5,487 matches
-
prada sa, va ceda dorințelor acestuia. Este "vânătorul nerăbdător să-și încolțească prada"66, aflat mereu la pândă, "încredințat de slăbiciunea femeii și de ostilitatea acțiunilor sale"67. "Bietele puicuțe care se lasă păcălite de această galanterie chinuitoare numită flirt, conchide monseniorul Bolo, habar nu au că se hârjonesc cu vulpea și că felul în care acest tovarăș agreabil se îngrijește de inima lor se aseamănă cu acela în care hoțul deghizat în gentilom, prefăcându-se că admiră frumusețea unei case
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi trezește repulsia: îi va deveni metresă, iar el o va întreține. Astfel, Maud, care avusese aspirații atât de înalte, ajunge pe treapta cea mai de jos a ierarhiei sociale, dedându-se unei forme mascate de prostituție. Iar Marcel Prévost conchide: "prostituția... Ei îi cad pradă, sub un chip sau altul, toate semi-virginele la un moment de răscruce al vieții lor. Înainte sau după căsătorie, drept răzbunare pentru cea care a fost părăsită, drept consolare pentru cea care a nimerit-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pline de prospețime, de candoare, de grație în simplitatea lor, asemenea unor trandafiri, care se deschid la douăzeci de ani pentru a răspândi [...] mireasma nobilului lor suflet". Ele sunt "surâzătoare, [...] cam prea cochete, poate... [...] însă fără răutate". Într-un cuvânt, conchide el, au păstrat, "maestre dragă, neatinsă neprihănirea sufletelor lor feciorelnice care este în continuare întreagă, nicidecum "semi"". Nu toți cititorii romanului Les Demi-Vierges au dovedit același optimism. Ba chiar dimpotrivă, dacă ar fi să judecăm după comentariile apărute ici și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Monseniorul Bolo este convins că, grație acestora, îndreptarea moravurilor francezilor este posibilă. Tot ce trebuie e ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide clericul, sunt cu totul încredințat că societatea noastră se va reînsănătoși grație inimilor acestor tinere curate, ale tinerelor de astăzi care vor fi mamele de mâine". L'Évolution de l'amour, galante enquête se încheie într-o notă asemănătoare: societatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sufletului. Iar ciocnirea dintre ei este atât de puternică, încât odraslele care rezultă din ea sunt, așa cum se întâmplă cu fiecare uniune împotriva firii, monstruoși. Nu e nimeni vinovat, doar istoria poate, că simbolul epocii a devenit Micuța Domnișoară Tachinează-Penis", conchide autorul. Totuși, este vorba de "o deficiență serioasă a acelor ani". Căci s-au "creat o tensiune și o frustrare fără precedent în relațiile dintre sexe. Era o perioadă crudă pentru spadasinul aspirant, mai cu seamă dacă era tânăr și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cazul artiștilor plastici, însemnările sunt adevărate formule de explicare, pornite din nevoia intimă de a comunica în cod lingvistic, de a explica anumite momente, personaje, atitudini și de ce nu, în multe situații, de a justifica un demers artistic. Se poate conchide că mijloacele plastice îi sunt insuficiente pentru a se exprima ? Ar fi acestea o întărire a existenței reale a unei " tăceri " a picturii ? Imaginile s-au constituit dintotdeauna în semne ale unui limbaj, în care latura estetică a prevalat. Mesajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
pian și mai mare decât al lor acasă, dar niciodată nu a avut chemare pentru muzica. I-ar fi plăcut foarte mult să cânte, fie vocal, fie instrumental, dar nu s-a simțit deloc capabilă să învețe, într-un cuvânt conchise brusc că nu a avut vocația necesară. - Cum mai este viața de student? o întreba discretă mama Irinei. - Mai ireala că niciodată, răspunse voalat Lăură. - Regreți, cumva? - Nicidecum. Program supraîncărcat, nopți albe, armata, înviorare, sala de sport, bazin de înot
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să-ți spun altădată. Acum era prea subtil pentru ea. Lăură analiza cartea din coperta în coperta cu mare atenție și-i zise : -Imi place.Tot ceea ce e legat de țara mea îmi place, e într-adevăr fascinantă... -Mă bucur, conchise el . Ea stătea puțin tolănita, ca și cum ar fi uitat că el este acolo. Oare l-ar lasă să o sărute acum? Simțea o atracție irezistibila față de ea, dar dacă o să râdă de el ? Brusc ea se ridică și începu să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Malin ar fi trăit ar fi fost În juriu. Ar fi ales pentru competiție poezii subtile, pe gustul lui, grozav de frumoase. Malin ar fi devenit un ziarist de excepție În presa noastră tumultuoasa!” Apăsând pe imaginea visurilor sfâșiate, Părpăuță conchidea cu amărăciune dar acuzator: „regimul Iliescu, concrescent din doctrina Ceaușescu, nu a pedepsit nici până astăzi pe cei vinovați de crimă, cu toate eforturile părinților, cu toate dezvăluirile difuzate În mass-media românească și internațională. Asasinii lui Malin se află printre
