4,934 matches
-
curriculum la decizia școlii sunt următoarele: • orientarea elevilor în demersurile de cunoaștere a scopului, condițiilor, avantajelor, pașilor medierii prin folosirea unor concepte și practici specifice; • recunoașterea câștigului înlocuirii conflictelor sociale cu conflictele de idei, generatoare de progres și performanță. Arii curriculare implicate: o Limbă și comunicare; o Om și societate; o Arte. Obiectiv transdisciplinar: Dezvoltarea capacității de a descoperi, a utiliza tehnici și instrumente de mediere, a soluționa pozitiv conflictele. I. OBIECTIVE CADRU 2. Cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
67 • Termenul de conflict; • Apariția conflictelor; • Tipuri de conflicte; • Arta de a face față conflictelor. 2. Medierea conflictelor școlare • De ce medierea?; Definiția medierii; • Scopul medierii; • Avantajele medierii; • Condițiile medierii; • Programul de mediere - etape. 3. Medierea elevilor - activități practice. IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiectivul cadru Standardele 1. cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor moral civice; 2. cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate; 3. dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor; 4. dezvoltarea și manifestarea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
există în mod evident o mare nevoie de educație, fiecare școală să răspundă prin activități care au ca țel transformarea unui număr cât mai mare de elevi în buni mediatori, buni cetățeni. În acest scop, școala poate folosi atât activități curriculare, cât și activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar la care să participe cadre didactice, elevi, membri ai comunității. Pentru ca aceste activități să atragă un număr cât mai mare de participanți, școala trebuie să alcătuiască proiecte de management curricular, care să cuprindă
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
folosi atât activități curriculare, cât și activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar la care să participe cadre didactice, elevi, membri ai comunității. Pentru ca aceste activități să atragă un număr cât mai mare de participanți, școala trebuie să alcătuiască proiecte de management curricular, care să cuprindă toate activitățile ce urmează a fi desfășurate într-un anumit interval de timp. Aceste proiecte trebuie: • să respecte prevederile proiectului general al școlii; • să țină seama de trăsăturile caracteristice ale școlii/ grupului de elevi și ale comunității
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
bine ca școala să îndeplinească rolul de organizator social al comunității și să contribuie la educarea unor buni mediatori, capabili să înțeleagă și să susțină negocierea și rezolvarea pozitivă a diferendelor din comunitate. Pornind de la această premisă, proiectul de management curricular cu caracter interdisciplinar “ Medierea conflictelor va contribui la: creșterea competențelor profesorilor în domeniul medierii conflictelor, participarea efectivă a cadrelor didactice și elevilor la proiectarea/ desfășurarea activităților, încurajarea implicării elevilor în promovarea valorilor și practicilor de mediere, creșterea capacității școlilor de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
în domeniul medierii conflictelor, participarea efectivă a cadrelor didactice și elevilor la proiectarea/ desfășurarea activităților, încurajarea implicării elevilor în promovarea valorilor și practicilor de mediere, creșterea capacității școlilor de a dezvolta activități pentru pregătirea unor buni mediatori. Pentru ca acest proiect curricular să conducă la dezvoltarea educației privind soluționarea pașnică a conflictelor atât în clasele-pilot, cât și în alte clase/ școli: • în elaborarea și implementarea sa s-a ținut seama de particularitățile locale, județene; 71 • în materialele de diseminare s-au introdus
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
elaborarea și implementarea sa s-a ținut seama de particularitățile locale, județene; 71 • în materialele de diseminare s-au introdus exemple de bune practici, care vor putea fi transferate în clase/ școli din alte regiuni. Valorificând experiențele proiectului de management curricular în domeniul medierii conflictelor, programa reprezintă un îndemn pentru cadrele didactice care doresc să se implice în pregătirea unor buni mediatori, capabili să dezvolte comunități civilizate. Pornind de la credința că aceasta se poate realiza și că stă în puterea tuturor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
23. Cristea, M., 1994 - „Sistemul educațional și personalitatea”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 24. Crișan, A., (coord.), 1992 - „Programe școlare pentru învățământul gimnazial: texte preliminare”, Institutul de Științe ale Educației, București 25. Crișan, A., (coord.), 1998 - „Curriculum și dezvoltare curriculară în contextul reformei învățământului, Politici curriculare de perspectivă”. Document MEN, Consiliul Național pentru Curriculum, București 26. Deutsch, Morton , (coord.), 1999 - „Psihologia rezolvării conflictului”, București ( curs universitar ) 27. Everard, K.B. and Morris, G., 1996 - „Effective school management”. Third edition, London: Paul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
