4,704 matches
-
Comment faire entrer les sciences dans la démocratie (1999), La Découverte, Paris, 2015. Lavaud, Martine, ""La Plume et la Pierre": l'écrivain et le modèle archéologique au XIXe siècle (roman/ critique littéraire)", Anabases, 2006, nr. 3, pp. 235-237. Lindenbauer, Petrea, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler Schjerve (ed.), Diglossia and Power. Language Policies and Practice in the 19th Century Habsburg Empire, Mouton de Gruyter, 2003, Berlin - New York, pp. 233-270. Livadă-Cadeschi, Ligia (ed.), Sărăcie și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
génie, XVIe-XVIIIe siècle, Garnier, Paris, 2016). Its main novelties regard the movement from an ideological analysis - devoted to the developments of "the idea of Genius" to two main directions of research. The first direction proposes an analysis that follows the discursive practices and their applications. The second is looking for the deployment of a collective poetics, which would endow the writers with specific resources of creation to actualize both language features and rhetorical tropes. This double perspective, poetical and political, directs
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de l'individu (Les Impressions Nouvelles, Paris, 2015). Chiar dacă bogăția "genurilor" biografice ilustrată aici depășește posibilitățile și necesitățile unei culturi emergente, cazurile de reconstrucție literară a vieții pe care le discută Gefen pun în evidență mizele complexe ale acestui act discursiv - care implică etica, exemplaritatea socială, dar și raportul identității cu formele estetice. Pentru o trecere în revistă a genului biografic în cultura română, rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-un context didactic regional se găsește la Petrea Lindenbauer, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler Schjerve (ed.), Diglossia and Power. Language Policies and Practice in the 19th Century Habsburg Empire, Mouton de Gruyter, Berlin - New York, 2003, pp. 233-270. 116 Michel Foucault, "Ce este
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai rapidă a conflictului israeliano-palestinian se impune o cooperare deplină a celor patru parteneri în cadrul instituționalizat al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, care să se reflecte mai mult în luarea unor măsuri concrete și realiste și mai puțin în exersarea unei retorici discursive.989 La reuniunea Cvartetului pentru Orientul Mijlociu 990 (din 24 octombrie 2014), desfășurată la Bruxelles 991, discuția s-a axat în principal asupra adoptării unei rezoluții ONU privind perspectiva retragerii totale a Israelului din Cisiordania, Fâșia Gază și Ierusalimul de Est
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
anii ’70-’80, care își reiterează demersul “înnoitor” cu autoritatea specialistului problemei, indiferenți la faptul că problema de atunci se adresa societății socialiste, iar cea de acum, cel puțin declarativ, nu. în ciuda dorinței autorilor de a evita ipocrizia și neglijențele discursive, analiza lor recurge inevitabil la clișeele intens mediatizate ale discursului pedagogic. Sunt clișee ce se află la baza limbajului didactic internațional, prezente în rapoartele instituțiilor europene sau în presa de profil, foarte ușor de reunit sub egida unui truism la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exotice, sau cu subculturile care o constituie. Ce este această raționalitate pentru care semnificativul este cea mai înaltă categorie, această raționalitate pe care am denumit-o semnificantă? Raționalitatea definește domeniul exercitării rațiunii. La rândul ei rațiunea trimite la gândirea abstractă, discursivă, la facultatea logică a spiritului uman caracterizată de inferențe explicite, adică de raționament. Raționalismul, curentul istoric din teoria cunoașterii, exagerează tocmai rolul acestei facultăți. El stabilește ca sursa cunoașterii este gândirea logică, rațională, activitatea intelectuală opusă și superioară cunoașterii empirice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
metafora și metonimia. Tot la metaforă și metonimie sunt reductibile cele două axe ale limbajului: paradigma și sintagma. După Jakobson, aceste două axe se structurează pe două tipuri de afazie (tulburări de limbaj): afazie sintagmatică - afazie paradigmatică. Importanța și tăria discursivă a metaforei și metonimiei, a figurilor retorice, ne sunt suficiente pentru a pune în paralel cu facultatea gândirii logice din planul tematizării cunoașterii, o facultate a limbajului mai profundă, pentru că, dacă nu figurile retoricii, măcar categoriile gramaticii sunt mai profunde
