4,926 matches
-
militare, politice și teologice, dar ipoteza că Verzii reprezentau Monofizismul iar Albaștrii Ortodoxia este controversată. Se consideră în general că niciuna dintre facțiuni nu avea credințe sau prejudecăți religioase consistente, în ciuda faptului că au activat într-un mediu bogat în controverse religioase. Conform unor istorici, rivalitatea dintre Albaștri și Verzi au contribuit la condițiile care au stat la baza ascensiunii Islamului, în vreme ce rivalitățile au fost exploatate de Imperiul Sasanid în conflictele sale cu bizantinii din timpul secolului precedent apariției Islamului. Rivalitatea
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
proprietari cu revista. Primul număr Historia apărut la Adevărul Holding, cu o nouă echipă editorială, a fost cel din decembrie 2009. Din acel moment revista a căpătat o imagine modernă, occidentală. Ca structură publicația are un cover story - Dosar sau Controversă, urmat de alte articole. De asemenea există rubrici de: Actualitate, Agendă (film, carte, expo și TV) Din Muzeele României. Pe lângă subiectele de istorie politică și militară, revista încearcă să ofere o perspectivă diversă publicând și articole despre istoria modei, cea
Historia () [Corola-website/Science/320667_a_321996]
-
de fise scotea fisa sugând fanta aparatului. Această "operațiune" putea fi repetată de mai multe ori dacă poliția nu observa activitatea escrocilor. Adesea angajații metroului au acoperit fantele pentru fise cu săpun pentru a descuraja „sugerea fiselor”. Au fost câteva controverse la începutul anilor 80 când călătorii întreprinzători au descoperit că fisele cumpărate în Connecticut pentru a fi folosite pe autostrada Connecticut Turnpike aveau aceeași formă și aceeași greutate ca fisele pentru metroul new-yorkez. Cum fisele pentru autostradă costau mai puțin
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
O ediție standard și o ediție specială a coloanei sonore, conținând câte 25 de piese, au fost lansate la 6 martie 2007, ediția specială conținând și o broșură de 16 pagini și trei cartonașe de colecție. Partitura a declanșat anumite controverse în comunitatea compozitorilor de film, acumulând critici pentru similitudinile sale izbitoare cu câteva coloane sonore ale unor filme de dată apropiată, incluzând aici opera lui James Horner și Gabriel Yared din filmul "Troia". S-a spus că împrumutul cel mai
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
de istorie. Cel mai bun rezultat la care puteam spera este că dacă filmul emoționează pe cineva, atunci acel cineva va căuta singur să citească istoria. Pentru că istoria este nesfârșit de fascinantă.” Încă de la lansare "300" a stârnit de asemenea controverse asupra portretizării persanilor. Diverși critici, istorici, jurnaliști și oficiali ai guvernului iranian, inclusiv președintele Mahmoud Ahmadinejad au denunțat filmul. Ca și nuvela grafică, filmul a caracterizat perșii ca fiind o hoardă monstruoasă, barbară și demonică iar regele Xerxes portretizat androgin
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
Otori și crede că Tribul ar trebui să se schimbe în viitor. La începutul seriei, între familiile Muto și Kikuta există o alianță puternică, dar aceasta slăbește până la dezbinare. Desemnarea Shizukăi ca și conducătoare a clanului a dat naștere la controverse, în primul rând pentru că este femeie și în al doilea rând pentru că desemnarea a fost făcută de Otori Takeo, nu de familie. Un clan mai puțin important al Tribului, format în principal din neguțători, cămătari și informatori. Au unele dintre
Legendele clanului Otori () [Corola-website/Science/320760_a_322089]
-
Elveția și Belgia, cu Patachou și Leș Frères Jacques. El a fost angajat din septembrie la "Trois Baudets"; teatrul fiind întotdeauna plin. În public, melodii precum Hécatombe și Le Gorille, îi scandalizau pe unii și îi încântau pe alții. Aceste controverse au contribuit la răspândirea cuvântului din gură în gură. Prin urmare, Georges Brassens a urcat pe scara de succes și faima. În 1953, toate cabaretele au început să ceară înregistrările sale iar discurile sale au început să se vândă bine
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
nici în noua Republica Moldova, nici în Europa. Una din operele sale, „Fuck you, Eu.Ro.Pa!“, scrisă în anul 2005, a câștigat în România premiul special „dramAcum“. Această piesă de teatru, care este o critică a Parlamentului European, a stârnit controverse politice intense în România și Republica Moldova. Scrierile ei de teatru au fost prezentate în România, Republica Moldova, Suedia, Germania, Rusia, Japonia, Franța și Austria. În anul 2003 Nicoletei Esinencu i s-a acordat o bursă la "Academia Solitude" din Stuttgart, Germania
Nicoleta Esinencu () [Corola-website/Science/321526_a_322855]
-
