10,969 matches
-
fost aceia care au incendiat Biblioteca din Alexandria. 3 Prin latinescul natio, -onis se denumea un grup uman, ca prin cuvîntul grecesc ethnós "popor ". 4 Termenul cultură provine din lat. cultura, cu semnificația inițială (conservată și în limbile moderne) de "cultivare a pămîntului ". 5 Vezi Cultură minoră și cultură majoră, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, 1985, p. 335-349. 6 Vezi G. Ivănescu, Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica ", II (1972), p. 19 ș.u. 7
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vedere proprii, putem considera fără emfază că există o contribuție românească notabilă la exegeza tragicilor greci. Postfață Dramaturgii români și Antichitatea Fără ca vreun curent literar din secolele al XIX- lea și al XX-lea să-și fi înscris în program cultivarea temelor și valorilor antice, cum s-a întâmplat în Renaștere și în clasicismul francez, mai mulți dramaturgi ai epocii se întorc la vechile mituri conferindu-le semnificații noi. În opere inspirate din tragedia elină, autorii moderni exprimă tendințe contemporane specifice
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
care face să circule cultura, de care va fi nevoie totdeauna, alături chiar de grijile materiale cele mai stringente...” N. Georgescu-Tistu 625. „Forma clasică a cărții, deși concurată azi de radio și cinematograf, va rămâne instrumentul cel mai temeinic pentru cultivarea sufletului oamenilor și pentru înțelegerea pașnică dintre ei.” N. Georgescu-Tistu 626. „Cartea... a rămas totuși instrumentul cel mai subtil de perfecționare a minții noastre.” N. Georgescu-Tistu 627. „Cărțile, în mod fizic, se distrug. Bibliotecile pot fi luate de vâltori. Dar
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Colportajul unui anumit gen de cărți, puține în orice caz, este cunoscut în istoria mondială a cărților, dar cazul lui Badea Cârțan, <<cioban de cărți>>, cum i sa spus, transportate pe umeri în număr de zeci de mii, cu scopul cultivării patriotismului în masele de cititori, este un exemplu unic în lume, sarcină pe care și-a luat-o benevol.” Dan Simonescu 753. „Nu este carte-n lume din care să înveți Ca viața preț să aibă și moartea s-aibă
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și de respectarea scrupuloasă a principiului egalității în fața legilor. Din acest punct de vedere, calificarea constituțională a statului român este chemată să pună accentul pe trăsăturile juridice care pernit organizarea libertății, indiferent de apartenența etnică a cetățenilor. Democrația constituțională și cultivarea pluralismului garantează stabilitatea și intergitatea teritorială a statului român, oferind majorității și minorităților, în egală măsură, un spațiu de afirmare și de consolidare a identitații lor politice și culturale. România "stat național unitar" Codrin CODREA Formularea din Proiectul de Constituție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
literar cu tot ceea ce ține de cultura teatrală pe care a asimilat-o tânărul sufleur, copist și actor. Viena a fost pentru proaspătul student o amplificare a Cernăuților după cum ne spune George Călinescu capitala austriacă oferindu-i excelente mijloace de cultivare: biblioteci, muzee, teatre, ediții ieftine de clasici, reviste. Se simțea bine la Viena printre românii veniți la studii din toate provinciile românești, mai ales printre cei aproape o sută de bucovineni. Anii 1869-1872 aveau să fie foarte rodnici în cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
național și european, a știut să-și prețuiască figurile ilustre. Ne place să credem că și în anii Salonului s-a vorbit cu real folos de valoare, cultură, comunicare, integrare, diversificare tocmai prin mijlocirea CĂRȚII. Conceput în generoasa formulă a cultivării cărții, Salonul nostru asachian s-a vrut o permanentă și mare carte deschisă oricui disponibil să ia câte ceva din litera și spiritul ei. O bibliotecă este o coborâre adâncă în istorie spre rădăcinile sufletului colectiv vorba iluministului Gh. Asachi dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
se poarte într-un anume fel. Modalitatea utilizată de Madona este excesul, elementul șocant, forțarea barierelor și încercarea permanentă de realizare a ceva nou. Mai mult chiar, moda și identitatea sînt, în cazul Madonei, inseparabile de practicile sale estetice, de cultivarea propriei imagini în videoclipurile și filmele sale, în aparițiile la televiziune, în concerte și alte intervenții culturale. Utilizarea modei și sexualității sînt bazate pe o estetică a creativității, pe realizarea unei imagini și identități proprii. Practica sa artistică se află