și personalitatea”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 24. Crișan, A., (coord.), 1992 - „Programe școlare pentru învățământul gimnazial: texte preliminare”, Institutul de Științe ale Educației, București 25. Crișan, A., (coord.), 1998 - „Curriculum și dezvoltare curriculară în contextul reformei învățământului, Politici curriculare de perspectivă”. Document MEN, Consiliul Național pentru Curriculum, București 26. Deutsch, Morton , (coord.), 1999 - „Psihologia rezolvării conflictului”, București ( curs universitar ) 27. Everard, K.B. and Morris, G., 1996 - „Effective school management”. Third edition, London: Paul Chapman. 28. L. Gherghuț, 1990 - „Comunicare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Școală și societatea pentru diversitate folosesc diferențele dintre elevi ca element de curriculum și respectă potențialul individual prin toate activitățile școlare. Pornind de la premisa că fiecare copil are particularități, interese, abilități și anumite necesități de învățare, sistemele educaționale și programele curriculare trebuie proiectate și aplicate în așa fel încât să respecte marea diversitate a actorilor incluși la un moment dat în procesul educațional. În consecință, se impune necesitatea flexibilizării conținuturilor de învățare și crearea unui cadru teoretic și practic de individualizare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
motorie, sau legate de slabă dezvoltare cognitiv\, odat\ cu debutul [colarit\]îi aceste tulbur\ri, insuficient compensate, pot induce tulbur\rile de înv\]are propriu zise. Astfel, în perioada micii școlarități, elevii cu deficiențe de învățare prezintă dificultăți la ariile curriculare de bază limba română și matematică. Cea mai mare parte a copiilor cu dificultăți de învățare care au fost cuprinși în programul de integrare școlară derulat la nivelul a cinci școli ieșene în perioada 2001 2004 prezentau tulburări de limbaj
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
surde de cele sonore: „cât-gât, paie baie, varsăvarză”; exerciții de pronunțare ritmica, proverbe, ghicitori, poezii simple. Exercițiile de atenție auditiva și vizuală se realizează prin analiza și sinteză la nivel de propoziție, cuvânt, silaba, sunet. Metodica predării-învățării disciplinelor din aria curriculara Limba și Comunicare instituie, ca metodă de bază pentru învățarea achizițiilor de tip lexic și grafic, metoda fonetica analitico-sintetică. În perioada preabecedară, această metodă este utilizată în activitățile de familiarizare a elevilor cu propoziția, cuvantul, silaba, sunetul. În contextul învățământului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
câteva strategii de învățare adaptate disciplinei, conținutului, vârstei și nivelului cognitiv al elevilor. Exemplificam cu câteva astfel de strategii de învățare prin cooperare: ● „Perechea potrivită” Acest tip de tehnici de învățare pot fi folosite cu succes la disciplinele din ariile curriculare Limba și comunicare, Om și societate, Consiliere și orientare. Elevii sunt grupați în perechi, având o foaie de hârtie și un creion. Profesorul le arăta o listă de câteva cuvinte dintr-o poveste (cu informații din conținutul lecției respective). Fiecare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ct ez e sc ris or i pr în an al og ie cu m od el el e pr ez en ta te . 55 IV.2. PROBE DE EVALUARE PENTRU CITIRE-SCRIERE COMUNICARE PROBA DE EVALUARE INIȚIALĂ Clasa I Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Domeniul: CITIRE Capacitatea: EXPRIMARE ORALĂ Subcapacități: Înțelegerea semnificației globale a unui mesaj oral Construirea enunțurilor corecte Analiza și sinteză fonetica a propoziției Analiza și sinteză fonetica a cuvântului Obiective operaționale: 1) Să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
corectă; Distinge cu sprijin acordat cuvintele propoziției; Desparte corect în silabe cel puțin un cuvant; Pronunța corect unele din cuvintele date; Reproduce, cu sprijin, cel puțin două versuri dintr-o poezie. 56 PROBA DE EVALUARE FORMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: CITIRE-SCRIERE Capacități: RECEPTAREA MESAJULUI ORAL RECEPTAREA MESAJULUI SCRIS Subcapacități: Identificarea literelor mari și mici de tipar; Analiza și sinteză fonetica a cuvântului; Copierea literelor și cuvintelor. Obiective operaționale: 1) Să identifice literele m (mic de tipar) și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din cele cinci; scrie parțial corect literele și silabele, orientându-se imprecis în spațiul grafic; realizează corect analiza și sinteză fonetica pentru un singur cuvânt, reprezentând corect silabele într-un singur caz. PROBA DE EVALUARE SUMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
rezulte ritmicitatea notării, iar obiectivele operaționale ale probelor aplicate vor fi raportate la itemii stabiliți în funcție de nivelul clasei (anexați acestei fișe). 9 numărul notelor de la probele de evaluare continuă trebuie să fie corelat cu numarul notelor din catalog, la aria curriculara respectivă. 9 completarea fisei în structura prezentată permite diferențierea și individualizarea învățării. 59 E V A L U A R E A C U R R IC U L A R A ÎN IT IA LA S I F ÎN