(titlu original Starship Troopers) este un roman științifico-fantastic din 1959 scris de Robert A. Heinlein. A câștigat Premiul Hugo în 1960 și a dat naștere la numeroase controverse și critici pentru temele sociale și politice abordate, unii critici considerând că promovează fascismul și militarismul.. Romanul a fost publicat pentru prima oară (în formă prescurtată), sub formă de serial în "The Magazine of Fantasy & Science Fiction" (octombrie-noiembrie 1959, sub
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
compactă, fiecare stând unul lângă altul și lăsând partea dreaptă descoperită, pentru ca aceasta să fie protejată cel puțin de scutul soldatului vecin. Falanga grecească a apărut pentru prima oară în Grecia, posibil în secolul VIII î.H., deși există multe controverse. Chiar dacă coiful, scutul și armura ofereau o protecție foarte bună, luptele corp la corp erau foarte periculoase, mai ales dacă inamicii erau echipați la fel de bine și la fel de agresivi. O falangă victorioasă suferea în medie cinci procente pierdere, în special în
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
a fost demarată în 1984 la Uzina Mecanică Mizil și a continuat până în anul 1991. În anul 1995 a fost luată decizia modernizării mașinilor de luptă MLI-84 pentru a fi aduse la standarde NATO. Programul de modernizare a stârnit numeroase controverse, fiind realizat de către Centrul de Afaceri Produse Militare din cadrul MFA Mizil în colaborare cu alte firme din România și din străinătate. Noul vehicul, denumit oficial MLI-84M "Jderul" ("Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984 Modernizată"), este compatibil cu standardele tehnico-tactice
MLI-84 () [Corola-website/Science/321644_a_322973]
-
Regatul Unit, cartea a primit recenzii pozitive. În 1988 a fost finalist la Premiul Booker (pierzând în fața romanului lui Peter Carey, "Oscar și Lucinda") și a câștigat Premiul Whitbread pentru romanul anului 1988. În comunitatea musulmană, romanul a declanșat numeroase controverse, din cauza a ceea ce mulți musulmani considerau a fi blasfemii din carte. Romanul a fost interzis în India, a fost ars la unele demonstrații din Regatul Unit și a fost cauza unor revolte violente în Pakistan. În februarie 1989, Conducătorul Suprem
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
nu este despre islam, „ci despre emigrare, metamorfoză, ruptura de sine, dragoste, moarte, Londra și Bombay.” El a spus și că „este un roman care s-a întâmplat să conțină o condamnare a materialismului occidental. Tonul este comic.” După apariția controverselor, unii intelectuali care cunoșteau noua carte, dar și opera lui Rushdie în ansamblul ei, cum ar fi M. D. Fletcher, au considerat că reacția este ironică. Fletcher scria: „este, poate, o ironie că cea mai mare ostilitate față de Rushdie o
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
D. Fletcher, au considerat că reacția este ironică. Fletcher scria: „este, poate, o ironie că cea mai mare ostilitate față de Rushdie o au tocmai cei despre care și (într-un sens) pentru care a scris”. El a spus că manifestarea controverselor în Regatul Unit „întrupează o furie ce izvorăște în parte din frustrările de emigrant și din eșecurile integrării multiculturale, ambele teme importante pentru Rushdie. Evident, printre interesele lui Rushdie se numără explorarea modului în care emigrația te face conștient că
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
carte, el a făcut referiri de la mitologie până la „fraze scurte ce invocă cultura populară recentă” uneori de mai multe ori într-o singură pagină. Capitolul VII este unul unde aceste referiri apar pregnant. În comunitatea musulmană, romanul a declanșat mari controverse, pentru ceea ce musulmanii au considerat a fi referiri blasfemice. După răspândirea acestor controverse, cartea a fost interzisă în India și arsă la demonstrații din Regatul Unit. La jumătatea lui februarie 1989, după o revoltă violentă în Pakistan, Ayatollahul Ruhollah Khomeini
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
populară recentă” uneori de mai multe ori într-o singură pagină. Capitolul VII este unul unde aceste referiri apar pregnant. În comunitatea musulmană, romanul a declanșat mari controverse, pentru ceea ce musulmanii au considerat a fi referiri blasfemice. După răspândirea acestor controverse, cartea a fost interzisă în India și arsă la demonstrații din Regatul Unit. La jumătatea lui februarie 1989, după o revoltă violentă în Pakistan, Ayatollahul Ruhollah Khomeini, Conducătorul Suprem al Iranului și teolog musulman șiit, a emis o fatwa prin
Versetele satanice () [Corola-website/Science/320771_a_322100]
-
au fost acuzați că promovează atitudini rasiste și homofobe cu piesa „One în a Million”, în care Roșe îi avertizează pe „negrii” ("niggers") să „miște din calea mea” și i-a acuzat pe „homosexuali” ("faggots") că „răspândesc boli”. În timpul acestei controverse, Roșe și-a apărat modul de exprimare spunând că „acesta este un cuvant cu care descriu pe cineva care e o pacoste, o problemă pentru mine. Cuvântul "nigger" nu se referă neapărat la o persoană de culoare”. Totuși, în 1992
