5,695 matches
-
nu o monadă abstractă, cum poate apărea, într-un fel, cea leibniziană. Echivocul monadologic lyotardian arată limpede că acolo unde recunoaștem prezența lui Dumnezeu trebuie s-o identificăm rapid și pe cea a diavolului, spre a nu-i atribui cele dumnezeiești. Și apoi grija pentru soarta omului de peste 4,5 miliarde de ani încolo nu ține seamă că omul, în opacitatea lui moșită de diavol, poate și în câteva sute de ani să distrugă pământul, până la a face viața imposibilă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
halaha este expresia imuabil] a voinței lui Dumnezeu pe p]mânt. Poate fi etică evreiasc] corectat] pe baza unor considerații cuprinse în halaha? Aceast] variant] este inacceptabil] pentru acei evrei pentru care halaha este expresia unui stadiu timpuriu al revelației dumnezeiești, care este dinamic] și conținu]. Cu alte cuvinte: în condițiile în care atât halaha, cât și etică evreiasc] sunt considerate dou] domenii autentic evreiești, este vreuna dintre ele superioar] celeilalte? Dac] nu, atunci ce se întâmpl] atunci când cele dou] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Biblia reprezint] un întreg, cel puțin în termeni morali și teologici. Cu toate c] aceast] premis] poate fi respins] de istoricii Bibliei, ea reflect] abordarea tradițional] evreiasc] și va fi adoptat] în cele ce urmeaz]. Probabil c] „cele zece porunci dumnezeiești”, al c]ror num]r dep]șește, de fapt, aceast] cifr] - Exodul, 20 - reprezint] cele mai cunoscute înv]ț]turi etice ale Bibliei. Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
să fim osândiți spre sărăcie de-a pururea, până ce În alte țări pățania sa și a altuia aduce bine mângâietor? Numai nouă să nu ne placă Învățăturile sănătoase ale timpului și a pățaniei? Nu, io cred tare cum că provedința dumnezeiască și pentru nățiunea noastră a păstrat timpuri mai fericitoare. Sau, În altă parte, același Many XE "Many" afirmă: „Dacă pentru vreun popor, pentru noi, românii, Învățăturile cuprinse aici sunt chiar de folos”. Este o frază care ne poate servi drept
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vreun popor, pentru noi, românii, Învățăturile cuprinse aici sunt chiar de folos”. Este o frază care ne poate servi drept concluzie și care ne transmite, În același timp, un Îndemn extraordinar de actual, cu atât mai mult cu cât „provedința dumnezeiască” Încă nu s-a pogorât peste națiunea română, iar receptarea valorilor occidentale și de peste Atlantic dă uneori impresia că nu s-au Înregistrat mari progrese, la un popor atât de atașat de tradiții și de specificitate, de pe vremea lui Iosif
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
El Îi cheamă pe doi la lege pentru a scăpa de cei doi trântori și i se face dreptate. La Înapoiere, moșul aude un glas de fată chiuind și cântând Într-un câmpuleț. El s-a temut că e ceva dumnezeiesc (cum erau sfintele care zboară și ursesc lumea și de rău și de bine) și s a gândit cum să le binecuvânteze. Văzându-le cum se jucau În poiană, noaptea, pe lună, el le face următoarea urare: Să vă crească
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și secolele următoare, de către reprezentanții Bisericii, concretizându-se în câteva decizii ce stabilesc două categorii importante de texte: cea dintâi caracterizează corpusul de cărți recomandate credincioșilor spre citire și, mai mult decât atât, vrednice de a fi numite «Sfinte» sau «Dumnezeiești», iar a doua descrie cărțile bune, instructive și deci acceptabile, dar in nici un caz «sfinte». Rezumând, putem spune că textele din prima categorie nu doar că afirmă, ci și proclamă și chiar celebrează credința Bisericii, pe când cele de rangul doi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la catedră, Aron Pumnul răspundea crezului său fundamental, făcut public În revista Bucovina: Poporul este trupul națiunei, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, tot așa e moartă și națiunea fără limbă. Naționalitatea e dumnezeiescul, eternul, Înnăscutul și neînstrăinabilul drept de a-și Întrebuința limba În toate trebuințele vieții (s.n.): În casă, În biserică, În școală și administrațiune. Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, În favoarea ortografiei fonetice se explică tot
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sunt cei care se smeresc de bună voie, adica cei lipsiți de mândrie și de nemăsurata iubire de sine, păcate din cauza cărora au căzut îngerii cei răi și primii oameni. Săraci cu duhul sunt creștinii care, gândind neîncetat la desăvârșirea dumnezeiască, își dau seama cât de departe sunt ei de ea; cei ce își dezlipesc de buna voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ce își dezlipesc de buna voie inima de bunurile pământești, își golesc mintea de cunoștințele cele deșarte și își eliberează sufletul de iubirea celor vremelnice, pentru că, astfel sărăcită, mintea să dorească a fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe Dumnezeu chiar din aceasta viață, aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este scris: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lectură. Majoritatea pildelor Mântuitorului se referă la împărăția cerurilor, care poate fi dobândită prin exersarea virtuților creștine. În Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr, Iisus ne învață că una din porțile vieții fericite e milostenia. Alături de smerenie, ca virtute dumnezeiască, mai avem nevoie de iertarea și mila îndreptată spre ceilalți, ca să intrăm în Împărția cerească. Prin iertare și milă imităm pe Hristos<footnote id="13">Pr. Leonte Constantin, Ascensiuni duhovicești, Editura Filocalia, Roman, 2008, p. 162<footnote>. Mila îl salvează