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice" care marchează nașterea noilor științe în epistemologia lui Althusser, explicitează apariția formațiunilor discursive. Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca semnificare iar științele ca discursuri. La fel cum lectura semiologică structuralistă caută condițiile de posibilitate ale semnificării sau comunicării, Foucault analizează formațiunile discursive pentru a evidenția condițiile de posibilitate ale enunțurilor. Foucault schițează aceste trei episteme pentru a face de fapt o arheologie a științelor umane, pentru a descoperi condițiile care au făcut posibilă apariția acestor științe și a obiectului lor, omul (evident
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cercul nu mai este numai ciclicitate, ci descrie de fapt intersecția mișcării tradiției cu mișcarea interpretului. Pentru Gadamer, cercul nu e metodologic, el descriind un moment structural ontologic al înțelegerii. 128 iui* I. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă Cea mai sintetică și frecventă caracterizare a epocii actuale a culturii occidentale este aceea de postmodernă. Filosofia pare să se simtă la ea acasă în acest context și formele ei de manifestare sunt multiple. O întîlnim mai peste tot: în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un principiu al pluralității sistemelor formale și axiomatice". Ceea ce critică el nu este rațiunea în general, ci numai acea formă a ei care se bazează pe excluderea eterogenului. Iar ceea ce propune postmodernității este de a face eterogenitatea din nou valabilă discursiv prin intermediul filosofiei analitice a limbajului receptată prin structuralismul foucaultian. Gilles Deleuze este între primii care, în plină epocă structuralistă (1968) în Difference et repetition, încearcă să gândească diferența netradițional, adică în afara categoriilor de negație și opoziție și dincolo de categoriile clasice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tradiției. Asumarea discontinuității a condus la exercițiul de interpretare al "hermeneuticilor slabe". Sinteza paradoxală care pare să se impună însă acum vine, neașteptat, dinspre filosofia analitică. Diferit de deconstructivismul semiologic și hermeneuticile slabe, care sunt opțiuni teoretice, apare soluția pragmaticii discursive care se interesează de utilizarea semnelor. Sinteza operată aici preia problematici și soluții atât din semiologie cât și din hermeneutică fără să se preocupe de complicațiile teoretice, interesîndu-se numai de eficiența pragmatică imediată la nivelul comunicării existențiale, interpersonale și mediatice
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey).............................................................................................96 15. Contrafigura hermeneuticii psihologico-istorice: hermeneuticile negative ale "maeștrilor bănuielii".................................................103 16. Etapa filosofică a hermeneuticii: Heidegger...................................110 17. Etapa filosofică a hermeneuticii: Gadamer.....................................123 III. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă.....129 Bibliografie.................................................................................................139 142 •J^f! Tiparul executat la S.C. "ATID" S.R.L. Tel. 094-391 876 ROMÎNIA 551000
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
socială; comunicarea artificială; comunicarea de masă; comunicarea neverbală; comunicarea culturală; comunicarea plastică; comunicarea cinematografică; comunicarea în întâlnirea amoroasă și în viața de cuplu; comunicarea muzicală - Beethoven afirmă că muzica sa are acces la regiuni ale eului nostru pe care gândirea discursivă nu le poate atinge; comunicarea gestuală, kinezica. În concepția lui Cicero, „gesturile sunt un limbaj pe care îl înțeleg și barbarii” și, ca atare când vorbim în fața unui public „absolut toate mișcările sufletului trebuie însoțite de mișcări ale trupului”; comunicarea
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
singura cale spre zei este calea către Sine însuși. În această direcție Socrate ne spune: „cunoaștete pe tine însuți” care se va ipostazia ulterior în sentința biblică „Împărăția lui Dumnezeu este în noi”. Calea exoterică definește o comunicare de tip discursiv, instituită între inițiatul transmițător de ritualuri/mituri și microgrupul uman (neinițiat, laic) receptor. Este, deasemenea, o comunicare de tip vizual verbalizată sau/și neverbalizată (aparținând perioadei orale a comunicării mitice), în care receptorul nu poate replica emitentul, dar poate în
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de aceasta. Studiile cuprinse în volumul de față doresc să ofere o panoramă a teoriilor actuale ce stau la baza disciplinei geografiei simbolice, axându-se apoi pe construirea discursivă a Cortinei
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de aceasta. Studiile cuprinse în volumul de față doresc să ofere o panoramă a teoriilor actuale ce stau la baza disciplinei geografiei simbolice, axându-se apoi pe construirea discursivă a Cortinei de Fier și a diferenței Apus-Răsărit în timpul Războiului Rece, încheindu-se cu analiza unor reprezentări britanice despre România comunistă. Dacă primele studii au mai mult un scop informativ și didactic, fiind rodul unor cercetări aprofundate în țară și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
