4,693 matches
-
germani și francezi. Pe de altă parte, uzul limbii engleze ca lingua franca și la conferințele internaționale fără participare englezească face ca antropologia anglofonă ,,să nu mai aibă de mult monopol” asupra acestei limbi. Marianne Mesnil Își Începe analiza prin evocarea viziunii ,,etnocentrice” a lui Samuel Huntington (1991) și Henri Mendras (1997) asupra ,,clivajului” dintre Europa Occidentală și ,,cealaltă Europă”, răsăriteană, o viziune argumentată religios (creștinismul catolic și protestant versus ortodoxie și islam), precum și prin procesele istorice legate de națiune, capitalism
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
împotriva lipsei de preocupare a soțului său pentru a rezolva rapid această situație. Sedința se încheie printr-o explicare generală a programului de terapie cognitiv-comportamentală a impotenței în cadrul cuplului. Sedința 2: analiza funcțională a lui Hubert Prima ședință a permis evocarea faptului că, deocamdată, fiecare are nevoie să-și clarifice propriile idei de unul(a) singur(ă). Terapia nu necesită prezența sistematică a ambilor parteneri. Analiza funcțională permite, astfel, evitarea pistelor false și stabilirea obiectivelor fiecăruia și a scopului comun. Hubert
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
profesori buni. Evenimentele recente au tulburat-o, în schimb, deoarece ea nu-și imaginase efectul posibil al premenopauzei asupra percepției sale în legătură cu feminitatea sa, dorința sa, senzualitatea și sexualitatea sa, și nici consecințele directe ale acesteia asupra sexualității soțului său. Evocarea uscăciunii vaginale a constituit o revelație. Faptul că a identificat neplăcerea apărută în timpul unei tentative de penetrare n-a determinat-o să acționeze imediat (să utilizeze un gel hidratant). Carolyn ascultă ceea ce terapeutul îi explică în legătură cu fiziologia hormonală. Carolyn - Credeți
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
străinătate, boala lui Gwen, adolescența lui Bruno, tensiuni cu soțul său). Terapeutul o susține în acest demers. Terapeutul îi sugerează să vină cu un "aliment care îi provoacă plăcere" la ședința viitoare, pe care să-l mănânce împreună. Ea acceptă. Evocarea circumstanțelor acestor pierderi, a semnificației, emoțiilor asociate și a mijloacelor concrete de a le depăși. Ei mănâncă împreună o felie de tartă pe care Gwen a adus-o. Terapeutul îi cere să o mănânce "pe deplin conștientă". Gwen trăiește senzații
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
12-13; 1Rg 1,32-40; 2Rg 9,1 ș.u., până la textul tardiv, Neh 6,6-7). Aceste texte, redactate probabil într-un moment în care monarhia nu mai exista, au estompat din intensitatea expresiilor celebrative ale regalității, dar nu au eliminat evocarea profeției ca mijloc de legitimare divină a suveranului sau a autorității în general. Anunțul profetic dobândește foarte frecvent un puternic caracter etic și religios, îndemnându-i pe suverani la respectarea îndatoririlor lor religioase și la garantarea dreptății față de cei oprimați
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cu ajutorul ēfōd-ului (1Sam 30,7-8 și 14,18 după Septuaginta) sau a ûrîm și tummîm; prin urmare, se practica divinația în sanctuar (Jud 20,26-27) prin tragerea la sorți (1Sam 14,41-42), prin vise (Jud 7,13-14) și chiar prin evocarea spiritelor morților (1Sam 28,3-19). Existența efectivă a practicii divinatorii răspândite în timpul perioadei antice a religiei ebraice se observă clar din critica permanentă împotriva sa până în perioada postexilică târzie. De fapt se întâlnește din plin în cărțile profeților scriitori precum
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
literară. După ce debutase la sfârșitul anului 1918 în „Vieața nouă” cu versuri, mai colaborează cu poezie și proză la „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuința”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața literară” ș.a., textele fiind adunate mai târziu în volumele Evocări venețiene (1928) și Ispite și biruinți (1930). Colaborarea lui N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
pentru expresie și recursul intermitent la virtuțile „cugetării”. Astfel N. putea fi revendicat și de curentele tradiționaliste, iar N. Iorga îl apreciază aproape în termenii folosiți de E. Lovinescu. Mai modern pare a fi impresionismul poetic întâlnit în proza din Evocări venețiene. În Castelana personajul mijlocește o trăire palpabilă a trecutului, iar în Peregrinări voiajul continuă în lumea artelor plastice și a muzicii, la aceasta contribuind din plin și memoria involuntară. Un amurg pe lagună sau Piața San Marco toamna predispun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
unui personaj (Casanova), a relatării unui coșmar trăit în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților roșii de uzine”), iar pastelurilor le ia locul evocarea entuziastă a marilor șantiere socialiste: „În vuietul betonului/se prăbușesc pustietățile/ca zidurile Ierihonului./ E ora când se pun în mișcare/uriașe ceasornice de motoare,/ca niște cataracte simfonice de bătăi/în ureche străvechilor văi” (Cornul de vânătoare). O încercare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
coopera cu un alt popor și îi determină să dorească aceeași guvernare cu condiția ca aceasta să-i reprezinte în exclusivitate și să răspundă cerințelor lor".238 La Renan, imagi-nea plebiscitului cotidian este totuși remarcabilă atît prin capacitatea sa de evocare cît și prin eschiva pe care o reprezintă, fiindcă, dacă acesta a avut loc în 1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului cît și prin manevrele Statului care-și urmărea avantajele sale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sub genericul „Călinesciana”, se încearcă o remodelare exegetică a operei patronului omagiat. În următoarele numere pot fi întâlnite semnăturile lui Nicolae Manolescu și George Ivașcu, care se ocupă de seriile anterioare, călinesciene, ale „Jurnalului literar”, iar Iorgu Iordan semnează o evocare a lui G. Călinescu. La ultimul număr al acestei serii, cel din iunie 1979, colaborează I.D. Lăudat, Dorin Sperantia ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287692_a_289021]
