5,016 matches
-
fie ramura legislativă. Totuși, în cazul în care instanțele pot face aceasta, ele (și, în practică, e vorba în primul rând de curțile supreme) pot supraveghea legislativul. Atrage după sine democrația liberală guvernarea judecătorilor? Această îngrijorare a fost exprimată în timpul controversei dintre Roosevelt și Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite, când s-a făcut referire la "cei nouă bătrâni" (numărul judecătorilor la Curtea Supremă) care s-ar afla la conducerea țării, în locul Congresului și al Președintelui (McCloskey, 1960: 220-31; Rostow, 1962
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau afacerile externe, în parte pentru că se presupune, cel puțin în statele liberale, că guvernul este responsabil politic pentru astfel de chestiuni. Există de fapt o dezbatere privind care aspecte s-ar putea considera politice și care juridice. Pot exista controverse în privința responsabilității sau lipsei de responsabilitate a guvernului față de parlament pentru deciziile sale (de exemplu, în chestiunile ce țin de exproprieri) și în privința faptului că, în asemenea domenii, curțile de justiție nu pot interveni semnificativ fără a reduce efectiv puterea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la cealaltă extremă, un număr mic de decizii. Politicile pot fi distinse pe baza caracterului lor distributiv, redistributiv, reglementativ sau structural; ele se pot deosebi și prin concentrarea sau răspândirea costurilor și beneficiilor prin care se caracterizează. A existat o controversă majoră privind măsura în care agenții individuali sau forțele socio-economice sunt la originea elaborării și implementării politicilor. Dovezile empirice sunt încă prea limitate pentru a se putea trage o concluzie certă. O dezbatere importantă a existat și în privința gradului în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1979). Un volum mic dar cuprinzător este cel al lui C. Ham și M. Hill, The Policy Process in the Modern Capitalist State (1993). O lucrare mai voluminoasă este cea a lui W.N. Dunn, Public Policy Analysis (1994). Asupra controversei pluralism vs. elita puterii în procesele de luare a deciziilor, vezi F. Hunter, Community Power Structure (1953) , C.W. Mills, The Power Elite (1956) și R.A. Dahl, Who Governs? (1963). Privind chestiunea mai specifică a constrângerilor sociale asupra luării deciziilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
din Meinz, apreciază că opera teoretică a lui Steiner ,,n-a suscitat pînă în prezent decît foarte puțin interes; științele și filosofia l-au ignorat aproape total. Este adevărat că, atunci cînd concepțiile sale sînt discutate, ele dau loc la controverse pasionante. Discipolii adoptă adesea tonul exaltat al panegiricului, în timp ce cercetătorii universitari se lansează în generalizări polemice" (9, p. 107). Întrucît ideile despre educație ale lui R. Steiner sînt întemeiate pe cele filosofice, este necesară o foarte scurtă expunere a unora
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
socială etc. Acestui fenomen, căruia Freud i-a spus sublimare, i s-ar datora așadar, în ultimă instanță, civilizația umană, în care nimic din specificitatea instinctuală nu mai poate fi recunoscut. Se înțelege că "sublimarea" a devenit obiectul unor noi controverse, fiind, pe drept cuvînt, respinsă o astfel de explicare a progresului uman. Instinctele refulate nu se sedimentează unele peste altele în inconștient și nu rămîn inactive pînă la sfîrșitul vieții, ci, dimpotrivă, ele sînt acelea care conferă psihicului dinamismul, caracterul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesității și contingenței nedeterminate, improbabile și totuși constructive, și logica contradictoriului, care le înglobează și le leagă. Dar eu cred că pînă la urmă punctele noastre de vedere se vor apropia. De aceea, aș dori să continui această foarte importantă controversă și să vă revăd în curînd. Al dvs., cu vie prietenie, Stéphane Lupasco". Poți să-mi spui care era, din punctul tău de vedere, confuzia de care vorbește Lupasco ? E. M.: Ar trebui să regăsesc remarcile pe care le-am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Este inedită pentru că aservirea generalizată este de necrezut, iar Neantul este de neconceput. Realitatea totalitarismului este foarte greu de înțeles de către cei care nu l-au trăit, iar natura sa, chiar dacă este accesibilă înțelegerii noastre, continuă să facă obiectul unor controverse teoretice nesfîrșite. Cît despre amenințarea termonucleară, aceasta depășește puterea de înțelegere. Trebuie să ne dăm seama că o astfel de situație ne deposedează de posibilitățile de orientare și acțiune politice de care dispuneam mai mult sau mai puțin pînă acum
