7,173 matches
-
nu au dus la nici un rezultat, jocurile s-au ținut în Coreea de Sud, la Seul, iar Coreea de Nord a boicotat jocurile. Este nevoie de multă înțelegere și diplomație pentru a da viață Jocurilor Olimpice. Efectele Jocurilor Olimpice de la Seul au fost universal pozitive, iar diplomația Comitetului Internațional Olimpic s-a dovedit din nou eficientă și convingătoare pentru liderii politici ai lumii, atrăgându-i în angajamente comune în cadrul procesului de terminare a Războiului Rece. 1992 - După 1988 au avut loc schimbări majore în politica statelor lumii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
imediat. Multă vreme, familia olimpică nu a avut un domiciliu stabil, apoi s-a stabilit într-un decor ideal în Elveția, cea mai neutră dintre țări. La început, nimeni nu s-ar fi gândit că C. I. O. va obține sprijinul diplomației internaționale. Dar nici n-am fi crezut că se vor produce atâtea schimbări de-a lungul timpului. Legendară rămâne data de 19 octombrie 2009, când C. I. O. primește statutul de observator la Organizația Națiunilor Unite, în cadrul Adunării Generale ONU. Această
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Iorga", Academia Română. Coordonator al Programul IV România și Europa în secolul XX. Secretar al Comisiei mixte a istoricilor din România și Federația Rusă, din septembrie 2006. Domenii de interes: istoria celui de-al Doilea Război Mondial, istoria comunismului din România (diplomație, societate, minorități, viață cotidiană). Din iulie 2014, semnează o rubrică permanentă în revista "Timpul" intitulată Cotidianul comunist. Lucrări publicate: Guvernați și guvernanți. Scrisori către putere. 1945-1965 (2013); Propagandă și război. Campania din Est. 1941-1944 (2007); Ieșirea din cerc. Politica externă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la Roma soli încărcați cu aur și argint, ca „mai întîi să-i copleșească cu daruri pe prietenii cei vechi, apoi să cîștige alții, noi, în sfîrșit să nu pregete a dobîndi prin dărnicie tot ceea ce pot”. Eficiența unei atare diplomații îi creează convingerea că în capitala republicii „toate se pot cumpăra cu bani”. Sensibil la aspectele etice, Bacovia a reținut din palpitanta istorie a numidianului vorbele sale amare și, într-un fel, profetice: „Urbem venalem...” 182 Constantin Călin Al doilea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
internațional, din unul multipolar în unul bipolar, devenea vizibilă după Revoluția Bolșevică, care aducea în fostul imperiu rus o ideologie nouă, opusă celei a țărilor europene, și astfel, încep să se contureze două tabere. De la Revoluția franceză încoace, la orizontul diplomației europene nu mai apăruse nimic care să semene cât de cât cu Uniunea Sovietică. Pentru prima dată într-un interval mai mare de un secol, o țară își asumase oficial misiunea de a răsturna ordinea existentă 14. Aflată de partea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
faptul că ea este joc de sumă nenulă. Un joc de sumă nenulă sau un joc de cooperare 38. În abordare liberală, conceptul de raționalitate diferă de cel realist: cooperarea internațională e o opțiune mai rațională decât recurgerea la război, diplomația și negocierea în cadrul organizațiilor, mai raționale, decât întrebuințarea forței militare e mai costisitoare. Sâmburele de adevăr liberal cu privire la rolul naturii umane în relațiile internaționale îl constituie credința în perfectibilitatea naturii umane ca urmare a capacității intelectuale 39. Neoliberalii folosesc dilema
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și rapid, mai cuprinzător decât cel anterior și care va intensifică protecția tuturor aliaților din cadrul NATO, furnizând oportunități pentru o colaborare internațională avansată 120. Rămâne de văzut ce va aduce această nouă mutare de șah, în condițiile în care, erodarea diplomației în domeniul controlului arsenalelor militare este apreciată drept cel mai grav pericol după încheierea Războiului Rece, impunându-se o reevaluare a pozițiilor ambelor state, dar și a eforturilor comunității internaționale, o revenire la ceea ce Vladimir Putin acuza că nu se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Rudolf Scharping și ministrul de Externe, Joschka Fischer, s-au pus de acord privind elaborarea unei linii comune pentru consfătuirile în cadrul Alianței, pornind de la hotărârea ca Guvernul federal să militeze pentru renunțarea la declanșarea ofensivei cu arme nucleare. Motivația șefului diplomației germane a propunerii ca NATO să renunțe la posibilitatea declanșării unui atac nuclear, a fost aceea că situația de securitate s-a schimbat fundamental de la dispariția URSS și prăbușirea comunismului. În replică, SUA și-a reafirmat poziția, secretarul general al