-
cauzele exilului „asuprirea, urmărirea politică, discriminarea, Închisoarea și amenințarea cu Închisoarea, interdicția de publicare și cenzura, cu alte cuvinte motive politice și cultural politice pentru expulzare sau pentru a lua propria decizie de părăsire a țării...”. Aceste definiții pornesc de la evocarea motivațiilor care au stat la baza decizei de a părăsi țara natală, Însă nu par să explice Întru totul complexitatea fenomenului, cu atît mai mult cu cît este lăsată În afară situația exilatului În țara gazdă. În acest sens, aprecierea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
memorii semnat de Lidia Ionescu Stăniloae, fiica părintelui-profesor Dumitru Stăniloae, nu-și propune să fie o biografie a cunoscutului teolog ortodox român, după cum mărturisește chiar autoarea (p. 17). Cu toate acestea, prin bogăția de informații, cartea se ridică deasupra multor evocări ale profesorului de Dogmatică, traducător al Filocaliei. Memoriile Lidiei Ionescu Stăniloae Încep și se Încheie cu slujba de Înmormântare a teologului, organizată neglijent de unii reprezentanți ai Patriarhiei Române (pp. 9-16, pp. 379-388) (printre altele, fiica și nepotul profesorului Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat În elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței În fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut În oglinda realității diverse și a obiceiurilor generatoare de stabilitate, destrămate sub acțiunea corozivă a Împrejurărilor vitrege. Aceleiași direcții i se integrează noul volum apărut la Brașov, În tentativa de sondare a trecutului recent din perspectiva și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, Însemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” În România (1969-1978), cuvînt Înainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington and Bruce J. Courtney, Tweaking the Nose of the Russians: Fifty Years of American-Romanian Relations, 1940-1990
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
totuși manifestă agresivitate. Aceste rezultate arată clar că reprezentanții celor două sexe reacționează diferit la prescripțiile de ordin normativ atunci când sunt puși în situația de a judeca un comportament agresiv și stările afective ce-l însoțesc. De altfel, condițiile de evocare a furiei nu sunt aceleași la bărbați și la femei. O altă explicație de ordin socio-cultural în ceea ce privește efectul de a percepe diferit agresivitatea în funcție de variabila de sex se referă la modul în care indivizii interpretează potențialele situații ce au provocat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
melancolie constitutivă: văzând în personaje sau în evenimente aparent banale semnele unei mentalități sau chiar ale unei epoci, naratorul înregistrează mutațiile survenite în lumea „satului” românesc de-a lungul „tranziției”. Totuși punctul forte al prozatorului nu e atât observația, cât evocarea ce conferă faptelor și oamenilor o alură enigmatică. SCRIERI: Exil în orașul imperial, Sibiu, 1992; Melancolii retorice, Sibiu, 1994; Ritualul melancoliei, postfață Dumitru Chioaru, Pitești, 2002; Un sat numit România, Botoșani, 2003. Antologii: Antologia poeziei românești de la origini până azi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290400_a_291729]
-
din Pind, cu sonorități de veche cronică. Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914; Romantismul englez, București, f.a.; Papers on the Romanian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
principalele evenimente cultural-artistice (spectacole și concerte, directoratul lui I.L. Caragiale la Teatrul Național, moartea lui Eminescu, apariția unor publicații etc.). O atenție marcată este acordată faptului divers din mai multe domenii, ceea ce face lectura mai atractivă pentru cititorul amator de evocări nostalgice: Târgul Moșilor, Apele de la Văcărești, Petreceri ale vechiului București, Contrabandele bucureștene, Viața studențească, Epoca lui Claymoor, Escrocheria cu „apa de aur”, Primul și singurul atentat împotriva regelui Carol (1888), Fioroasa crimă din Tabaci, Banda Zdrelea și Mărunțelu, Rochia - pantalon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
în septembrie 1914, moment considerat că ar marca punctul final pentru „perioada istorică ce poate purta numele «Bucureștii de altădată»”. Lipsite, totuși, de virtuți literare deosebite, scrise uneori destul de bolovănos, amintirile se impun prin valoarea documentară indiscutabilă, dar și prin evocarea colorată a unui trecut revolut. Ele și-au câștigat, mai ales odată cu trecerea vremii, un loc binemeritat în istoria memorialisticii românești, secondând prestigioase lucrări referitoare la aceeași perioadă din istoria României. SCRIERI: Pardon! (în colaborare cu Anton Bacalbașa și Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
mult. „Scris cu o matură stăpânire a tonului și a materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în căutarea unui aranjament matrimonial care să le asigure liniștea materială și socială sau se întâmplă să se îndrăgostească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au cunoscut, dar și evocări ale foștilor săi studenți, un studiu semnat de Victor Spinei, precum și două colecții de documente, întocmite și comentate de istoricul citat și de Gheorghe Buzatu. Studiul semnat de Victor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea mai consistentă, consacrată istoricului și omului politic Gh. I. Brătianu. Ea cuprinde evocări ale unor personalități culturale care l-au cunoscut, dar și evocări ale foștilor săi studenți, un studiu semnat de Victor Spinei, precum și două colecții de documente, întocmite și comentate de istoricul citat și de Gheorghe Buzatu. Studiul semnat de Victor Spinei valorifică un material documentar deosebit de bogat, oferind multe detalii despre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]