4,693 matches
-
lui James Joyce în literatura engleză. Noutatea efectelor sale sonore a fost de asemenea comparată cu muzica inovativă a lui Charles Edward Ives. Romanul simbolist "Petersburg" (1916; 1922) este considerat capodopera lui Belîi. În această carte memorabilă Belîi folosește tehnica evocării culorilor prin sunete. Acțiunea se petrece în atmosfera oarecum isterică a unui Sankt Petersburg de sfârșit de veac pe fundalul revoluției ruse din 1905. În măsura în care se poate spune că romanul tratează un anume subiect, acesta ar putea fi soarta nefericitului
Andrei Belîi () [Corola-website/Science/309397_a_310726]
-
O poezie manifest"”, Flacăra, 1978, nr. 14, pag. 7; · Duțescu Mihai „"Poezie evocatoare"”, Ramuri, 1978, nr. 5, pag. 6; · Petrache Ion, „"Frumusețea verbului"”, Săptămâna, 1978 nr. 386, pag.7; · Stan, Constantin, „"Poezia sincerității"”, Scânteia tineretului, 1978 aprilie 24; · Ulici Laurențiu, „"Evocare și notație"”, România Liberă, 1978 nr. 14, pag. 11; · Băileșteanu, Fănuș, „"Căldura vieții"”, România Literară”, 1979, nr. 17, pag. 11; · Bălan, Ion Dodu, „"Sensibilitatea contemporană și tradiție"”, România literară, 1979 martie 3, pag. 2; · Deaconescu, Ion, „"Amintirile de acasă"”, Înainte
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă. Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
din administrația locală se poate spune că au încurajat, prin indiferența lor, jafurile, crimele împotriva evreilor. Polițiștii Constantin Mercur și Gheorghe Pamfil, inginerul Pascu au fost cei care alimentau furia soldaților prin expresii antisemite. Există de asemeni multe mărturii și evocări ale evreilor care demonstrează că au fost mulți români care i-au ajutat: i-au ascuns în propriile lor case sau i-au rugat pe soldați să nu-i omoare. Astfel, plutonierul Cehan i-a ascuns în casa lui pe
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
plenitudinea vieții în variantele ei întruchipări și expresii, spiritualizate pe filieră bizantină."" ""La aluzii vag cubisto-constructiviste recurge și Elena Greculesi dar nu prin această latură a creației s-a impus ea, ci prin tablourile alegorice pe teme sociale sau de evocare istorică. Deosebit de pregnantă este linia contur care decupează expresiv aceste figuri redate de obicei pe fundaluri neutre. Caracterul convențional și mai degrabă auster al coloritului contribuie, de asemenea, la monumentalizarea și esențializarea imaginii"" Are o activitate bogată, apreciată pentru geometrizarea
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
-șef: Iulian Pruteanu-Isăcescu (2006-prezent) Anul I, nr. 1, 2003 1. Argument, p. 4. STUDII ȘI COMUNICĂRI 2. Mircea-Cristian GHENGHEA - Insurecția poloneză din 1863-1864 reflectată de presa română a vremii, p. 5-15. 3. Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU - Gheorghe I. Brătianu - Membru al Academiei Române. Evocare, p. 16-22. RECENZII ȘI PREZENTĂRI 4. Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU - Walter Kolarz, Mituri și realități în Europa de Est, Polirom, Iași, 2003, p. 23-24. 5. Mircea-Cristian GHENGHEA - Vasile V. Russu, Viața politică în România (1866-1871), vol. I-II, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
acestei zone...” RODICA ILIESCU -„Omagiu prahovean”-recenzia culegerii corale „Patrie nemuritoare”, realizată de Leonida Brezeanu și Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de independență, libertate și dreptate socială, răsună în cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
găsiți uneori germenii altuia, mai important, care va reuși. Pentru profesorul Pausch la fel de important ca realizarea propriilor visuri a fost să-i ajute pe alții să-și atingă visurile. Dimensiunea umană a fiecărei aventuri a fost potențată și de desele evocări ale persoanelor care au contat în viața sa, cărora le-a adus mulțumirile meritate. Prin pasiunea cu care dezvăluie motorul propriei sale reușite discursul lui Randy Pausch proiectează o viziune a vieții plină de speranță și optimism. - Nu putem schimba
Randy Pausch () [Corola-website/Science/314552_a_315881]
-
la care se servesc meniuri care reprezintă alegorii ale "supei primordiale" (de unde a apărut viața pe Terra), au loc manifestații și proteste publice, conferințe, dezbateri, recitaluri, chiar și piese de teatru, printre care și dramatizarea celebrului Proces al maimuței sau evocarea celebrei polemici dintre Thomas H. Huxley și episcopul Samuel Wilberforce sau a călătoriilor efectuate de Darwin la bordul lui Beagle. Din 2003, la Shrewsbury, orașul său natal, are loc anual "Festivalul Darwin", care durează toată luna februarie. În 2009, la