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ea te le și sp at iu l c ai et ul ui ți p di ct an do 61 CAPITOLUL V ANEXE V.1. ASPECTE PRACTICE PRIVIND MICROPROIECTAREA DIDACTIC| LA CITIRESCRIERE-COMUNICARE ANEXĂ 1 PROIECT DIDACTIC Dată Clasa: I Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: Citire (perioadă preabecedară) Subiect: Sunetul „a” Scop: familiarizarea elevilor cu sunetul „a” Tipul lecției: comunicare de noi cunoștințe Operaționalizarea obiectivelor: Domeniul cognitiv: O1: să pronunțe corect sunetul „a” izolat, în cuvinte și onomatopee; O2: să sesizeze
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
problematizare Fișe de lucru pe grupe de nivel Exercițiul grafic Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de a reda sinteză fonetica în plan verbal și grafic Observarea comportamentului Calificative, stimulente Aprecieri verbale 64 ANEXĂ 2 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: Scriere (perioadă preabecedară) Subiect: Bastonata cu întorsătură în partea de sus („Bastonul bunicului”) Scop: Formarea de priceperi și deprinderi prin executarea unui grafism în spațiul liber și spațiul dat (liniaturi de mărimi progresive, de la spații mari
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tip, fișe de lucru Conversația Evaluarea modului de realizare a grafismului pe fișe Aprecierea corectitudinii scrierii grafismului Observarea comportamentului Aprecierea corectitudinii scrierii Aprecieri verbale, calificative, corectare reciprocă. Interevaluare, autoevaluare 67 ANEXĂ 3 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I {coală: Special\ Aria curricular\: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Disciplină: CITIRE Subiectul: Sunetul [i litera „b”, „B”. Cuvinte [i propozi]îi. Scopul: Consolidarea deprinderilor de citire corect\ [i con[tient\ a literelor b, B în cuvinte [i propozi]îi; Tipul lec]iei: Fixare [i sistematizare Obiective cognitive: S
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
i concluzii Aprecieri asupra desf\[ur\rii lec]iei în general; Eviden]iez copiii care au ob]inut performan]e deosebite; Acordarea de calificative. Conversa]ia Aprecieri verbale Calificative 69 ANEXĂ 4 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I {coală: Special\ Aria curricular\: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Disciplină: SCRIERE Subiectul: Scrierea literei b, B în cuvinte [i propozi]îi Scopul: Consolidarea priceperilor [i deprinderilor de scriere a literelor, cuvintelor [i propozi]iilor Tipul lec]iei: Formare de priceperi [i deprinderi Obiective cognitive: S\ recunoasc\ litera de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
de concentrare a atenției VI. Închiderea activității Aprecieri, concluzii; Se evidențiază elevii activi. Conversația Aprecieri verbale/ calificative 81 ANEXĂ 9 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași (profesor Gabriela RAUS) Dată: 11.12.2003 Clasa: a VII-a F Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: F.A.C. (formarea abilităților de comunicare) Subiect: Joc de comunicare orală „Plicul cu surprize”; joc „Mim” Scop: Exersarea capacității de comunicare orală și nonverbală (utilizând mijloace extralingvistice: mimica, gesturi) Tipul lecției: fixare/sistematizare de cunoștințe Operaționalizarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
up a cr ițe rii d at e, c u sp rij în a co rd at . 87 ANEXĂ 11 PROIECT DIDACTIC Dată: 31.05.2006 Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Profesor: Simona ORGHICI-CRĂCIUN Clasa: a III-a E Aria curriculara: LIMBA ȘI COMUNICARE Disciplină: Citire-Lectură (Gramatică) Subiectul: „Părțile de vorbire: substantivul, adjectivul, verbul, pronumele personal” (recapitulare). Scopul (obiectiv fundamental): consolidarea cunoștințelor privind părțile de vorbire învățate (substantiv, adjectiv, verb, pronume) și fixarea lor într-un sistem. Tipul lecției: recapitulare și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
un deziderat al procesului educațoinal în general și o modalitate inovatoare de organizare a conținuturilor ce urmează a fi transmise elevilor. Problemă veche dar aflată mereu în atenția cercetătorilor și practicienilor, interdisciplinaritatea reprezintă, după Carmen Crețu, “o constantă a politicii curriculare din ultimele decenii”[8]. Necesitatea abordării interdisciplinare a conținuturilor derivă din aceea a cuprinderii integrale a fenomenelor, a corelării informațiilor specifice unor domenii diferite, din trebuința de a forma la elevi o viziune unitară, integratoare asupra lumii. Conceptul de interdisciplinaritate
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
la un an de studiu) și se concretizează în elaborarea planurilor de învățământ și a programelor școlare. Dacă planul de învățământ constituie în continuare un document central, conceput la nivelul forurilor superioare ale sistemului educațional, referitor la programele școlare reforma curriculară a adus o serie de aspecte noi. Dincolo de faptul că programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu mai este privită ca un document rigid, ci ca unul reglator, ce permite o lectură și abordare personalizată, se merge până
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]