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele mai înalte ambiții în domeniu. Noțiune fluctuantă de-a lungul istoriei, latinitatea nu e mai puțin supusă acum la controverse, fie și predilect academice. Ea ne evocă un focar de cultură, Latium, de unde au pornit inițiative pline de urmări pentru lumea întreagă. Pentru a înțelege mai bine istoria popoarelor, spunea Guizot, trebuie să stai mult timp lângă leagănul lor și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Chestiune "homerică", pe seama căreia au curs râuri de cerneală, fără să i se poată întrezări punctul final. Orice nouă abordare implică pe de o parte efort laborios de cuprindere bibliografică, iar pe de alta curajul de a înfrunta hățișul unor controverse fără capăt. Alain Ruzé, autorul excelentului opuscul apărut la Berna în coeditare, era calificat pentru aceasta, nu atât prin investigații proprii în domeniu, cât prin asimilarea metodică a rezultatelor existente. Un articol despre Dionisie Exiguul și un altul despre "vecinii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și colaborării internaționale. Fără această perspectivă, tensiunile existente într-un loc sau altul riscă să ajungă la exacerbări dramatice și să întârzie nemotivat integrarea noastră în concertul european. Cronica, XXV, 31 (3 iulie 1990), p. 1 ÎN CĂUTAREA EUROPEI Mulțimea controverselor, mai vechi sau mai noi, despre bătrânul continent denotă parcă un nucleu proteic ce trimite în același timp la mitologie și la o îndelungă, furtunoasă istorie ale cărei valuri amenințătoare vin până la noi. Europa nu e o simplă noțiune geopolitică
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
demolarea zidului de la Berlin, la finele anului trecut, păreau să încheie un ciclu, la definirea căruia istoricii erau chemați a-și spune cuvântul, alături de politologi, sociologi, antropologi. Analize remarcabile pe această temă s-au produs în serie, antrenând reacții și controverse. Eseul subscris de Fukuyama anul trecut, în plină degringoladă a ideologiilor totalitare, a atras cel mult atenția, relansând interogativ problema unui sfârșit al istoriei (The End of History?), sfârșit pe care autorul îl plasează în ordinea imanentă, chiar dacă pe sema
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de ani. În ce privește viitorul său se prevede că radiația sa nu va modifica sensul față de cea actuală, cel puțin încă 4-5 miliarde de ani. Clasificarea corpurilor cosmice din sistemul nostru solar este o problemă ce a dat naștere la mici controverse. In mod traditional, sistemul solar este împărțit în planete (corpuri mari ce orbitează în jurul Soarelui), sateliții acestora (corpuri mai mici ce orbitează în jurul planetelor), asteroizi (corpuri mici ce orbitează în jurul Soarelui) și cometele (corpuri mici de gheata cu orbite ciudate
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
un proiect FRDS de construire a unei brutării, proiect din seria celor generatoare de venituri. Firesc, am stat de vorbă cu „grupul productiv din comunitatea rurală săracă”, am discutat cu autoritățile locale, prietenii și adversarii proiectului. Am urmărit atent toată controversa comunitară asociată proiectului în discuție. Pe ansamblu, brutăria avea o bună percepție de utilitate socială în comunitate. Am spus în repetate rânduri că „sunt profesor la Universitate”, „scriu o carte”, merg în mai multe sate pentru a vedea cum își
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
general, un cazier judiciar mai încărcat, în jurul vârstei de 30 de ani. Gravitatea faptelor acestora este, în medie, de două ori mai mare decât cea a copiilor care nu au vizionat prea multe emisiuni violente. Aceste experimente oferă un răspuns controverselor asupra rolului televiziunii în violența tinerilor. A spune că „un copil știe să facă diferența între violența fictivă și cea reală” nu e compatibil cu observațiile făcute și se poate dovedi periculos. Alți psihologi au explicat cum vizionarea unor filme
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Figuri mitice și supereroi Problema culturii populare ca formă de cultură ce apare odată cu revoluția industrială și cu producția de masă, sau ca formă mult mai veche, orală, marginalizată de cultura clasei dominante a ridicat multe semne de întrebare și controverse. Brantlinger, după cum am văzut în capitolul anterior, compară cultura populară cu modelul antic roman "pâine și circ" și cu decadența socială aferentă, dar pune la îndoială atât reiterarea modelului în societatea postindustrială contemporană, cât și declinul asociat acestuia 41. Peter
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
