7,719 matches
-
că mă bucur că am pierdut alegerile" (Pinochet nu și-a prezentat candidatura directă, dar toată lumea știa "secretul", că ministrul economiei este mâna lui dreaptă, iar acesta a obținut peste patruzeci la sută din votul electoratului, având ca adversari o coaliție de douăzeci de partide). "Căci", continuă Pinochet, "dacă aș fi câștigat, Statele Unite, ca și voi de altfel, m-ați fi acuzat că am falsificat rezultatele". Confesiunea neașteptată a bătrânului militar convertit în om politic m-a uimit sincer, dar fraza
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
zgomotosului stegar al antisemitismului în România post revoluționară, în mod miraculos "reconvertit" în "admirator" a tot ce a fost și este evreiesc senatorul Corneliu Vadim Tudor. După spusele unei importante personalități politice, fost și viitor ministru, în cazul în care coaliția liberală ar fi câștigat alegerile generale din luna noiembrie 2004, "pocăirea" lui Vadim ar fi fost isprava președintelui Ion Iliescu, care l-ar fi sfătuit să schimbe macazul răbufnirilor obsesiv antisemite în vederea calificării sale, în felul acesta, drept partener valabil
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ar fi câștigat alegerile generale din luna noiembrie 2004, "pocăirea" lui Vadim ar fi fost isprava președintelui Ion Iliescu, care l-ar fi sfătuit să schimbe macazul răbufnirilor obsesiv antisemite în vederea calificării sale, în felul acesta, drept partener valabil în coaliția de guvernământ de după alegeri, în asociere cu Partidul Social Democrat. Oare să fie acesta adevărul adevărat? Din aceeași sursă am aflat amănunte îngrijorătoare cu privire la penetrația islamistă la Cluj. Referindu-se la consecințele plecării masive a evreilor din România, interlocutorul meu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
toate teritoriile călcate de cizmele Armatei Roșii (cu excepția Austriei), izgonind ocupantul nazist în retragere, și devine, în scurtă vreme, o putere multinațională. Această schimbare structural-politică a fost consacrată prin acordurile încheiate în timpul războiului și imediat după terminarea acestuia, de către membrii coaliției învingătoare. Ca o generalizare, am putea spune că Blocul Sovietic astfel constituit a fost în întregime subordonat intereselor sovietice și că statele cuprinse în el au dus o politică externă și de securitate națională riguros dictată și controlată de Moscova
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în Războiul de Șase Zile a dejucat calculul politicii sovietice, care mizase pe faptul că Israelul va ceda în fața presiunilor coordonate ale sale și ale statelor arabe și că, în cele din urmă, va accepta aranjamentul politic dictat de această coaliție. Reacția URSS la eșecul politicii sale a fost emoțională și contraproductivă rupând, în ultima zi a războiului, relațiile diplomatice cu Israelul. Toate statele est-europene au urmat exemplul sovietic, inclusiv, spre surpriza tuturor, Iugoslavia, care nu numai s-a lăsat remorcată
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
consemneze situația bisericilor, a preoților și a populației, precum și "supunerea și nesupunerea norodului la cele duhovnicești și altele", pentru ca să poată fi luate măsurile necesare, acolo unde era nevoie 145. După implicarea Imperiul habsburgic în războaiele purtate împotriva Franței revoluționare de coaliția statelor contrarevoluționare europene, la cererea forurilor politico-administrative superioare, Administrația Bucovinei a căutat să atragă populația românească din provincie spre a susține efortul militar făcut de statul austriac. Prin intermediul persuasiunii bisericii, s-a reușit ca populația bucovineană să sprijine material acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
spre binele nostru foarte mult slujește"149. Totodată, ca reflex al adâncirii reacțiunii politice contrarevoluționare, era propagată în popor ideea Austriei eliberatoare și apărătoare a valorilor tradiționale ale civilizației creștine europene, angajată în prima linie a campaniei militare dirijate de coaliția monarhilor europeni împotriva expansiunii Franței revoluționare și napoleoniene în Europa. În acest sens, o circulară din 1799 a Administrației Bucovinei difuzată prin intermediul Consistoriului ortodox, reliefa faptul că: "vrăjmașii franțuji pe creștinătate împrăștiază, în multe părți fac prădăciuni și vărsări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Gheorghe. Și atunci s-a mizat pe spectaculosul de tip Hèrcule Poirot: o societate criminală ucide cu sinistră premeditare un mare român incomod, iar televiziunea, în sfârșit, demască salutar complotul. Nici interpretările cele mai violent proletcultiste, interesate în "demascarea monstruoasei coaliții" n-au cutezat să propună o astfel de ipoteză, pentru confirmarea căreia nu dispunem decât de firave probe circumstanțiale. Eminescu este Eminescu, în opinia noastră, cel mai mare român, prin operă. Nici detaliile anatomice, nici scenariile prăpăstioase, nici filmările combinate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