Ziua Darwin () [Corola-website/Science/314643_a_315972]
-
peste dreptunghiul format de tabernacul, proporțiile formelor geometrice respectând teoriile estetice ale lui Ghyka. Liniile diagonale se intersectează pe un ochi al pruncului Isus care este situat în centrul tabloului. În 1955, Dalí a pictat "Cina cea de Taină", o evocare a tabloului lui Leonardo Da Vinci având aceeași temă. Proporțiile generale ale tabloului respectă regulile „secțiunii de aur”, așa cum au fost definite de Matila Ghyka. Isus Christos nu este așezat la masă cu ucenicii, ci este reprezentat în partea superioară
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
d’Italie" („Revoluțiile din Italia”), în 1853 poemul dramatic în 5 acte "Les Esclaves" („Sclavii”, în revista "Revue des Deux Mondes", tipărit și separat la editura Vanderauwera, Bruxelles), în 1854 lucrarea biografică "Fondation de la République des Provinces-Unies: Marnix de Sainte-Aldegonde", evocare a eroului național al Țărilor de Jos din secolul al XVI-lea, iar în 1855 "Philosophie de l'Histoire de France" („Filozofia Istoriei Franței”). Deoarece între Franța și Belgia se semnase o convenție de extrădare, la 1 noiembrie 1858 soții
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
pentru relațiile globale din cadrul propriei ființe, precum și dintre noi și mediul sau sistemul înconjurător. Ecologia interioară: relațiile globale dintre o persoană și gândurile, strategiile, comportamentul, abilitățile, valorile și crezurile proprii. Echilibrul dinamic al elementelor unui sistem. elicitare / obținere (engl. elicitation) = evocarea unei stări prin intermediul cuvintelor, a comportamentului, gesturilor sau a oricăror alți stimuli. A aduna informații prin observare directă a semnalelor non-verbale sau punând întrebări despre meta-model. epistemologie epistemology Teoria cunoașterii, cum anume știm ceea ce știm. filtre perceptuale (engl. perceptual filters
Glosar de termeni folosiți în NLP () [Corola-website/Science/313279_a_314608]
-
Dick și Hugo), o realizare fără precedent descrisă de "Mail & Guardian" ca „versiunea SF a câștigării simultane a premiului Goncourt, Booker și Pulitzer”. "Neuromantul" a căpătat o atenție fără precedent din partea criticii și a publicului din afara mișcării științifico-fantastic, ca „o evocare a vieții de la sfârșitul anilor '80”, deși "The Observer" nota că „a fost nevoie de 10 ani ca să fie remarcat de "The New York Times".” Opera lui Gibson a beneficiat și de atenție internațională din partea unei audiențe care nu era limitată la SF
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Ion Ghica, Editura pentru Literatură, București, 1965 - Al. I. Odobescu, Editura Tineretului, București, 1966 - Dimitrie Bolintineanu, Editura Tineretului, București, 1969 - Clasicismul românesc, Editura Minerva, București, 1971 - Clasicism și romantism. Studii de literatură română modernă, Editura Albatros, București, 1973 - Studii și evocări, Editura Cartea Românească, București, 1974 - O carte și șapte personaje (în colaborare cu Claude Pichois), Editura Cartea românească, București, 1976 - Clasicism și tendințe clasice în literatura română, Editura Cartea românească, București, 1979 - Dicționar de literatură română. Scriitori, reviste, curente (coordonator
Dimitrie Păcurariu () [Corola-website/Science/324011_a_325340]
-
de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
mod lipsit de austeritate, ca niște dansatoare voluptoase, cu piept bine evidențiat). Sensul indian de parcurgere a vieții a fost reprezentat în picturile murale din peșterile din Ajanta, unde grupuri nesfârșite de personaje roiesc peste tot pe pereți, într-o evocare plină de culoare a vieții indiene. Până și arhitectura indiană poate fi descrisă ca o formă a sculpturii. Multe dintre cele mai celebre pagode și temple nu au fost pur și simplu clădite, ci săpate în piatră și apoi decorate
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voinești, autoironiei lui Topârceanu, sincerității lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creației de tipuri din proza de evocare a copilăriei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circulând detașate de autor, ca niște adevăruri necesare. Două eseuri originale, de răsunet ale lui Ibrăileanu sunt "Literatura și societatea", apărut ca introducere la teza de doctorat
