4,744 matches
-
trinobanți, la comanda ei, au asediat orașele Camulodunum, Verulamium și au incendiat Londinium, măcelarindu-le locuitorii și punând legiunile pe fugă. Suetonius Paulinus a strâns trupe suficient de numeroase pentru a se confrunta cu armata reginei.A adunat Legiunea XIV,unele detașamente din Legiunea XX și toate trupele auxiliare disponibile. Poenius Postumus,care era perfectul Legiunii II,staționată în vestul țării,a refuzat să participe la bătălie,crezând că armata rebelă e de neoprit,iar confruntarea cu ea era o sinucidere. Chiar
Bătălia de la Watling Street () [Corola-website/Science/327092_a_328421]
-
Principala forță condusă de Bogdan Hmelnițki urma să atace spre vest, iar o forță cu efective mai mici condusă de polcovnicul Kicevski urma să asigure protecția flancului armatei hetmanului împotriva atacurilor lituanienilor din regiunea Polesia. Hmelnițiki era sprijinit de un detașament important al tătarilor conduși de însuși hanul İslâm Ghiray. În iunie 1649, cazacii au reușit să învingă puternicele trupe poloneze conduse de principele Jeremi Wiśniowiecki, nevoite să se retragă în cetatea Zbaraj (aflată în zilele noastre în Regiunea Ternopil - Ucraina
Bătălia de la Zboriv (1649) () [Corola-website/Science/327344_a_328673]
-
un punct strategic militar de prima mărime pentru că, așa cum s-a arătat, de la el plecau căile de acces - ferate și rutiere - spre Chișinău și Iași, precum și spre sudul Basarabiei”. Operațiunea de alungare a trupele sovietice din Tighina a fost încredințată detașamentului 22, condus de lt. col. Macovescu. În executarea ei, s-au săvârșit unele greșeli, ceea ce a dus la o încleștare deosebită. Eroarea aparține M.C.G. și conducerii Diviziei 11, prin faptul că detașamentul era redus numeric față de inamic și nu s-a
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
alungare a trupele sovietice din Tighina a fost încredințată detașamentului 22, condus de lt. col. Macovescu. În executarea ei, s-au săvârșit unele greșeli, ceea ce a dus la o încleștare deosebită. Eroarea aparține M.C.G. și conducerii Diviziei 11, prin faptul că detașamentul era redus numeric față de inamic și nu s-a ținut cont de ostilitatea populației rusofone, precum și de specificul orașului prin cetatea militară medievală, oferindu-i dușmanului condiții prielnice de a duce lupte subterane. S-a pornit de la informații contradictorii și
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
22, podul și gara nu sunt păzite de sovietici. „Brigada 22 era alcătuită, de fapt, dintr-un batalion de infanterie, două companii de pionieri, 1 escadron de cavalerie și o baterie de artilerie”. Plecarea s-a făcut la 15 ianuarie, detașamentul înaintând în cursul zilei de 16 ianuarie pe dealurile din jurul Benderului, a fost primit cu foc atât dinspre oraș cât și dinspre satele înconjurătoare. În seara de 16 ianuarie, trupele române ajung la est de calea ferată; dar din rațiunea
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
satele înconjurătoare. În seara de 16 ianuarie, trupele române ajung la est de calea ferată; dar din rațiunea de a nu fi atacați în timpul nopții, datașamentul a fost retras și cantonat în satul Bulboaca. Bolșevicii în schimb, voiau să încercuiască detașamentul român ca să-i rupă legăturile cu Divizia. Lt. col. Macovescu cere imediat întăriri, iar în dimineața de 17 ianuarie, comandantul diviziei a trimis ca întărire, încă un detașament, compus din 2 batalioane, condus de col. Meleca. Detașamentul are de înfruntat bande
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
fost retras și cantonat în satul Bulboaca. Bolșevicii în schimb, voiau să încercuiască detașamentul român ca să-i rupă legăturile cu Divizia. Lt. col. Macovescu cere imediat întăriri, iar în dimineața de 17 ianuarie, comandantul diviziei a trimis ca întărire, încă un detașament, compus din 2 batalioane, condus de col. Meleca. Detașamentul are de înfruntat bande bolșevice, dar ajunge la destinație în seara zilei de 17 ianuarie. Apoi, generalul Broșteanu trimite încă un batalion, ajuns tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
schimb, voiau să încercuiască detașamentul român ca să-i rupă legăturile cu Divizia. Lt. col. Macovescu cere imediat întăriri, iar în dimineața de 17 ianuarie, comandantul diviziei a trimis ca întărire, încă un detașament, compus din 2 batalioane, condus de col. Meleca. Detașamentul are de înfruntat bande bolșevice, dar ajunge la destinație în seara zilei de 17 ianuarie. Apoi, generalul Broșteanu trimite încă un batalion, ajuns tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19 ianuarie. Detașamentul de la Bender este comus din 4 batalioane