simțeau amenințate în zona Mării Baltice, de supremația suedeză. Concret: Danemarca, Polonia și Rusia erau în primul șir al statelor care s-au aliat și între 1700-1721 s-au aflat contra Suediei, în marele război nordic. Când s-a conturat această coaliție antisuedeză, Carol preluase frânele conducerii doar de trei ani. Era, deci, novice. Trebuia să intuiască și să cântărească foarte exact tabăra adversă. El a scrutat și analizat câmpurile posibile de confruntare. A cugetat și procedat genial. I-a atacat rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
interesele obscure ale administrației, vom cheltui în continuare, fără folos, și energie umană și alte resurse, fără ca aceasta să aibă vreun efect pozitiv asupra cetățenilor noștri. Realizarea coerentei actului de guvernare va fi posibilă în măsura în care vom reuși să asigurăm în interiorul coaliției armonizarea necesară unor decizii solid fundamentate și susținute politic. Regulă de acțiune pe care ne-o propunem pentru asigurarea acestei armonizări este complementaritatea inițiativelor politice și solidaritatea în luarea deciziilor. Dorim că acest Guvern să demonstreze că actuala coaliție guvernamentală
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
în interiorul coaliției armonizarea necesară unor decizii solid fundamentate și susținute politic. Regulă de acțiune pe care ne-o propunem pentru asigurarea acestei armonizări este complementaritatea inițiativelor politice și solidaritatea în luarea deciziilor. Dorim că acest Guvern să demonstreze că actuala coaliție guvernamentală își respectă angajamentele pe care și le-a luat fața de cetățenii țării noastre și că în anul care a rămas până la viitoarele alegeri parlamentare este capabil să răspundă cu seriozitate principalelor așteptări ale populației. Nu ne propunem să
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
seriozitate principalelor așteptări ale populației. Nu ne propunem să facem promisiuni fără acoperire, vrem că oamenii să aibă încredere în seriozitatea și în bunul nostru simt. Această încredere o vom onora în primul rând printr-o conduită a responsabilității în coaliție, printr-o relație normală și constructivă cu forțele politice din opoziție, relație bazată pe respect și transparența. Programul de guvernare pe care il prezentăm astăzi își propune obiective pe care noi le considerăm realiste și credibile. Programul nu conține și
HOTĂRÂRE nr. 57 din 21 decembrie 1999 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126341_a_127670]
-
diplomația de la Ballplatz activase febril, iar rezultatele erau cât se poate de vizibile. Astfel, în urma apropierii intervenite între Viena și Sankt Petersburg, ulterior între Ballplatz și Foreign Office cu privire la "planul Barrère", autoritățile de la București aveau acum de înfruntat o veritabilă coaliție a Marilor Puteri. Așadar, în cursul lucrărilor sesiunii CED, dacă în problema regulamentului propriu-zis de navigație și poliție fluvială nu au existat divergențe sensibile de păreri, delegații României și Bulgariei formulând doar rezerve cu privire la tratamentul vamal al vaselor, pilotajul și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Un an mai târziu, Canning încheia Tratatul de la Londra (1827), cu Franța și Rusia, favorabil Greciei independente. În același an, premierul s-a stins din viață. Atunci Wellington a constituit, împreună cu Robert Peel și cu lordul Aberdeen, un cabinet de coaliție. În ianuarie 1828 a devenit prim-ministru și prim lord al Trezoreriei. În această calitate, a favorizat emanciparea catolicismului, după ce, inițial, îl combătuse. Apoi, s-a declarat adversarul oricărei reforme parlamentare, fapt care a determinat căderea cabinetului prezidat de el
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Lord păstrător al Sigiliului Privat (1840). Cancelar al ducatului Lancaster (1840). Ministrul Comerțului în ministerul prezidat de Sir John Russell. Lord locotenent al Irlandei (1847-1852), s-a remarcat printr-o administrație prudentă și pozitivă. Ministrul Afacerilor Străine în guvernul de coaliție Aberdeen-Russell (1852-1858), calitate în care a participat la Congresul de Pace de la Paris (1856) și la Conferința de la Londra pentru reglementarea chestiunii ducatului Schleswig. Din nou ministru de externe în intervalul 1865-1866 și în 1868. În același an (1868) este
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
din 29 octombrie 1888, privind statutul Canalului Suez, este garantată libera navigație pe respectivul canal. Ibidem, p. 287. 20 Desfășurat în intervalul 1853-1856, Războiul Crimeii, deoarece majoritatea operațiunilor militare s-au derulat în Peninsula Crimeea, a opus Rusia țaristă unei coaliții de șase puteri și state europene și anume: Franța, Marea Britanie, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei (Piemont) și Imperiul Otoman. Victoria a aparținut, așa cum era de așteptat, coaliției. Războiul s-a încheiat cu Congresul (25 februarie-30 martie) și Tratatul de Pace de la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