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Maxim Gorki. Începând cu anul 1924 însă, Ionel Teodoreanu începe lucrul la trilogia „La Medeleni”, publicând succesiv în revista "Viața românească", până în anul 1928, părți ale celor trei volume ce compun acest roman. Critica a subliniat prospețimea condeiului său în evocarea copilăriei și a adolescenței exuberante. Criticul literar George Călinescu îi ironiza stilul încărcat, ușor baroc, poreclindu-l "Metaforel" și îi desființează în „Istoria literaturii române de la origini și până în prezent” cele trei romane ale ciclului „La Medeleni”. Călinescu creează chiar
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
acest gen de poezie, făcând din el un gen monden și rafinat, care făcea parte din jocul dragostei, așa cum era el conceput de noblețea din epocă. Temele din rondeluri sunt aproape mereu legate de dragoste, de celebrarea bucuriilor sale, de evocarea necazurilor pe care aceasta le produce. Primii poeți francezi care au compus rondeluri remarcabile au fost: În epoca modernă, poeți ca Alfred de Musset și Théodore de Banville au încercat să perpetueze această formă, dar maniera era puțin artificială. În
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
înregistrator pasiv al unor stări de conștiință predominate de afect, se transformă într-un fantezist lucid și intelectualizat. Dintre toți memorialiștii noștri, nici unul n-a stăpânit ca Anghel potențialul emotiv de natură muzicală și talentul de a comunica emoția, prin evocarea umbrelor omenești și a alucrurilor care le-au făcut în viață ambianța naturală.“" "„Anghel a reușit să-și contureze o personalitate artistică proprie, bine diferențiată, care n-a urmărit și nici n-a realizat un anumit tipar artistic tributar unui
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
erudiție, cât și înclinația acestuia spre o retorică neobișnuită a textului: Nuvelele sale istorice - "Mihnea cel Rău", "Doamna Chiajna" - și mai ales spiritualul "Pseudokynegeticos" („"Fals tratat de vânătoare"”), în care se vede imensa lui erudiție, gustul constant, poezia delicioasă a evocării peisajului românesc, au încântat generațiile trecute și prezente. Eseul "Pseudokynegetikos", despre care George Călinescu afirma că este un text în care autorul „"bate câmpii cu grație"”, cuprinde considerații estetice și descrierea a trei opere de artă cu subiecte cinegetice, un
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
sculptură la Academia de Arte Frumoase din București (respectiv Institutul "Nicolae Grigorescu"). În anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice ("Dragoș Vodă și Zimbrul"), reprezentările alegorice ("Atlas", "Pescarii", "Victorie") converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane. Expoziții personale: Expoziții de grup: "Medrea a lăsat o operă imensă ce abia încape într-un muzeu
Cornel Medrea () [Corola-website/Science/297688_a_299017]
-
(n. 8 septembrie 1926, comuna Făcăeni, județul Ialomița - d. 25 mai 1998, București) a fost un scriitor român. a fost al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. O evocare a copilăriei se găsește în ciclul memorialistic "Elegii la sfarșit de secol" (în prozele Locuri misterioase, Șlepul, Troienele, Moara lui Fuierea, Tabăra, din capitolul "Călărețul de argint"). Biblioteca județeană din Slobozia și un colegiu național din Călărași sunt numite în
Ștefan Bănulescu () [Corola-website/Science/297694_a_299023]
-
Cei doi solitari," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 234, 4 august 1900. "Simțiri stinse," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 244, 14 august 1900. "Singur," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 297, 7 octombrie 1900. SCHIȚE, EVOCĂRI ȘI NUVELE: "Un isteric", semnat Sapho, în „România Literară și Științifică”, 1, V, 1895. "O seară la Macedonski," semnat Ștefan Petică, în „Capitala”, I, nr. 34, 4 decembrie 1898. "O scrisoare," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 118, 6
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
primilor simboliști români", în „Iașiul literar”, 17, nr. 7, iul 1966, pp. 59-63. ANGHELESCU 1982: Mircea Anghelescu, "Note la proza primilor simboliști români (Petică, Săvescu, Anghel)", în Mircea Anghelescu, "Scriitori și curente", Ed. Eminescu, București, 1982. ANTONESCU 1966: Nae Antonescu, "Evocări, Ștefan Petică", în „Ateneu”, III, nr. 1, ianuarie 1966, p. 13. BABEȘ 1934: G. Mihai Babeș, "Ștefan Petică, omul. Valoarea operei poetice", în „Rod nou”, I, nr. 4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]