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Germania, Belgia, Luxemburg, Norvegia și Olanda au solicitat NATO o dezbatere asupra politicii sale nucleare și a modului de organizare a retragerii ultimelor arme nucleare americane din Europa. Într-o scrisoare adresată secretarului general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen, șefii diplomațiilor celor 5 țări i-au sugerat acestuia ca discuțiile să aibă loc în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe de la Talin (aprilie 2010), pornind de la viziunea președintelui american cu privire la crearea unei lumi fără arme nucleare și promisiunea realizării de eforturi în vederea unei
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru Energia Atomică, cu motivația că aceștia au furnizat informații false privind programul nuclear iranian. De asemenea, a avertizat că va răspunde cu fermitate Uniunii Europene, dacă aceasta continuă politica de sancțiuni, politica europeană fiind considerată dezamăgitoare și inutilă, între diplomație și sancțiuni, președintele Parlamentului, Ali Larijani, afirmând că Iranul ar putea lua în considerare măsuri de retorsiune. Iranul a anunțat (28 iunie) înghețarea pentru două luni a discuțiilor cu marile puteri asupra controversatului său program nuclear și a avansat mai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
alături de scutul antirachetă, în ecuațiile bilaterale; în schimb, Kremlinul consideră testele nucleare nord-coreene periculoase pentru Rusia, care este îngrijorată de apariția, în apropierea granițelor sale, a unui stat nuclear. Reacțiile Europei au oscilat, în general, în ambele situații, de la dialog/diplomație/negocieri la sancțiuni, însă, și în acest caz, cu diferențe notabile: în cazul Iranului, vocea țărilor Uniunii Europene în format UE-3, Marea Britanie, Franța și Germania, cărora li s-au alăturat la masa negocierilor, China și Rusia și doar târziu, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
paradis și putere. America și Europa în noua ordine mondială, Editura Antet, București, 2005. Kanet, E. Roger, The Return of Imperial Russia:Russia and Its Neighbors, Resarch of The Program in Arms Control Disarmament, and International Security, 2008. Kissinger, Henry, Diplomația, Editura All, București, 2003. Kolodziej, A. Edward, Securitatea și relațiile internaționale, Editura Polirom, Iași, 2007. Kulikov, N., Războiul militar poate fi declanșat fără sancționarea forurilor în drept?, Editura Academiei Militare, București, 1987. Layne, Charles, Pacea iluziilor Marea strategie americană din
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
drept?, Editura Academiei Militare, București, 1987. Layne, Charles, Pacea iluziilor Marea strategie americană din 1940 până în prezent, Editura Polirom, Iași, 2011. Malița, Mircea, Între război și pace, Editura C.H.Beck, București, 2007. Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H.Beck, București, 2007. Medar, Sergiu, Diplomația apărării, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006. Mearsheimer, J. John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. Mearsheimer, J. John, Stephen M.Walt, Lobby
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Pacea iluziilor Marea strategie americană din 1940 până în prezent, Editura Polirom, Iași, 2011. Malița, Mircea, Între război și pace, Editura C.H.Beck, București, 2007. Malița, Mircea, Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomație, Editura C.H.Beck, București, 2007. Medar, Sergiu, Diplomația apărării, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006. Mearsheimer, J. John, Tragedia politicii de forță. Realismul ofensiv și lupta pentru putere, Editura Antet, București, 2003. Mearsheimer, J. John, Stephen M.Walt, Lobby-ul israelian și politica externă a SUA, Editura
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
martie 2010, www.kommersant.ru, 5 martie 2010, Agerpres, 5 martie 2010. Medvedev, Dimitri, interviu acordat după semnarea noului tratat START postului american de televiziune ABC News, www.abcnews.go.com, 12 aprilie 2010. Nesterenko, Andrei, purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, declarație de presă, Mediafax, 2 aprilie 2009. Obama, Barak, președintele SUA, discurs despre noua strategie a SUA pentru Afganistan și Pakistan, CNN International, 27 martie 2009. Obama, Barak, discurs privind scutul antirachetă, CNN Internațional, 17 septembrie 2009. Obama, Barack
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Externe, Kamal Kharrazi, la conferința ONU privind neproliferarea armelor nucleare din 2005, CNN International, 3 mai 2005. 11 Mircea Malița, Tablouri din războiul rece memorii ale unui diplomat, Editura C.H.Beck, București, 2007, p. 190. 12 Ibidem. 13 Henry Kissinger, Diplomația, Editura All, București, 2003, p. 31. 14 Henry Kissinger, op. cit., p. 224. 15 Pascal Boniface, Relațiile Est-Vest 1945-1991, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 13. 16 Peter Calvocoressi, Politica Mondială după 1945, Editura Alffa, București, 2000, p. 14. 17 Joshua
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