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
din 2 batalioane, condus de col. Meleca. Detașamentul are de înfruntat bande bolșevice, dar ajunge la destinație în seara zilei de 17 ianuarie. Apoi, generalul Broșteanu trimite încă un batalion, ajuns tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19 ianuarie. Detașamentul de la Bender este comus din 4 batalioane, un escadron și 2 baterii. La 18 ianuarie, Divizia 11 trimite un detașament la Orhei unde trupe înarmate de sovietici devastau și prădau depozitele. Două batalioane de voluntari ce sunt îndreptate spre Chișinău
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de 17 ianuarie. Apoi, generalul Broșteanu trimite încă un batalion, ajuns tot la Bulboaca, în dimineața zilei de 19 ianuarie. Detașamentul de la Bender este comus din 4 batalioane, un escadron și 2 baterii. La 18 ianuarie, Divizia 11 trimite un detașament la Orhei unde trupe înarmate de sovietici devastau și prădau depozitele. Două batalioane de voluntari ce sunt îndreptate spre Chișinău și Bender sunt atacate de inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
îndreptate spre Chișinău și Bender sunt atacate de inamic și dezarmate în localitatea Căinari (40 km la sud de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovca și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de Chișinău) deoarece comandantul nu dăduse ordin să tragă nici un foc în caz de întâlnire cu inamicul. În ziua de 20 ianuarie, detașamentul declanșează atacul, ocupând localitățile Lipcani, Borisovca și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5 dimineața, detașamentul atacă prin surprindere și la 10 orașul este eliberat. „Armata română
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
și Varnița, situate la nord de oraș. Sosesc și alte întăriri, detașamentul ajungând la 5 baterii, 5 batalioane și un escadron. Este declanșat un bombardament violent de artilerie asupra orașului, iar în ziua de 21 ianuarie, la ora 5 dimineața, detașamentul atacă prin surprindere și la 10 orașul este eliberat. „Armata română capturează un imens material feroviar și de război, între care un depozit de artilerie, având 800 de tunuri - adăpostit în cetate și i-au produs inamicului mari pierderi de
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
mari pierderi de oameni: morți și răniți”. Sunt formate mici garnizoane pentru apărarea gărilor, localităților și materialelor, iar în Bender este oprit doar un batalion. Artileria ocupă poziția Borisovca și Lipcani având obiectiv podul și satul Parcani. Este trimis un detașament de o companie și jumătate și o secție de artilerie în direcția S-E de Bender, având misiunea de a alunga inamicul. Bolșevicii profită de dispersarea trupelor române și fiind bine informați, la 23 ianuarie, declanșează o puternică contraofensivă dinspre
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
mod corespunzător. Atacul surpriză determină trupele române să se retragă la Berezovca, abandonând pozițiile. „A rămas pe loc doar o companie din Regimentul 57 Mehedinți, alcătuită din 62 ostași și 3 ofițeri, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu. Acest mic detașament a luptat eroic, baricadat în hrube și case timp de 3 zile, până la revenirea camarazilor lor”. Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la 24 ianuarie, contraatacă. „Înaintarea spre Bender se face pe trei coloane: În
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
zile, până la revenirea camarazilor lor”. Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la 24 ianuarie, contraatacă. „Înaintarea spre Bender se face pe trei coloane: În dimineața de 25 ianuarie, la ora 6, cele trei baterii ale detașamentului, împreună cu baterie călăreață a Brigăzii 4 Roșiori, deschid un foc violent asupra Benderului, iar peste 20 min., infanteria pornește la atac. Înaintarea s-a făcut ușor până la liziera de vest a orașului, dar în localitate a fost grea, fiind primită
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
de oameni, pe când germanii doar 144 de militari, deznodământul final fiind asigurat de contraatacul realizat de două companii de askari, ceea ce demonstra încă o dată capacitatea combativă înaltă și moralul ridicat al acestor trupe, asigurate în primul rând de comandantul acestor detașamente. Au urmat 18 luni grele de rezistență pe teritoriul Tanganyikăi, într-un continuu război de uzură, marcat de bătăliile de la Jassin (18-19 ianuarie 1915), Bucoba (21 iunie 1915) și Salaita (12 februarie 1916). Aceste succese pot fi explicate prin tactica
Paul Emil von Lettow-Vorbeck () [Corola-website/Science/330735_a_332064]
