4,964 matches
-
poate fi, în același timp, o eliberare de moarte și de naștere, de naștere și renaștere care condiționează moartea. Noțiunea creștină de nemurire, înțeleasă în raportul ei cu categoria ontologică a eternității, reprezintă o eliberare definitivă față de timpul, schimbarea și devenirea terestră care implică moartea. Individul este parcă salvat din fluviul generațiilor. Dar Christos făgăduiește o naștere căreia nu-i mai poate urma nici o moarte. Budha promite o moarte căreia nu-i mai poate urma nici o naștere, deci nici o altă moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
toate tentativele ei de analiză, cred că nu se poate bine determina decât dacă facem apel, dacă recurgem la lexicoane, unde vedem că monument vine de la moneo, monere (= a avertiza, a atrage atenția), adică, într-un fel, a suspenda cursul devenirii, pentru a fi atent la ceva ; în nemțește - Denkmal, denken = a gândi și mal = semn, deci, pentru gândire. Or, monumentul e ceva ce întrerupe cursul comun al vieții, al devenirii, suspendă devenirea și instaurează o realitate care se impune și-
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a atrage atenția), adică, într-un fel, a suspenda cursul devenirii, pentru a fi atent la ceva ; în nemțește - Denkmal, denken = a gândi și mal = semn, deci, pentru gândire. Or, monumentul e ceva ce întrerupe cursul comun al vieții, al devenirii, suspendă devenirea și instaurează o realitate care se impune și-și impune autoritatea ei pe o anumită arie. O statuie sau o catedrală își impun dominația în spațiu, instaurându-și autoritatea pe-o anumită suprafață. Marele comic asta face. Gogol
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
atenția), adică, într-un fel, a suspenda cursul devenirii, pentru a fi atent la ceva ; în nemțește - Denkmal, denken = a gândi și mal = semn, deci, pentru gândire. Or, monumentul e ceva ce întrerupe cursul comun al vieții, al devenirii, suspendă devenirea și instaurează o realitate care se impune și-și impune autoritatea ei pe o anumită arie. O statuie sau o catedrală își impun dominația în spațiu, instaurându-și autoritatea pe-o anumită suprafață. Marele comic asta face. Gogol spune undeva
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spațiu, instaurându-și autoritatea pe-o anumită suprafață. Marele comic asta face. Gogol spune undeva, în Suflete moarte, următorul lucru : dacă contempli îndelung un spectacol comic, el devine trist. De ce ? Contemplarea îndelungă te face, pe tine, contemplatorul, să intri în devenirea acestei împrejurări cu toate elementele afective și cu toate elementele umane care-i sunt implicite și, prin urmare, este estompată demarcația izolantă a comicului, care nu vede decât o anumită linie. În comic nu pot să existe sentimente, de aceea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la care mă refeream adineaori, îl analizează în cartea despre Rabelais, anume anatomizarea, spune el. În marele comic rabelaisian, care este un comic imens, așa, de dimensiune cosmică, în care tema fundamentală este „moartea și regenerarea”, adică legea aceasta a devenirii universale, moartea poate fi un subiect mult mai puțin grav decât este în experiența noastră comună și individuală. Moartea este un fenomen teribil, reprezentată pe plan individual, chit că e vorba de un milion de individualități sau de zeci de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe care bunul Dumnezeu mi-a îngăduit să o am, pare firesc să urmăresc și să apreciez cum se cuvine evoluția fenomenului cultural și să pledez pentru revigorarea culturii ieșeane. Cultură care a dat, de atâtea ori, tonul în evoluția devenirii națiunii noastre, onorând prestigiul de capitală a culturii. Cred cu tărie că, trecând indiferenți pe lângă multe valoroase inițiative, nu contribuim cu nimic la revenirea la normalitate, condiție esențială a evoluției generale pe toate planurile, de care are atâta nevoie acest
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tipul marcat fizic, transformarea omului este accelerată; poate că trecerea de la maimuța antropoidă la om a fost mai rapidă decât a crezut Darwin; în orice caz, procesul invers pare a sugera o precipitare, numai că, în cazul prototipului "parvenit", procesul devenirii sale nu este o regresiune către maimuță cât spre un alt animal, un humanoid degenerat). Între omul de tip nou preconizat de Ceaușescu și parvenitul acestor ani, descendența, filiația, este directă. Meditez la aceste mici răutăți (dar grave realități) la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nu ar mai fi atât de multe diviziuni, și nu s-ar mai pierde timpul în diatribe (ironii) sterile». Acest ecumenism «spiritual» al lui este o etapă importantă spre unitate; se poate spune că e un ecumenism in fieri (în devenire) și, în parte, deja realizat. Evident că e nevoie și de un ecumenism «teologico-doctrinal», care să aducă față în față diferitele profesii de credință, pentru a vedea care sunt punctele de întâlnire și care, în schimb, sunt antitezele, pentru a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
