980, p. 3. 18 Statutul PCR, ed. cit., p. 7. 19 Rolul conducător al partidului mai este afirmat și în articolele 25, 26 și 27. În articolul 25, PCR conduce Frontul Democrației și Unității Socialiste, singurul organism care avea dreptul de a depune candidaturi pentru Marea Adunare Națională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
15 Idem, p. 117. 16 Corneliu-Liviu Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București, 1999, p. 42. 17 M. Guțan, op. cit., p. 253. 18 Idem, p. 273. 19 Sabin Manuilă, Mitu Georgescu, "Populația României", în Enciclopedia României, ed. cit. I, p. 134. 20 Vasile M. Zaberca, Istoria administrației publice în România, Editura "Eftimie Murgu", Reșița, 1997, p. 102. 21 M. Guțan, op. cit., p. 348 și p. 365. 22 Astfel de reforme administrative au avut loc și în alte state-satelit
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
protection of human dignity (article 1 of the Basic Law)", în SMU Law review, nr. 53/2000. 2 Președinția României, Raport al Comisiei Prezidențiale de Analiză a Regimului Politic și Constituțional din România Pentru consolidarea statului de drept, 2009, ed. cit., p. 74. 3 Idem, p. 76. O variantă preliminară a acestui text a apărut sub formă de articol pe Blogurile Adevărul: http://adevarul.ro/news/politica/exercitii-inginerie-constitutionala-problema-drepturilor-1 5159830700f5182b857244cd/index.html (1.04.2013). 1 Constituția României, disponibilă la http://www.cdep
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 72-82. 15 Laura Bereni et al., op.cit., p. 147. 16 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao et al., op cit., pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 25. 19 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
puțin asigurată. Contenciosul franco-german asupra compensațiilor și securității constituie o sursă de dezechilibru, care duce în 1923 la expediția militară din regiunea Ruhr, hotărîtă de Poincaré. Cu toate acestea, acțiunea de forță dovedindu-se a fi sinucigașă atît pentru Franța cit și pentru Germania, începînd din 1924, o nouă perioadă de conciliere și de destindere se instaurează sub influența lui François Briand si a germanului Stresemann. Aceasta este favorizată și de "euforia" economică ce pune stăpînire pe continent datorită rezolvării problemei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
25 ceea ce înseamnă că dirijează și controlează în toate domeniile, activitatea și gîndirea fiecărui individ, plasează societatea civilă sub dominația partidului și statului și acționează în profunzimea corpusului social în scopul de a obține într-o primă etapă un consens cit mai larg posibil și apoi, într-o a doua etapă, să transforme radical societatea și pe toți membrii acesteia. Scopul final este acela de a crea un "om nou", complet diferit de individul creat de sistemul social și de cultura
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nevoie să spun de ce mă dor! Eu am sesiune acum în iulie. Pe 2 iulie am lingvistica. O, dar e total insațioasă! Nu știu cum o să iau examenul ăsta?! Și nici filozofia oficială nu e limpede! N-am de pe ce învăța, voi cit ceva înainte de examen (dacă se respectă programarea!). Altfel voi avea de lucru și pentru la toamnă, ceea ce, desigur, nu ar fi deloc o bucurie. Citisem acel articol al lui Alex. Ștefănescu, întîmplător; în mod obișnuit nu citesc astfel de ziare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
satul Frenciugi. Inventariu de averia interio(a)ră și exterio(a)ră a Bisericii cu patronul Sf. Treime din cotuna Frenciugi, comuna Parpanița, plas(a) Funduri, jud(ețul) Vaslui. 1 Sf. Pristol cu Îmbrăcămintele sale pro(a)ste vechi de cit. 2 Sf. Antemis cu Învălito(a)ria sa pro(a)stă. 3 Sf. Evanghelie, vechie. 4 Un Leturghier, nouă. 5 Două cruci de lemn, una cu scaun și una fără scaun. 6 Două sfeșnice de metal pe Sf. Masă. 7
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mici colorate. 20 Una cadelniți vechi, În stare pro(a)stă. 21 Catapitiasmă În stare pro(a)stă. 22 Cinci ico(a)ne Împărătești cu perdele de bariz, vechi. 23 Sfintele uși de lemn la ușile Împărătești, perde(a) de cit vechi. 24 Patru candele de metal mici și una la steclă. 25 Cinci sfeșnice de lemn mari și două mai mici. 26 Tetrapodul cu două Învălituri de materie vechi și o ico(a)nă Sfânta Treime. 27 Un serafim de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un think tank, ci chiar o instanță ce sanc‑ ționează deraierile politicienilor de la responsabilitățile cu care au fost mandatați. Dacă medalionul de televizi‑ une ne dezvăluia cât de tânărĂ și de convingătoare era autoarea acelor incisive editoriale, amintind astfel impli‑ cit, fie și în treacăt, că eram la televiziunea publică câțiva care făceam și o serie de emisiuni oneste pe la începutul anilor ’90, trebuie să vă declar că n-am împărtășit toate punctele de vedere pe care le-ați avut de-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași) se poate vedea de altfel, direct, ținuta obișnuită a bolnavelor de la Ospiciul Golia. Mai rareori se utilizau fuste numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau fuste de cit, dar numai câteva. Bolnavele umblau descălțate, existând doar 24 de perechi de papuci și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spenlere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
III, t. XVII-ème, 12, p. 489-503. 124. Retezatu Maria, Tarpo Elene, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni, Farmacie, 1966, București. 125. Săineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 126. Săineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit). 127. Schmidt Hubert, Cucutenii in der oberen Moldauf Berlin, 1932. 128. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1882. 129. Topa R., Plante medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 130. Vatamanu N., De la începuturile medicinei românești, București, Editura Științifică, 1966. 131. Voiculescu V., Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dascălilor valabili În amintirea mea, listă destul de redusă, dar mai redusă Încă În Faculta tea de Litere, unde am eșuat toți cei din banda noastră, ca niște epave ale liceului dat În particular - și unde, nici aici, n-am adân cit mai nimic, din lipsă iarăși de aplicații reale spre șco laritate, ca și de timp, ocupați fiind cu slujbele noastre modeste pe la particulari, cu Îndeletniciri mărunte și Întâmplătoare Într-ale dăscăliei pe la țară și Într-ale publicisticii, adică scrisul adre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
voce, toate contrafăcute, ca la taică-său, cât și În absențele și timidi tățile lui ambarasante, [dându-i o] aparență de cretin.) L-am mai Întâlnit pe colonelul Voiculescu după război, scă zut și Împuținat În hainele lui civile, de cit, și În bocancii chi nuiți pe picioarele lui noduroase. Părea un rătăcit În lumea noastră huzurită, dar i-am ieșit totuși Înainte cu un salut și un zâmbet de introducere, cercând, fără succes, În preajma lui, acel schimb sau mutații de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]