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un joc de imagini, diminuînd rolul comunicării, al implicării, solidarității și interesului pentru celălalt în construirea identității și personalității individuale. Madona este o figură emblematică a narcisismului anilor '80, o perioadă ce încă exercită o puternică influență și în care cultivarea unui eu individualist și urmărirea obsesivă a interesului personal a fost sanctificat ca mitologie culturală. Imperativul "încearcă!" are ecou în întreg deceniul, iar Madona a "încercat" și a reușit. Cu toate acestea, devenind cea mai populară vedetă a divertismentului din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a respins în totalitate cultura de masă pare inacceptabil, întrucît cultura media are viitor, iar produsele sale devin din ce în ce mai populare și mai puternice. Cu toate acestea, o celebrare lipsită de simț critic a culturii media, fără a fi dublată de cultivarea unor metode care să promoveze "alfabetizarea" media poate avea efecte negative. Trebuie, așadar, urmărit un proiect de dezvoltare a unei pedagogii media de tip critic și o tentativă de a ne obișnui noi înșine și pe alții să decodificăm în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale. Din ce în ce mai mare importanță vor avea întrebările referitoare la controlul asupra media viitorului și accesul publicului la informații, la responsabilitățile care se impun, la reglementare și finanțare, cît și la lipsurile din domeniul culturii care contribuie cel mai mult la cultivarea libertății individuale a democrației, a fericirii și bunăstării omului. Proliferarea culturii și tehnologiilor media pun în lumină importanța politicilor media și a necesității intervenției publice în dezbaterea cu privire la viitorul culturii media și al comunicațiilor pe autostrăzile informaționale, dar și pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnică necesară; sau doresc să facă pe plac majorității care i-a ales sau poate în primul rând celor care i-au nominalizat pentru alegeri. O alternativă este cooptarea, dar aceasta duce la perpetuarea anumitor tradiții sau atitudini și la cultivarea nepotismului. În practică, majoritatea țărilor au adoptat un amestec de cooptare și numire guvernamentală. În primul rând, numirea judecătorilor de vârf se află esențialmente în mâinile guvernului. Aceasta poate fi redusă în practică printr-o formă obișnuită de cooptare, chiar
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
General și pot să dețină și conducerea unor Case ale aceleiași instituții. Altă notă distinctivă: catolicitatea trăită cu toată fermitatea. În conformitate cu principiul că întreaga lume este a lui Dumnezeu, studenții, ajutați să se îndrepte vocațional spre preoție, au toată libertatea cultivării și urmării vocației spre care se simt înclinați, în clerul diecezan ori în alte Ordine și Congregații, până la intrarea în cursurile de Facultății de Teologie. Congregația Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe își extinde opera de asistență la cei bolnavi, bătrâni
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
bun organizator al activităților școlare și extrașcolare. Ca elev am participat, împreună cu colegii mei, sub directa sa îndrumare, la definitivarea construcției noului local al școlii. De asemenea, primăvara, vara și toamna, organizați în grupe, lucram cu toții pe lotul școlii la cultivarea, recoltarea și conservarea legumelor și fructelor pe care, apoi, tot noi elevii din internat le consumam pe parcursul întregului an școlar. Ne simțeam extraordinar de bine muncind alături de domnia sa pentru școală, mulți dintre noi având și practica muncii în gospodăria părintească
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se stingă niciodată”. Copilul, acest univers mic, care ne este dat nouă, învățătorilor, să-l cunoaștem, să-i pătrundem tainele, să-i explorăm “zăcămintele”, să-i dăm strălucirea necesară pentru a răspândi la rându-i lumină, necesită multă atenție în ceea ce privește cultivarea limbajului oral și scris, dezvoltarea gândirii matematice și a cunoașterii lumii ce-l înconjoară. Întreaga activitate desfășurată de învățătorii din școală a fost centrată pe strategii de îmbunătățire a calității activităților didactice, aceștia au promovat și promovează un învățământ diversificat
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Valeria Avasîlcei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1846]
-
politică cu Mihai, dar e caracteristic sentimentul pe care îl are el. Vorbind de chestiunile din Spania, mi-a spus într-o zi: Eu cred că va învinge dreapta.»”. Decembrie. Regele Carol al II-lea orientase organizația Straja Țării spre cultivarea tradițiilor românești, precum Vicleimul, în locul celor asimilate de la alte popoare, cum era bradul de Crăciun și Anul Nou. În acest context, elevii clasei voievodale (deci și Mihai) organizează un spectacol ,,cu prilejul Vicleimului”, la care a participat și tatăl Voievodului