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
vrut să încurajez rasismul”. Ca răspuns împotriva acuzațiilor de hemofobie, Roșe a declarat că se consideră a fi „pro-heterosexual”, dând vină pe „experiențele neplăcute” cu homosexuali, printre care o tentativă de viol în timpul adolescenței și molestarea făcută de către tatăl său. Controversă a dus la eliminarea formației Guns N' Roses de pe lista spectacolelor de combatere SIDA din New York, organizate de Gay Men's Health Crisis. După succesul avut de "Appetite for Destrucion" și "G N' R Lies", Roșe a fost numit unul
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
să știe colegii săi de trupă, Roșe a inclus o piesă ascunsă, „Look at Your Game, Girl”, compusă de criminalul condamnat Charles Manșon, având intenția să îi transmită astfel un mesaj personal fostei sale iubite, Stephanie Seymour. A urmat o controversă, iar formația a fost obligată să doneze orice drept de autor către fiul uneia din victimele lui Manșon. Fără nicio explicație sau consultare cu membrii trupei, Roșe l-a concediat pe Gilby Clarke în iunie 1994. Tensiunea dintre Roșe și
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
actuale în urmă cu aproximativ 6000 de ani, inundând istmul de legătură dintre Australia și Noua Guinee. Nu este cunoscut numărul populațiilor stabilite în Australia anterior colonizarii europene. Ambele ipoteze, cea "tri-hibridă" cât și cea a originii unice au stârnit controverse și dezbateri, iar întrebările și teoriile științifice au devenit politicizate prin presupunerea că originea unică conduce la o solidaritate etnică în vreme ce aceea multiplă a fost utilizată pentru a justifica intruziunea și confiscarea pământurilor aborigenilor de către europeni. Totuși, sunt puține date
Preistoria Australiei () [Corola-website/Science/320806_a_322135]
-
de la Córdoba semnat la 24 august 1821. Deși Mexicul nu a fost inițial parte a tratatului, acesta l-a ratificat în 1831, inclusiv cu acceptarea paralelei 42 ca graniță nordică a Californiei. Până la jumătatea anilor 1830, însă, a apărut o controversă privind granița cu Texasul, controversă în care Statele Unite au arătat că râurile Sabine și Neches fuseseră schimbate între ele pe hărți, modificând frontiera în favoarea Mexicului. În consecință, granița estică a Texasului nu a fost clar stabilită decât la obținerea în
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
august 1821. Deși Mexicul nu a fost inițial parte a tratatului, acesta l-a ratificat în 1831, inclusiv cu acceptarea paralelei 42 ca graniță nordică a Californiei. Până la jumătatea anilor 1830, însă, a apărut o controversă privind granița cu Texasul, controversă în care Statele Unite au arătat că râurile Sabine și Neches fuseseră schimbate între ele pe hărți, modificând frontiera în favoarea Mexicului. În consecință, granița estică a Texasului nu a fost clar stabilită decât la obținerea în 1836 a independenței de către Republica
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
a sacrificat fericirea Elenei pentru comoditatea reginei. Alți opozanți erau și Prințul Alfred și Prințul George, însă regina a fost susținută cu ardoare de Victoria, fiica ei cea mare, care era prietenă cu familia lui Christian de mulți ani. În ciuda controverselor politice și a diferenței de vârstă - Prințul Christian avea cu 15 ani mai mult decât Elena - cei doi erau fericiți împreună și acest lucru a determinat-o pe Elena să se mărite. Ca fiu mai mic al unui Duce conducător
Prințesa Elena a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315393_a_316722]
-
milita împotriva ei. Autenticitatea Zoharului a fost pusă sub semnul întrebării, atât din cauza reputației sponsorului, cât și din cauza faptului că descria evenimente care au avut loc în perioada posttalmudică și nu făcea referire la alte lucrări din literatura iudaică. În ciuda controverselor pe tema autenticității, Zoharul a devenit foarte răspândit în comunitatea evreilor, fiind citat de personaje precum Todros Abulafia, Menahem Recanati sau Joseph ibn Shem-Tov. Cei care credeau în autenticitatea Zoharului susțineau faptul că Shimon bar Yohai își răspândise învățăturile pe
Zohar () [Corola-website/Science/315436_a_316765]
-
noastre. Din aria de divertisment, mai multe genuri sunt tributare tonalității: muzică ușoară, muzică de jazz de până în anii 1950, genurile pop, rock (parțial) ș.a. Acesta este un subiect controversat. Deoarece gamă este bazată pe note, iar tonalitatea pe acorduri, controversă poate fi privită că dând răspunsuri diferite la întrebarea dacă notele sau acordurile reprezintă conceptul fundamental în armonia tonala. Există două puncte de vedere: François-Joseph Fétis (1784-1871) definește tonalitatea astfel (1844): “a este formată din seria de relații necesare, simultane
Tonalitate () [Corola-website/Science/315452_a_316781]