4,784 matches
-
foliacee) ca niște pliuri, în grosimea cărora se află niște cartilaje subțiri (Fam. Rhinolophidae - partea bazală se numește potcoavă, iar partea superioară ce se prelungește pe frunte se numește lance, între lance și potcoavă se află șaua, continuată superior prin creasta șeii - toate aceste formațiuni folosesc la determinarea speciilor de rinolofide). Pavilioanele urechilor sunt în general nude și au contur ce variază de la o specie la alta. La Microchiroptere - lilieci de talie mică - urechile sunt în general mari în comparație cu mărimea corpului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mai mare parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate și două scapulare prevăzute cu câte o apofiză coracoidă. Scapularele sunt mari, se deplasează pe partea dorsală dând posibilitatea inserției mușchilor ce determină mișcarea aripilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
sunt mici și cu mai multe vârfuri numite creneluri, caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei Wtip dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul de dinți variază de la o familie la alta și de la un gen la altul. Se scrie sub formă
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unei microcolecții, cuprinzând medaliile și plachetele dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel dintâi poet din satul lui”, Șurănești
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
unui conflict violent, să adulmece începutul unei sfîșieri aparent de neînțeles. Acțiunea romanului Notre-Dame du Nil se situează pe la începutul anilor 1970, în atmosfera catifelată dintr-o mânăstire pentru tinere de familie bună, situată într-un cadru feeric, pe o creastă muntoasă ce separă bazinele fluviilor Nil și Congo, instituție menită să le protejeze sufletele și trupurile imaculate de vîrtejul patimilor ce începeau să înfierbînte spiritele din acel areal geografic. De fapt, seria de litote aparent liniștitoare loc izolat, mânăstire, tinere
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri). În micile ochiuri de apă își fac apariția amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Rana ridibunda) și brotăcelul (Hyla arborea). Dintre reptile, ce apar mai rar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
percatus, Panageus bipustulatus, Phyllobius pilicornis, Proscus elongatus, Proscus suspicas, Pseudotorymus sapphyrinus, Systole salviae, Torymus eadyi, Torymus macrurus, Xylodrepa quadripunctata; amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); reptile: șopârla fără picioare (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), gușterul (Lacerta viridis), vipera (Vipera berus); păsări: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de câmp (Anthus campestris), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
bărbaților și imediat deasupra sânilor pentru femei, la mijlocul duratei expirației 12 Circumferința la nivelul taliei, cea mai îngustă parte a torsului sub cușca toracică, o medie între valorile corespunzătoare pozițiilor contractată și relaxată 13 Circumferința la nivelul ombilicului și al crestei iliace (sau “circumferința abdominală”) 14 Circumferința șoldului la nivelul diametrului bitrochanteric 15 Circumferința coapsei sub pliul gluteal, reprezentând o medie între circumferințele coapsei stângi și coapsei drepte 16 Circumferința bicepsului flexat, o medie între circumferințele bicepsului stâng și bicepsului drept
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
piramidă, poetul își simte sufletul înălțîndu-i-se pe aripi de flăcări. Totul ia proporții infinite. Scena cu lună e "colosală", mormintele sunt "monstruoase", umila câmpie a Brăilei capătă perspective sahariene. Melancolia e purtată prin pădurile de molifți, salutată de șoimul de pe creste, ori comentată de urletele cîinelui: Scârbit peste măsură Tovarăș de-ntristare, De zgomotul cetății, Un câine, lângă mine, Eu caut în natură Prin urletele sale Un loc făr' de murmură Natura să răscoale, Supus singurătății... În aste locuri vine. Mica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lectura devenea o instruire de lucrurile fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cântă muntele, sora lui pădurea, pe mama, pe tata, fundamentalele aspecte ale naturii, cu o deosebită religie în fața marilor forțe vegetale: Cântau ierburile sure ca liane, a netrăire, În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, Iar pădurile din creste șuierau când de pieire Spre stihiile vrăjmașe șerpilor ascunși în spini. Ștefan Popescu (acesta nu din Ardeal, însă publicând acolo) se întreabă cu simplitate asupra cauzei finale și ridică un fel de Laus creaturarum: Încerc bucuria pomilor care nu citesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mediul rural au apărut în zonele Rucăr, Moeciu , Bran , extinzăndu-se mai apoi și în alte regiuni. Astfel prima casă din România care a obținut atestarea de pensiune turistică a fost vila „Santa Maria ” așezată pe o culme de deal , între crestele Bucegilor si Pietrei Craiului. Din anul 1995 ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural , Ecologic si Cultural) , înființată în anul 1994 , în România ca organizație neguvernamentală , apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), 13
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
compartimente (vestibul și cavitate orală propriu-zisă) este incompletă, deoarece: -chiar când arcadele dento-alveolare sunt în contact ele comunică prin spațiile retromolare și interdentare; -pe măsură ce se instalează edentația, caracterul delimitativ se tulbură, ajungându-se ca în edentație extinsă, atrofia crestei edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edentate să modifice definitiv această demarcație. Această separare a interiorului cavității orale are importanță mai mult descriptivă. Toate elementele morfo-structurale situate în vestibulul oral vor primi denumirea de “vestibulare”: fețele vestibulare ale dinților, versanții vestibulari ai apofizelor dento-alveolare, respectiv ai crestelor edentate. În nominalizarea suprafețelor opuse celor vestibulare, respectiv situate spre cavitatea orală propriu-zisă, vom utiliza termenul “oral”, mai precis palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată, cu mai puține defecte și prezintă creste care măresc suprafața geometrică de joncțiune amelo-dentinară. Microscopic dentină primară se caracterizează prin numărul mai redus de canalicule dentinare, care sunt mai înguste și cu un traiect mai ondulat. -dentina secundară - se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează un perimetru central numit și “arie ocluzală internă”' sau “fața ocluzală propriu-zisă” (Fig. 29). Între aria ocluzală internă și suprafața ocluzală totală se desfășoară “aria ocluzală externă”. Aria ocluzală, alias suprafața ocluzală internă, are
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează un perimetru central numit și “arie ocluzală internă”' sau “fața ocluzală propriu-zisă” (Fig. 29). Între aria ocluzală internă și suprafața ocluzală totală se desfășoară “aria ocluzală externă”. Aria ocluzală, alias suprafața ocluzală internă, are 60% din diametrul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun din panta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun din panta mezială și panta distală. Separă versanții
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]