rolul trotuarelor și al parcurilor, nevoia destinațiilor inițiale mixte, nevoia de blocuri mici și fenomenele de apariție și dispariție a mahalalelor. Luate Împreună, aceste aspecte reprezintă de fapt construirea unei teorii despre urbanistică. Cartea lui Jacobs a dat naștere unei controverse aprinse În rândul celor din domeniul planificării urbane. Ulterior, s-au făcut noi investigații empirice În alte zone pentru a examina un aspect sau altul al ideilor sale provocatoare. În esență, teoria ei a devenit un vehicul pentru examinarea altor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alta, doar jumătate dintre hipertensivi sunt conștienți de acest diagnostic sau ajung să fie diagnosticați, dintre aceștia doar jumătate sunt tratați și mai puțin de un sfert dintre cei tratați ating țintele terapeutice (8). Evidențele actuale privind epidemiologia HTA, precum și controversele privind definiția, clasificarea, diagnosticul și terapia acestei afecțiuni, ne-au determinat să realizăm o trecere în revistă a principalelor criterii diagnostice și principii terapeutice utile clinicianului în managementul pacientului hipertensiv. Rezolvarea problemei de sănătate publică reprezentate de HTA, trebuie realizată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
modelului în sfera culturală / 174 Capitolul 8: Rutinizarea culturală / 181 Aplicații ale conceptului de rutinizare / 182 Căile rutinizării / 186 Formele de rezistență / 195 Partea a patra: Politicile / 197 Capitolul 9: Politizarea "culturalului" / 199 Indicatorii politizării / 199 Activitatea de legitimare și controversele ei / 207 Capitolul 10: Cei trei timpi ai acțiunii politice / 223 "Capitalizarea" / 224 Protejarea / 235 Valorizarea / 239 Partea a cincea: Paradigmele / 243 Capitolul 11: Cultura ca "piață" / 245 Actorii și logicile lor / 245 Producerea valorii / 252 Elemente de dispută / 258
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
articol, iunie 1984, centrul de documentare al SER). În plus, după cum amintește acesta, practicile culturale depind de factori extrapolitici (inovațiile tehnice, de exemplu), care le influențează mai mult decât o fac diversele orientări ale ministerului. Totuși iar aceasta este o controversă în cadrul ministerului , anchetele sunt tot mai mult utilizate ca mijloc de evaluare (Moulinier, 1999). Nivelul de frecventare are un rol de justificare a finanțărilor publice. Profesioniștii culturii Am fi însă naivi dacă ne-am imagina că profesioniștii culturii au așteptat
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Paris, 1999). Ea încearcă în principal să favorizeze "accesul" la obiectele și discursurile prezentate, ameliorând tehnicile de mediere sau dispozitivele scenografice. Există astăzi o tensiune în cadrul instituțiilor între abordarea comercială și cea comunicațională a publicului. Ea se traduce printr-o controversă care se manifestă și în muzeologie, în privința finalității și naturii sale (cf. Sophie Deshayes și Joëlle Le Marrec, "Évaluations, marketing et muséologie", în Publics et musées, nr. 11-12, ianuarie 1997, pp. 165-189). Această tensiune trimite la conceperea relației muzeu-public: este
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul campaniilor electorale: cultura ca miză a dezbaterilor; timpul formulării juridice și al alocării bugetare în cadru parlamentar: cultura ca miză financiară; timpul controalelor, fie ele administrative, juridice, de gestiune, de evaluare, de sancțiune: cultura
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
locale arată că au știut să-și însușească pentru propriile scopuri categoria de acțiune publică de cultură și, fără îndoială, să o interpreteze aplicând-o unor problematici specifice (dezvoltare locală, animație socioculturală, crearea unui patrimoniu local...). Activitatea de legitimare și controversele ei Guy Saez se întreabă cum s-au format politicile culturale și cum au fost ele transformate în mize politice. Noi adăugăm: după ce valori, ce interese și prin ce mijloace procedurale a reușit politicul să transforme culturalul în misiune de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
modalitățile în care cele două elemente se articulează în realitate: "Constituirea valorilor artistice are loc la articularea câmpului artistic și a pieței" (idem). Există interrelații între cele două dimensiuni: ceea ce se întâmplă pe piața economică are ecouri (sau reciproc) în controversele estetice; iar acestea din urmă corespund, fără îndoială, unor "viziuni asupra lumii" și unor valori. Indivizii se pun de acord asupra unor valori morale transmutate în valori economice, care au echivalenți economici (Moulin, 1967). O astfel de sociologie ajunge să
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
emise numeroase ipoteze. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim et al., 2005, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Aceste modificări, care caracterizează instalarea și evoluția bolii varicoase, au însă un substrat patogenic mult mai profund, încă neelucidat. Sub raport clinic, categoriile de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]