-
în unități ale securității sovietice (otnaz - brigada nr.2 cu misiuni speciale din Moscova. După ce a fost concediat, a îndeplinit diverse munci ocazionale, din 1925 a fost muncitor ambalator la Uniunea cooperativelor meșteșugărești, în anul 1927 a fost paznic in detașamentul 1 al apărării industriei militare, apoi iar ambalator la Uniunea cooperativelor de consum Țentrosoiuz. În anul 1927 Abakumov a fost cooptat în rândurile Comsomolului, iar în 1930 în Partidul Comunist. Împreună cu alți tineri comsomoliști, Avakumov a fost recrutat în anii
Viktor Abakumov () [Corola-website/Science/330828_a_332157]
-
a lansat acuze severe la adresa autorităților comuniste și, în general, a regimului nou-instaurat, chemând populația țării la rezistență pașnică în fața fărădelegilor autorităților. În 1950, regimul comunist din Ungaria a desființat ordinele călugărești. În Lunea Paștelui catolic din anul 1951 un detașament al Autorității de protecție al statului pătrunde cu forța în mănăstire și biserică, arestându-i fără mandat pe toți călugării. Într-o singură noapte, toți călugării au fost deportați în lagăre de detenție, transportați fiind cu autocamioane deschise iar interioarele
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
dintre convoiul german și vasele aliate de debarcare care transportau comandoul nr. 4 i-a alarmat pe apărătorii germani ai Plajei Blue. Debarcarea de lângă Puys a Regimentului Regal Canadian, a trei plutoane de vânători de munte canadieni și a unui detașament de artilerie urmărea neutralizarea cuiburilor de mitralieră și a bateriilor de artilerie care apărau plaja din fața orașului Dieppe. Debarcarea aliată a fost întârziată cu 20 de minute, iar perdelele de fum artificial care ar fi trebuit să mascheze asaltul s-
Raidul de la Dieppe () [Corola-website/Science/330147_a_331476]
-
mesaj prin care-i spunea că mariajul ei cu Foulque era nul deoarece soția lui anterioară era în viață și că ea este dispusă să se căsătorească cu Filip. Regele, atras de frumusețea ei, a acceptat și a trimis un detașament de ofițeri pentru a o aduce la Paris. În orice caz, cronica din 1092 menționează laconic "anul în care Filip a luat-o de soție pe Bertrade, soția contelui Foulque d'Anjou." Yves, episcop de Chartres, s-a opus planului
Bertrade de Montfort () [Corola-website/Science/330365_a_331694]
-
mărșăluit de la Reggio la Sant'Agata del Bianco, și de acolo la Seminara, un loc fortificat la aproximativ 40 de km de Reggio. Ambele orașe și-au deschis porțile la înfățișarea armatei lui Ferdinand al II-lea. Pe drum un detașament de soldați francezi a fost întâlnit și distrus de către forța aliată. Liga de la Veneția și-a asistat aliații, trimițând o flotă venețiană sub comanda amiralului Antonio Grimani de-a lungul coastei de est aflată sub ocupație franceză. La Monopoli, Grimani
Bătălia de la Seminara (1495) () [Corola-website/Science/329275_a_330604]
-
de la Montlhéry apărându-l pe regele Ludovic al XI-lea al Franței în 1465. Garde Écossaise a supraviețuit până la sfârșitul monarhiei Bourbon ca Societatea senior sau Garda de corp scoțiană. Au fost patru companii de gărzi de corp și un detașament care îl însoțea pe regele francez oriunde mergea, și-a poziționat paznici în dormitor și chiar escortau mâncarea de la bucătărie la masă. În timpul domniei lui Francisc I garda se găsea lângă Pass Simplon după o înfrângere în bătălia de la Pavia
Garde Écossaise () [Corola-website/Science/329288_a_330617]
-
activă atunci când l-au escortat pe Ludovic în bătălia de la Lawfeld pe 1 iulie 1747. Ei se distingeau de celelalte companii de gărzi de corp prin purtarea de banderole albe garnisite cu dantela de argint. Compania Scoțiană a oferit un detașament special care stăteau în prezența regelui în timpul ceremoniilor de judecată. Toate cele patru companii din Corpul de Garda au fost desființate în 1791. Cu toate acestea ele au fost reînființate de către primul Bourbon din perioada Restaurației Bourbonilor din 25 mai
Garde Écossaise () [Corola-website/Science/329288_a_330617]
-
a proteja un grup de arheologi care realizau săpături la Erfoud (în Maroc) de la revoluționarii beduini conduși de El-Krim (personaj inspirat din revoluționarul marocan Abd el-Krim). La scurt timp după Primul Război Mondial, maiorul american Foster (Gene Hackman), comandantul unui detașament din Legiunea Străină franceză, suferă de pe urma amintirii obsedante că a condus o armată de 8.000 de soldați, din care s-au întors în țară numai 200. El a devenit alcoolic și retras, iar singurul său prieten este credinciosul său
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]