împliniri, încât dintre toate să alegem azi, pentru aceste clipe ale revederii, doar frumoasele amintiri legate de noi si bătrâna școală, atât de dragă sufletului nostru... Printre amintiri să răsfoim împreună, cu emoție si înfrigurare, filele cărții “Peste vremi...”, cartea devenirii noastre, pentru a găsi acele tainice chemări care ne aduc mereu, mereu in Dulcea Bucovină. Copleșiți de amintiri, cu gândul spre acele vremi când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
comună "fenomenelor delirante secundare". A treia secțiune prezintă în mod metodic rezultatul analizei. Dalí compară mai întâi Angélus de Millet cu Îmbarcarea pentru Cythera de Watteau, pentru că "amândouă ating problema esențială a imaginilor și reprezentărilor instantanee care sunt "reținute" potrivit "devenirii temporal-argumentative". În Angélus, confruntarea memoriei cu "timpul argumentativ" este rezolvată oniric, în funcție de "timpul psihic", în timp ce în Îmbarcarea pentru Cythera soluția este mai "relativă", se bazează pe un "sistem de referințe instantanee", menite să stabilească noțiuni iraționale comparative ale timpului, cu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
principii ei auguști făceau pentru Jupiter Capitolinul și pentru zeii întemeietori afliliați lui. Miturile finalității (eschatologice) pun în joc noțiunile de destin sau de ființă supranaturală și sunt orientate fie asupra viitorului, fie asupra unei comunități, înțelese însă în orizontul devenirii ei. Ele sunt fie ciclice (mitul eternei întoarceri, al paradisului pierdut, al vârstei de aur), fie dinamice, dat fiind că se construiesc pe o schemă vectorizată a istoriei: ascensională (teoriile optimiste ale progresului, care dau naștere formulei "cetății ideale" sau
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
phantasia/imaginatio, diferența dintre cele două tipuri de imagini, copie și simulacru, nu era determinantă doar semantic, ci în primul rând conceptual. Aceste dublete de termeni s-au consolidat de fapt pe opoziția îndelung și amplu dezbătută dintre imuabil și devenire, așadar pe o gândire duală, care căuta soluții complementare, în încercarea de depășire a crizelor de ordin ontologic din filosofia greacă. Direct legată de senzație (aísthēsis, opusă lui noēsis), phantasia este tocmai "devenire" și "opinie". A fost situată de la bun
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
îndelung și amplu dezbătută dintre imuabil și devenire, așadar pe o gândire duală, care căuta soluții complementare, în încercarea de depășire a crizelor de ordin ontologic din filosofia greacă. Direct legată de senzație (aísthēsis, opusă lui noēsis), phantasia este tocmai "devenire" și "opinie". A fost situată de la bun început la un nivel inferior față de epistēmē, fapt ce le-a determinat reprezentărilor cu care imaginația operează un statut nefavorabil. Cum din aceeași rădăcină, imag-, derivă și noțiunea de imaginar, pare să fi
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la théologie 38) criticaseră antropomorfizarea divinului, impunând astfel o viziune teologică negativă. Din arché, principiul originar al lumii, derivau ápeiron, cel ce determină orice devenire și este nereprezentabil. 43 Vezi Besançon 72-120, unde se urmăresc în paralel interdictul Torei, interpretarea iudaică, cea musulmană și cea creștină, din Epistolele Apostolului Pavel. 44 Vezi Papaioannou, Kostas. L'Art grèque. Paris: Mazenod, 1972. 114 (apud Besançon 21). 45
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
orbite de cimitir mereu reînnoit de mâna omului ce-și ordonează cinic neantizarea, mă simt împletit cu nodul unui întuneric spiritual în mijlocul căruia, îmi zăresc chipul meu înstrăinat de mine, chipul grotesc al unui străin ce și-a așezat sumbra devenirea în pulsiunea mea de conștiință, anulându-mi orice sortire pozitivă. În cea de-a treia versiune apocaliptică, să presupunem că sunt, deasemenea, un membru optimist al unei societății plină de încredere în sine. Viciul domnește sub aparența libertății, iar progresul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