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Constantin Hușanu valoarea și locul În poezia postdecembrista a cărții scrisă de Tăcu. „Se simte, cât de acolo, duhoarea pestilențiala a cadavrului”..: Și, ducându-ne, fie și numai cu gândul, la placheta din 1979 și la tăcerea de dupa, Îndelungată tăcere, conchide alt adevăr: „...așa ceva nu se poate scrie În două luni după Revoluție. Există aici o tezaurizare”... pentru că „exploziile demascatoare acuză timp”, Îi răspunde Hușanu autorului, la 17 martie 1990 cu mult Înainte de publicarea versurilor. Aruncând o privire asupra volumului FLAUT
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
coasei/ Devasta În numele dorului de moarte/ Țipatul universal al firului de iarbă”. Referindu-se la ,, Când vom pleca” și exemplificând cu: ,,Veninul vârstei spulberate-n zbor Cu Închipuiri amare de copil Pulsează În steaua pădurii Rezemata de tulpina cerului” Profesorul conchide: ,,avea acest copil ceva mioritic În el. Cerul, pământul, Întregul univers, erau o entitate În care se confundă”. În poezia lui Malin ,,pământul urca spre cer”, iar ,,cerul coboară printre noi” și patria devine ,,Soarele umblă prin păduri verzi”, ,,Legenda
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
primele discipline științifice își găsesc începuturile în vechea Eladă. Tot în acest spațiu pot fi regăsite și primele preocupări sistematice de pedagogie și de organizare propriu-zisă a învățământului. Analiza aspectelor de gândire pedagogică antică greco-romană le-a permis cercetătorilor să conchidă că primele referiri asupra învățământului activ mai evoluat, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui Socrate (469-399 î. Hr.). Fiind un eminent orator și un desăvârșit moralist, Socrate n-a reușit să-și publice gândurile într-o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
transmis tânărului de către educator pentru ca formarea lui umanistă să fie deplină. Într-o epistolă pe care Gargantua o transmitea fiului său, Pantagruel, erau înșiruite câteva cerințe/imperative educaționale, ce trebuiau a fi respectate în conformitate cu un anumit plan de studiu. Putem conchide că asemenea idei susțineau convingerea lui Rabelais asupra necesității derulării unui învățământ riguros, conform unui plan de învățământ și a unei programe școlare, ambele instrumente pedagogice trebuind să fie stabilite anticipat. Astfel de îndemnuri/sfaturi pe care tatăl le oferă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cumpătarea, curajul și dreptatea. A fi înțelept, considera Comenius, însemna o apreciere justă a lucrurilor din proximitatea naturală și socială a omului, iar a fi cumpătat, presupunea în manieră stoică păstrarea măsurii în toate deciziile vieții, pentru ca prin curaj să conchidă puterea de a lua decizii utile și oportune în orice moment al vieții. În fine, prin dimensiunea dreptății, pedagogul ceh înțelegea loialitatea și sinceritatea. Educația morală, căreia Comenius îi acorda o atenție specială, beneficia și de alte calități suplimentare, cum
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
idei abstracte sau combinații de idei variate. În concluzie, inteligența umană se poate dezvolta numai dacă este stimulată de impresiile sau percepțiile lumii externe. Filosoful empirist considera că nu există idei înnăscute, că la naștere intelectul este o ,tabula rasa, conchizând că ,,nouă zecimi din oamenii pe care îi cunoaște sunt ceea ce sunt, buni sau răi, utili sau inutili, datorită educației pe care au primit-o. Educația este aceea care determină marile deosebiri între oameni.” Consecința de ordin pedagogic a acestei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Spencer admitea, prin analogie cu lumea biologicului, că societatea nu este decât un organism social și, prin urmare, se supune și ea acțiunii legilor biologice. Dat fiind faptul că una din principalele legi biologice este legea luptei pentru existență, Spencer conchidea că și în cadrul sistemului social mecanismul de funcționare al acestei legi este decisiv. Una dintre consecințele acestei convingeri, în linie spenceriană, era interpretarea normelor morale ale societății ca un efect al acțiunii acestei legi pe tărâm social. Prin urmare, orice