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Liceului Teoretic „Miron Costin” Iași în organizarea și desfășurarea acestor activități a constituit un real câștig și pe măsura efortului depus, o modalitate de deschidere, de promovare a unor idei, de valorificare a propriilor cunoștințe, dar mai ale ales de cultivare a imaginației și a sensibilității elevilor. Suntem ECO Considerăm educația pentru mediu o coordonată esențială formării personalității elevilor de azi, cetățenilor de maine. Proiectele de parteneriat educațional realizate cu comunitatea locală, Primăria, Poliția, Inspectoratul Școlar Județean Iași, Teatrul Luceafărul Iași
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
sau îl ascultă, Liceul Teoretic ,,Miron Costin,, a valorificat potențialul formativ-creativ al elevilor, membri ai corului Schezando, care s-au bucurat de rezultate deosebite obținute la numeroase concursuri și festivaluri: Festivalul Internțional de Muzică și Ziua cântului coral. În spiritul cultivării unei sensibilități aparte legate de sărbătorile religioase și istorice, 1 Decembrie și 24 Ianuarie, Ziua Eroilor, profesorii au organizat activități variate: împărțirea de pliante cu informații priviind importanța istorică a acestor zile, depuneri de coroane de flori, activități cultural artistic
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
alte exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Fără el am fi sărbezi" spune George Enescu în lucrările sale. Amintirea acestui pământ, amintirile copilăriei au lăsat o urmă de neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare om al condeiului, cu talentul, cu munca sa contribuie la cultivarea frumosului, care e menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci pe alții să vibreze. Frumosul este pretutindeni în jurul nostru; este o valoare inestimabilă. El
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bucuria ce am simțit văzând manifestarea de talent și dăruire a micilor și a marilor artiști. Vorbind despre cei mici, mai trebuie subliniată munca nevăzută, dar bănuită a celor din spatele lor, umbrele ce se ocupă de șlefuirea spiritelor tinere și cultivarea lor în măreața învățătură sahaj. SHRI MATAJI a fost cu noi doar în subtil. Permanent I-am simțit atenția, mă bucuram doar pentru că Îi simțeam prezența în inima mea. Din fericire nu m-a părăsit niciun moment. Crăciunul. Un Crăciun
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prin fusta cea slabă, țesută în fabrică, cumpărând-o pe bani gata și pe datorie din dughenile negustorilor. În unele comune nu mai vezi ștergarul cel frumos țesut în 5 și 7 ițe de nevestele noastre, ci tulpane din dughene. Cultivarea și prelucrarea inului și a cânepei mai că înceată, fiindcă țărăncile noastre cumpără bumbacul de prin dughene prelucrat gata. În loc de cămăși cu altițe și pui, vezi niște cămăși încrețite și lucrate fără gust. Pentru fuste și polcuțe plătesc de cusut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cucoană - lenea...” * Dincolo de editoriale cum ar fi cel referitor la „Chestiunea naționalităților”, articole susținând activitatea societății pentru cultura și literatura română în Bucovina a Societății Dumbrava Roșie din Boian cu caracter școlăresc, Societatea funcționarilor comunali din Bucovina ori „Armonia” - pentru cultivarea muzicii naționale și Societatea „Lumina” - a cantorilor ziarul a pus accent pe folosirea literaturii în ce privește creșterea sentimentului românesc în Bucovina. La Foița Gazetei Bucovina sau publicat producții de tot felul în sensul acesta: „Credințe poporale bucovinene” de Dimitrie Dan, paroh
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Patria, cultura fiind un mijloc de confruntare politico-națională, ziarul oferea cititorilor lecturi literare, politice, științifice, informații concrete, într-o corectă limbă română, 140 materialele fiind redactate cu grijă, dând o deosebită atenție atragerii și folosirii unor colaboratori valoroși, prețioși în cultivarea gustului literar. Redăm în cele ce urmează un fragment din interesantul studiu „Din istoria orașului Cernăuți” de Mihai Teliman: ...” Numele orașului Cernăuți provine în documente pe același timp ca și numele orașului Țețina. Conform tradiției, Cernăuții au fost situați pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reședință regională în R.S.S. Ucraineană, pe râul Prut. 147.000 locuitori în 1961. Centru al industriei textile, alimentare, al industriei construcțiilor de mașini agricole, al industriei de prelucrare a lemnului. Important centru cultural (Universitate, teatru, muzee etc.). * Ocupându-se de cultivarea limbii române Patria dă o deosebită atenție societăților și cercurilor de lectură. La rubrica „Petreceri” ziarul informează că la „nou înființata societate „Stejarul” din suburbia Cernăuților-Horecea se aranjează pentru duminică 13/25 iulie 1897 o petrecere împreunată cu teatru de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]