o notă la Miscellanea (martie 1933), G. Călinescu formulează ideile sale despre misiunea unei reviste: "O revistă este un organism colectiv în care esența e de natură principială, abstractă, colaboratorii fiind simple accidente. Ea simbolizează continuitatea unei culturi, unitatea în devenire, tradiția și societatea care trăiește prin explozii succesive și în care indivizii și ideile se urmează antitetic, fără sinteze conciliatoare." Rămâne în conducerea Vieții românești până în vara anului 1934. Apare Cartea nunții. Fragmente din roman (Casa cu molii, O gală
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
A toamnelor trecută mângâiere. * Copilăria-mi toată dă buzna la uluci, Când stă la poartă coșul cu struguri și cu nuci. Capodopera lui Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și de senzația unei totale răsturnări în lumea literelor, lăsată în voia hazardului sau imposturii, cartea lui Wellek și Warren este o reafirmare a ordinii și valorilor umane, a stabilității și excelenței acestora, dar și a modificării lor istorice, în cadrul devenirii nesfârșite și miraculoase a omenirii... SORIN ALEXANDRESCU
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
singure religii. Considera religia un fenomen pur istoric. În lucrarea La religione nella Grecia antica fino ad Alessandro, susține primatul istoriei. Orice phainomenon este, în același timp, și un genomenon. Ca urmare, specialistul trebuie să aibă în atenție „originea” și devenirea unei forme religioase. riscul ar consta, după M. Eliade, în reducerea actului hermeneutic la un travaliu pur istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pridvorul bisericii. Ele semnifică nașterea și renașterea noastră. „După săvârșirea celor două Sfinte Taine, noul botezat este condus de nași (părinții săi spirituali) spre altar, trecând prin pronaosul și naosul bisericii.” Pronaosul simbolizează „timpul istoric al bisericii, dar și timpul devenirii creștinului, de aceea se pictează în el scene din istoria Bisericii”. * Naosul semnifică consacrarea, deschiderea, Împlinirea timpului istoric în escatologie. De aceea pe bolta din naosul bisericii se pictează Mântuitorul Hristos binecuvântând lumea. În joc este întâlnirea dintre timpul istoric
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cu nemurirea. În varii cărți ale sale, Mircea Eliade analizează scenariile istorico-simbolice ale alchimiei. Trimiterile sunt la alchimia elenistică, babiloniană, chineză, Indiană și tantrică. * Alchimia elenistică. Pentru vechii greci, scrie Eliade, unitatea materiei era un adevăr recunoscut. ideea naturală a devenirii va fi însă transpusă într un scenariu alchimic. Drama naturii va deveni una a substanței VII din creuzetul alchimic. Transformarea naturii ilustrează o altă ipostază a ritualului inițiatic. După cum spunea Mircea Eliade, inițierea este ubicuă. Astfel: a) există un scenariu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
statistice folosite în analiză. Sunt evidențiate cerințele la care trebuie să răspundă statisticile regionale în cercetarea dezvoltării economico - sociale durabile, inclusiv cerințele privind asigurarea calității în conformitate cu standardele Europene. Prin problematica tratată se dorește provocarea specialiștilor actuali și a celor în devenire la dezbaterea subiectului abordat. În acest sens, lucrarea oferă, pe de o parte, oglinda indicatorilor statistici ai dezvoltării regionale durabile utilizați în statistica din România prin comparație cu indicatorii statistici utilizați la nivelul Uniunii Europene, precum și propuneri privind revizuirea acestora
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
se referă la „maniera în care sînt colectate datele și în care sînt aplicate tratamentele experimentale”. Cîteva observații de principiu asupra acestei definiții ar putea conduce la resemnificarea sa prin adiționarea unor elemente suplimentare: -nu este exhaustivă, deoarece exclude studiul devenirii istorice a unei realități educaționale, amintind doar studiul descriptiv și experimental; -nu face apel la alte concepte asociate metodelor, și anume tehnicile și instru mentele de cercetare; -nu include identificarea problemei de cercetat, formularea ipotezelor, tehnicile de prelucrare și interpretare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
bibliografii de factură istorică (istoria gîndirii pedagogice într-un domeniu sau într-o arie de interes), istoria generală a educației și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]