liderul de la Kremlin considerând că observațiile făcute în marginea acordului răspund îngrijorărilor pe care le au deputații ruși cu privire la modul de interpretare a tratatului. START a intrat în vigoare, în februarie 2011, odată cu schimbul de instrumente de ratificare dintre șefii diplomației din cele două țări, Hillary Clinton și Serghei Lavrov, la Munchen în cadrul celei de-a 47-a Conferință de securitate. Documentul reflectă intenția părților ca, în decurs de șapte ani, să reducă cu aproape o treime arsenalele lor nucleare, părțile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2005. 230 Christopher Dickey, "Minciunile Iranului în legătură cu activitățile sale nucleare", Newsweek, 5 iulie 2005. 231 Conferința de presă a președintelui iranian, Mahmoud Ahmadinejad, CNN International, 4 aprilie 2007. 232 BBC World, 30 martie 2006. 233 Joschka Fischer, "Ultima șansă a diplomației", El Pais, 30 mai 2006. 234 H. Kissinger, "Următorii pași ai Iranului în privința dosarului nuclear", The Washington Post, 31 iulie 2006. 235 Financial Times, 9 decembrie 2006. 236 The Washington Times, 27 ianuarie 2007, International Herald Tribune, 29 octombrie 2007
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
al Ministerului Apărării www.kommersant.ru, 5 martie 2010, Agerpres, 5 martie 2010. 290 Mediafax, 24 decembrie 2009. 291 Declarația șefului Statului Major al armatei ruse, Nikolai Makarov, Agerpres, 7 mai 2009, 5 iunie 2009. 292 purtătorul de cuvânt al diplomației ruse, Andrei Nesterenko, Mediafax, 2 aprilie 2009. 293 Interviu cu Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Rossiiskaia gazeta, 28 decembrie 2009. 294 Mediafax, 21 martie 2009. 295 Vladimir Dvorkin, colaborator științific principal la Centrul securității internaționale al Institutului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
312 http://www.secretprojects.co.uk/forum/index.php?topic=8305.0, 2010. 313 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 314 Thomas Parish, op. cit, 2002. 315 Jean-Baptiste Duroselle, Andre Kaspi, op. cit. 316 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 676. 317 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 318 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 681. 319 Peter Calvocoressi, op. cit., p. 53. 320 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
documents/pdf/first 60.pdf/2010. 314 Thomas Parish, op. cit, 2002. 315 Jean-Baptiste Duroselle, Andre Kaspi, op. cit. 316 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 676. 317 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 318 Henry Kissinger, Diplomația..., p. 681. 319 Peter Calvocoressi, op. cit., p. 53. 320 http://www.carnegieendowment.org/publications/index.cfm? fa=view&id=133/2010. 321 http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first 60.pdf/2010. 322 http://www.mda.mil/news/history resources
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2010. 416 Interviul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, Die Welt, 15 noiembrie 2010. 417 Vizita secretarului general al NATO la Moscova a fost precedată de întrevederile avute, în capitala rusă, cu ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, de către șeful diplomației de la Berlin, Guido Westerwelle (31 octombrie -01 noiembrie 2010), care s-a pronunțat pentru un sistem antirachetă comun al statelor membre NATO cu Rusia. De asemenea, cu prilejul unui discurs susținut în Bundestag (11 noiembrie 2010), ministrul german a declarat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru a face demonstrația diverselor lor calități. Este un ceremonial cu reguli precise, variate și copleșitoare, dirijat aproape în exclusivitate de femei: protocolul mesei, aranjamentul floral, dispunerea servitorilor și a argintăriei etc. Calitățile solicitate țin de gastronomie, de decorare, de diplomație și intendenta. "Elle était devenue toute jeune, une parfaite maîtresse de maison, sachant recevoir, sourire, causer, discerner leș gens, et distinguer ce qu'on devait dire à chacun, tout de suite à l'aise dans la vie, clairvoyante et souple
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș moindres pulsations de la vie des gouvernements. Aussi avait-elle une cour, des banquiers, des diplomates, des intimes, qui venaient pour tâcher de la confesser. Elle dédaignait ces trafics de la basse politique; elle lâchait tout ce qu'elle savait, leș commérages de la diplomație, leș cancans internationaux des capitales, uniquement pour le plaisir de parler et de montrer qu'elle surveillait à la fois Turin, Vienne, Madrid, Londres, jusqu'à Berlin et à Saint-Pétersbourg" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346-347]. Clorinde are influență
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
curaj în stăpânire viitorul, îmi trezește, în egală măsură, frisoane și melancolii. Jubilație și îngrijorare, revoltă și repulsie, stupefacție și speranță sunt doar câteva din posibilele perechi de stări care ne încearcă văzând drama acestor copii lăsați singuri de o diplomație nevolnică și de o Europă indiferentă. Care e, totuși, sensul bunei lor vestiri? M-am simțit întotdeauna solidar cu destinul inconfortabil al intelectualilor europeni din Basarabia. Priviți cu oarecare stupoare în Occident (de unde lecturile și stăpânirea limbilor străine, cunoașterea literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]