majoritatea operațiunilor militare s-au derulat în Peninsula Crimeea, a opus Rusia țaristă unei coaliții de șase puteri și state europene și anume: Franța, Marea Britanie, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei (Piemont) și Imperiul Otoman. Victoria a aparținut, așa cum era de așteptat, coaliției. Războiul s-a încheiat cu Congresul (25 februarie-30 martie) și Tratatul de Pace de la Paris. Împăratul Franței, Napoleon al III-lea, și ministrul francez de externe, Alexandre Walewski, au favorizat, în timpul lucrărilor congresului și în anii următori, realizarea unificării teritoriale
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
a fost adoptat de Cameră Comunelor dar a fost respins de Cameră Lorzilor. În 1895, Gladstone s-a retras din viața politică, dezamăgit de repetatele insuccese în problema irlandeză. La alegerile generale din același an, liberalii au fost zdrobiți de coaliția dintre unioniștii liberali și conservatori. Liderul conservator Salisbury a devenit prim-ministru, spre ușurarea curentului unionist aflat în plină ascensiune. Unionismul a apărut pe scena politică a Regatului Mării Britanii și Irlandei ca urmare a amenințării pe care o reprezenta
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din guvernul Asquith, care, pentru a supraviețui în noile condiții, a trebuit să apeleze la ajutorul Partidului Conservator și al protestanților ulsterieni. Opt unioniști și conservatori, printre care Bonar Law, Carson și F.E. Smith, au intrat într-un guvern de coaliție începînd din mai 1915. Participarea directă la guvernare a unioniștilor a slăbit încrederea irlandezilor moderați ai lui Redmond și a convins, dacă mai era nevoie, facțiunea radicală a mișcării naționaliste irlandeze asupra faptului că autonomia era doar o iluzie. În
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cuprindea 66 de candidați pro-Tratat și 58 anti-Tratat. Celelalte partide prezente la alegeri susțineau în totalitate Tratatul. În cadrul acestor alegeri, republicanii radicali au suferit o mare înfrîngere, obținînd doar 133 864 de voturi și 36 de locuri în Parlament, în timp ce coaliția moderaților a cîștigat 486 419 voturi și 92 de locuri.103 În ciuda faptului că procesul democratic invalidase intransigenta republicana, Eamon de Valera nu a acceptat rezultatul și nu și-a îndemnat simpatizanții să elibereze clădirile pe care le ocupau. La
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de-al Doilea Război Mondial, devenind alternativă de stînga la guvernare a Partidului Conservator, în Irlanda el nu a reușit să depășească statutul de partid periferic, fără capacitatea de a ajunge la putere de unul singur, ci doar în cadrul unor coaliții. Mai exista și alte diferențe între sistemul politic irlandez și cel britanic. În Irlanda, partidul de mase nu a apărut în același timp cu cel din Marea Britanie, pentru că Irlanda a fost pînă tîrziu în secolul al XX-lea o societate
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
stabilă din lume, în interiorul ei întîlnindu-se două mari tradiții: cea catolică, măi rigidă și mai elitista, și cea protestanta de origine anglo-americană. De la aderarea la Comunitatea Europeană, aproape toate partidele mai importante au trecut pe la putere, singure sau în cadrul unor coaliții guvernamentale. Chiar și cel mai mare partid politic irlandez, Fianna Fail, a recurs la această formulă în anii 1990, după ce și-a dat seama că nu mai poate guverna de unul singur, așa cum s-a intamplat de multe ori în
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
exercitare a puterii executive. Numai era de Valera a durat 22 de ani. În comparație, principalul partid concurent, si, în general, de opoziție, Fine Gael, a deținut puterea doar 29 de ani și atunci, în afară de primii 10 ani, în cadrul unor coaliții cu Partidul Laburist. Datorită acestei dominări a scenei politice irlandeze de către un singur mare partid, conform teoriei lui Sartori, democrația irlandeză ar fi putut fi încadrată pînă la începutul anilor '80 în categoria democrațiilor pluraliste limitate, caracterizate de existență posibilității
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
transformat cu timpul într-un partid de vocație majoritară, fiind probabil singurul partid european care a cîștigat absolut toate alegerile organizate din 1932 pînă în momentul de față, deținînd majorități absolute sau relative. A fost înlăturat de la putere doar de coaliții. Inițial, partidul a fost susținut cu precădere de micii fermieri din sudul și vestul Irlandei, regiuni mai puțin dezvoltate, rurale, în care în anumite zone se mai vorbea în mod curent limba irlandeză. Ulterior, sprijinul pentru Fianna Fail s-a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a declarat în Dail că se opunea anumitor prevederi ale Tratatului, si mai ales prevederilor cu privire la politica externă și de securitate europeană, care încălcau Constituția irlandeză. Curtea Constituțională a declarat că Actul Unic nu respectă Constituția, de aceea guvernul de coaliție Fine Gael - Partidul Laburist a fost nevoit să organizeze un referendum prin care Actul Unic a fost acceptat de electoratul irlandez. De-a lungul primei campanii pentru Parlamentul de la Strasbourg din 1979, Fianna Fail s-a opus cererii de a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]