literaturii, criticii și teoriei literare, semioticii, studiilor culturale, postcoloniale și de media etc.19. Gânditori contemporani, filosofi, istorici, esteticieni, semioticieni, precum Jacques Derrida, Gilles Deleuze, Michel Foucault, Jean Baudrillard, Mihail Bahtin, Claude Lefort, meditează asupra unor teme legate de construirea discursivă și imaginativă a spațiului. Ei studiază relația dintre spațiu și teorie dincolo de disciplina propriu-zisă a geografiei. Disciplinele științifice ale geografiei, topografiei și cartografiei s-au îmbogățit și nuanțat prin relațiile interdisciplinare cu literatura, filosofia, semiotica, lingvistica, artele, media, antropologia, dar
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
referențialitatea intertextuală, studiile post-coloniale copiază modelul derridean, unde relația intradiscur-sivă între reinterpretările altor reinterpretări devine mai impor-tantă decât cea pe între discurs și realitatea contextuală. Adevărul nu mai este în centrul atenției, ci discursul și, în viziunea lui Foucault, strategiile discursive persuasive. Relația cunoaștere putere marchează reprezentarea și, implicit, discursul despre Celălalt, imprimându-le un caracter programat. Asemeni discursului, hărțile sunt înșelătoare. Ele doar "dau impresia" că sunt "imagini științifice, obiective, impersonale, chiar mecanice"34, susține Richard Philips. Ele se impun
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
unei realități profunde; maschează și denaturează o realitate profundă; maschează absența unei realități profunde; nu are nicio legătură cu vreo realitate, oricare ar fi aceasta: este propriul său simulacru"43. În contextul gândirii postmoderne, cartografierea sau reprezentarea lumii (grafică ori discursivă) înseamnă de fapt o construcție mentală a cărei analiză poate dezvălui substratul ei politic și imaginar, relația de putere care trebuia să fie pusă în lumină, dezvăluie mai curând autorul (individ, colectivitate, instituție etc.) decât realitatea geografică propriu zisă. "Harta
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
imaginar, relația de putere care trebuia să fie pusă în lumină, dezvăluie mai curând autorul (individ, colectivitate, instituție etc.) decât realitatea geografică propriu zisă. "Harta este o imagine care își proclamă neutralitatea obiectivă"44, conținând, precum hărțile simbolice ale construcțiilor discursive, "date percepute selectiv despre obiecte și evenimente în contextul lor spațio-temporal, înmagazinarea și manipularea acestor date sub forma hărților cognitive (fie și potențial, ca documente) împreună cu gândurile, acțiunile și comportamentele ce au consecințe asupra perceperii, sortării, aranjării și transformării simbolice
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
în contextul lor spațio-temporal, înmagazinarea și manipularea acestor date sub forma hărților cognitive (fie și potențial, ca documente) împreună cu gândurile, acțiunile și comportamentele ce au consecințe asupra perceperii, sortării, aranjării și transformării simbolice a acestor date"45. În registrul construirii discursive a spațiului și al geografiei politice, Michel Foucault analizează relația cunoaștere/putere și modul în care puterea operează în cadrul unui aparat instituțional care este întotdeauna înscris în jocul puterii, dar care este mereu în legătură cu anumite coordonate ale cunoașterii și spațializării
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Foucault, existau soluții în crearea le-găturilor dintre exercitarea puterii politice și spațiul teritoriului sau spațiul orașelor legături care erau complet noi"49. Teoretizările socio-politice și istorice ale cartografiei sunt cuprinse în cadrul unor dezbateri critice asupra a ceea ce postmodernii numesc practici discursive în tradiția lui Michel Foucault, ai cărui discipoli exemplari sunt Edward Said (Orientalism) în primul rând, apoi Larry Wolff (Inventing Eastern Europe), Maria Todorova (Inventing the Balkans) sau Vesna Goldsworthy (Inventing Ruritania: The Imperialism of the Imagination). Geografia este un
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a acestei zone într-un Occident imperialist, făcându-se abstracție de urmările dezastruoase ale imperialismului sovietic, atitudine explicabilă de altminteri din punct de vedere metodologic prin afilierea la strategiile critice postcoloniale de sorginte saidiană, unde este deconstruit Orientalismul ca tehnică discursivă a imperialismului apusean. Poate să intrige de asemenea situarea conjuncturală a unor țări precum România în Balcani, doar pentru că solicitarea unor contribuții la volum condiționau tematic această decizie, cu toate că, alteori, la indicațiile altor editori, aceeași țară apare ca fiind localizată
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]