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pregătit, însetat de cunoaștere și credință. Învățătura devine mare în măsura în care este atent păzită, îngrijită și sporită. Important este nu numai darul celui care dăruiește , ci și „harul” primitorului. <footnote id="18">Ibidem, p. 84<footnote> Pildele sunt considerate „comorile înțelepciunii dumnezeiești pe care ni le-a predat nu un om, ci însuși Dumnezeu Iisus Hristos”<footnote id="19"> Serafim, Papacosta, Parabolele Domnului, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 9<footnote>. Dacă ne place povestirea evenimentelor din vechime, dacă urmărim comunicările științifice
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
personale, când au simțit intervenția lui Dumnezeu în viața lor. Explicația este metoda expresivă prin care se lămurește o noțiune, un nume propriu, un fapt, o narațiune, o parabolă, o figură de stil, un verset din Sfânta Scriptră, o poruncă dumnezeiască, o normă morală. Pentru a asigura o explicație eficientă este necesar să se evite exagerările privind detaliile și argumentările nesemnificative deoarece acestea pot diminua posibilitatea evidențierii esențialului. Profesorul va utiliza metoda explicației când va lămuri din punct de vedere religios
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Samson Bodnărăscu și Miron Pompiliu. În tiparnița de la Trei Ierarhi s-a tipărit în anul 1643 și Cazania lui Varlaam. Când în anul 1882 s-a început restaurarea bisericii, Sala gotică a fost transformată toată în paraclis, pentru ținerea slujbelor dumnezeiești de către preoții bisericii Trei Ierarhi, mai numită și a Treisfetitelor. S-a restaurat și în 1905 șpi apoi, în 1952-1953. Întregul complex de la Trei Ierarhi era înconjurat ca o fortăreață de un zid puternic de piatră și avea și un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Conta , autor al unei teorii a fatalismului susține ” toate fenomenele din lume, fie ele fizice, morale sau intelectuale, sunt reglate după legi fixe și naturale, că,așadar, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască, nici din ceea ce s-a numit întâmplare”. Pragmatismul afirmă că necesitatea implică un lanț cauzal infinit, iar libertatea un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
că aici este spațiul de întâlnire între Dum‑ nezeu și om, locul în care are loc o scenă din drama mântuirii. În evanghelia după Ioan, Cristos se arată pe sine ca poarta staulului de oi, prin care intrăm în viața dumnezeiască. Tot sfântul Ioan Evanghelistul vorbește despre o ușă deschisă în cer, prin care el este chemat să treacă pentru a primi revelația. Cu toate că aceste două întrebuințări specifice ale simbolisticii ușii sunt arareori transpuse în reprezentarea vizuală iconografică, multe icoane conțin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ferestre aflate în poziții de necrezut în cadrul arhitectural al eveni men telor înfățișate; ele pot fi înțelese cel mai bine ca aluzii, aduceri aminte și simboluri ale faptului că prin ceea ce este reprezentat intrăm în lumea spiritului, în lumea descoperirii dumnezeiești, acolo unde limbajul obișnuit al raporturilor umane este forțat, împins până spre punctul final, pentru a descrie negrăitul. Textul sacru și impunerea icoanei Studiile biblice moderne au fost influențate de preocuparea totuși relativ recentă pentru exactitatea istorică. Felul în care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cerului cu pă‑ mântul, o întruchipare și o reconfirmare a acelei uniri între Dumnezeu și om, stabilite la întrupare; este lăcașul în care împărăția cerurilor rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumnezeiesc pe care, din cauza păcatului, omul l‑a desfigurat în mod jalnic. Dar Cristos, imaginea deplină și perfectă a lui Dumnezeu cel nevăzut, l‑a răs‑ cumpărat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și om, stabilite la întrupare; este lăcașul în care împărăția cerurilor rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumnezeiesc pe care, din cauza păcatului, omul l‑a desfigurat în mod jalnic. Dar Cristos, imaginea deplină și perfectă a lui Dumnezeu cel nevăzut, l‑a răs‑ cumpărat cu milă prin moartea sa. Apoi în Cristos, ucenicii săi devin o făptură nouă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pentru că el nu este prezent fizic, auzim cuvinte‑ le sale prin intermediul cărților; venerăm aceste cărți care ne ajută să auzim cuvintele sale. La fel se întâmplă cu icoana pictată: privind trăsăturile trupului său, pă‑ trundem cu spiritul după putință, slava dumnezeiască. Suntem duali constitu‑ iți din suflet și din trup, iar sufletul nostru nu este unul la vedere ci este învă‑ luit într‑un fel de veșmânt; ne este imposibil să tindem spre spiritual fără corporal. Căci așa cum auzim cuvintele sensibile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea datei pascale la 31 martie, stil nou, subliniază Mircea Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești, iar al doilea aspect privește căderea Paștilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei cerești, iar al doilea aspect privește căderea Paștilor înainte de Paștele iudeilor. Fixarea Paștilor înainte de isimeria cerească (iar nu de cea astronomică) înseamnă "îndrăgirea lumii simțurilor în disprețul lumii neschimbătoare a gândului dumnezeiesc", această sărbătorire ducând la "săvârșirea a două Paști în cursul aceluiași an, lucru neîngăduit de Așezămintele apostolești"12. Mircea Vulcănescu operează o mică distincție între semnificația ontologică a Paștilor liturgic, al "săvârșirii și împlinirii jertfei" care se oficiază în orice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi vederea nu numai a firii umane a lui Hristos, ci și a Persoanei divine care S-a întrupat, și, în ea, strălucirea slavei Preasfintei Treimi "frumusețea firii dumnezeiești". Fr. Förster, fostul profesor de pedagogie al lui Nae Ionescu de la München, publică o conferință ținută la Cercul de Studii Religioase al studenților români din Paris, La morale religieuse et la morale laïque. Alexandru Busuioceanu prezintă textul unei comunicări susținute
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]