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de către cercetătorii americani. Care sunt consecințele practice ale acestor descoperiri? Nu se poate încă afirma, firește, că s-a găsit celula T responsabilă de SM. Prezența unei celule T identice la 8 persoane decedate de SM, nu ne permit să conchidem cu certitudine că aceste celule singure sunt responsabile de distrugerea mielinei. Există probabil și alte celule ce urmează a fi descoperite. După 196 identificarea cu precizie a tuturor acestor celule se va putea găsi un tratament specific împotriva lor. S-
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un atribut), realizează o grupare a compuselor care-l conțin din perspectiva tipului de cuvinte-bază ce pot avea un astfel de atribut. Pe lîngă aceasta, determinanții antepuși devin apropiați prin statut prefixoidelor și chiar pot deveni prefixoide 72. Se poate conchide de aici că, pe terenul limbilor sintetice, precum greaca, latina și limbile germanice se pot naște treptat din procedeele de compunere mijloace de derivare noi. Limbile romanice, neavînd în specific compunerea, au moștenit sau împrumută afixele și numai în puține
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în cazul familiei limbilor romanice de limba franceză, care formează și ea aici un tip aparte. Pe de altă parte, evaluarea trăsăturilor tipologice ale englezei și ale francezei duce la constatarea a foarte multe similitudini și identități, încît se poate conchide că, de fapt, aceste două limbi reprezintă același tip lingvistic, distinct de cel romanic propriu-zis și de cel germanic pro priu-zis. Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice Fiind moștenitoare ale fondului lexical latin, limbile romanice au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în spaniolă, comunitatea europeană din Evul mediu tîrziu să ia cunoștință de ea, fenomen continuat prin Renaștere și prin umanism, cînd s-a produs o nouă valorificare a moștenirii culturale antice grecești și latine. De aceea, s-ar putea conchide, mai degrabă, că traducerea operelor filozofice și a oricăror opere culturale este, pe de o parte, o necesitate a comunicării interumane și, pe de altă parte, o necesitate a însăși perenității operelor culturale și a dezvoltării culturii. Desigur, textul filozofic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
înflăcărat) și își explică neașteptatul imbold prin capacitatea artistului de a potența toate trăirile omenești : Mai gingaș în durere, mai viu în fericire,/ Din patima ce moare el face-o nemurire. Confruntat cu refuzul Gettei de a-i împărtăși sentimentele, conchide amar : Sfârșit cumplit !... Horațiu, ca om te-ai stins cu-ncetul/ Și n-a rămas din tine decât numai poetul (III 7). Poetul își recunoaște în fața Neerei eșecul sentimental (Sunt trist,/ Ș acuma lumea-mi pare deșartă), ceea ce o determină
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fi un măgar (VI 21) ; găsește că e firesc ca nobilul și viteazul Antistene să aibă o mamă de alt neam pentru că un astfel de om plin de calități nu s-ar putea trage din doi părinți atenieni (XIII 31) ; conchide, după ce Xantipa îi varsă o cană de apă în cap, că orice furtună se termină cu ploaie (XVII 36) ; afirmă că și-a ales o nevastă dificilă cu gândul că, dacă o poate suporta pe ea, va face față oricui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să se fi retras, în fuga de după înfrângere, pe traseul Rucăr-Bran. De altfel, Iorga spune că Sigismund era de Crăciun(anul 1394-n.n.) la Brașov, iar în aprilie 1395, dădea mai multe acte la Câmpulung. De aici, marele istoric conchide că întreaga iarnă au fost lupte peste Carpați Iorga mai spune că Sigismund "craiu străbătu muntele prin Brașov și Bran, unde era la sfârșitul lui iunie 1395...pasul nu mai era periculos, cetatea Branului păzea trecătoarea". Reamintim cititorului că Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
întâmplări.” Viana Șerban 772. „Prinzându-l pe-nțeleptul Esop, un autor Din operele sale-i citi, plictisitor, Fălindu-se cu ele ridicol de-ncrezut. Firește, mai pe urmă părerea i-a cerut. <<Nu-ți par trufaș din felul în care conchisei?... Încrederea aceasta o fi fără temei?... Esop, sătul de-atâta noian de vorbe seci, I-a spus: Te aprob din suflet că-n laude le-neci, Căci n-or să aibă parte de laude în veci!>>” Fedru 773. „Dar să
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
curentă, ca să nu spunem abuzivă, a parlamentului și a guvernului mai ales dacă luăm în calcul multitudinea de ordonanțe de urgență adoptate de toate guvernele de după '89, deși situațiile cu adevărat urgente au fost foarte rare. N-am vrea să conchidem încă spunând că România este guvernată doar prin ordonanțe de urgență iar sarcina legislatoare a Parlamentului a trecut informal cu totul în contul Executivului. Totodată trebuie să recunoaștem cu sinceritate faptul că începând din 2007 conflictele politice dintre instituțiile statului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]