14,680 matches
-
Să ne imaginăm, pentru ilustrarea sistemelor „cel-mai-asemănător” și „cel-mai-diferit” la care s-a făcut referire mai sus, că relația dintre X1 și Y s-a făcut în patru dintre observații, de la A la E, dar nu în toate cinci. Spre deosebire de experimente și cvasi-experimente, în studiile cu număr n mic nu există convenții pentru estimarea variantei explicate și neexplicate, sau pentru determinarea gradului de încredere cu care poate fi susținut un rezultat față de alternativa nulă. Exista un pericol real de a se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sănătoasă asupra cercetătorului, datorate insuficienței relative de convenții de inferență care să-l ghideze. Cu cât un test este mai bun, cu atât sporește încrederea în validitatea rezultatelor și reduce nesiguranța față de lumea în care trăim. Nu există test perfect. Experimentele sunt determinate de relevanța condițiilor din afara laboratorului, confecționate artificial. Cvasi-experimentele sunt condiționate de introducerea de controale potrivite și de necesitatea unei variante aleatorii la nivelul termenului de eroare. Comparațiile potrivite sunt condiționate de concluziile trase din eșantioane mici și de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nivelul variabilei independente; - testarea ca tehnică de diferențiere a tiparelor sistematice de cele nesistematice din datele colectate și de efectuare de inferențe plauzibile din eșantionul de date, la populația amplă a tuturor cazurilor posibile; - cele patru forme esențiale de testare - experimentele, cvasi-experimentele, comparația potrivită și studiul de caz - și contrastele dintre acestea; - importanța critică în testare a ipotezei nule și rolul curbei normale în teoria probabilității; - elementele principale ale testării empirice - tendința centrală, puterea și semnificația - și aplicațiile acestora în analiza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și utopii promise nu pot fi atinse. Este absolut necesar să descriem în detaliu cum operează lucrurile acum și să explicăm de ce. Totodată, eu recomand în egală măsură să ne unim eforturile și să facem comparații ample între secțiuni, precum și experimente direcționate pentru a descoperi cum putem îmbunătăți lucrurile. Cea de-a doua versiune a criticii se concentrează nu asupra presupusei imoralități a cercetării în științele sociale, ci a presupusei sale amoralități. În primul rând, această critică vine din partea filozofilor politici
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
of a Character. The Romanian Peasant, București, 1996; Piața Universității, București 1997; Ghidul sărbătorilor la români, București, 1998; O stradă oarecare din București (în colaborare cu Ioana Popescu), București, 1999; Surâsul lui Hary (în colaborare cu Carmen Huluță), București, 1999; Experimentul Zaica, București, 2000; O viață, un destin, o icoană (în colaborare cu Ioana Popescu și Raluca Alexandrescu), București, 2000; Lecții cu povești despre facerea lumii, București, 2000; Talmeș balmeș de etnologie și multe altele. Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea
NICOLAU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
căzut, a căzut Babilonul cel mare!, VR, 1992, 6-7; Gheorghe Perian, Scrieri ale anilor din urmă, F, 1992, 11; Țeposu, Istoria, 111-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 313-316; Petraș, Lit. rom., 166-170, 180; Lovinescu, Unde scurte, V, 101-106; Marian Barbu, Perenitatea unui experiment narativ, CC, 1995, 1-2; Dicț. analitic, I, 29-31, II, 63-65, IV, 430-432; Glodeanu, Dimensiuni, 191-193; In memoriam. Mircea Nedelciu, RL, 1999, 30; Cărtărescu, Postmodernismul, 412-417, 444-456; Dicț. esențial, 558-562; Al. Th. Ionescu, Mircea Nedelciu, Brașov, 2001; Manolescu, Lista, II, 283-290
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni nu mai pare dispus să se aventureze Într-o abordare raționalistă exhaustivă. Tradițiile pot constitui, Într-adevăr, un factor de ponderare a entuziasmului raționalist, mai ales
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu largă audiență la momentele respective. În consecință, din rațiuni metodice, pledez pentru o istorie a doctrinelor sociologice care s-au dovedit a fi repere de importanță cardinală În evoluția sociologiei de la Începuturile sale până În cel mai imediat prezent; cu excepția experimentelor aflate În curs și care nu s-au constituit, Încă, Într-un corpus unitar și coerent de enunțuri valide științific. În acest context, dată fiind aspirația de „obiectivitate” a sociologiei Încă de la apariția sa, orientările cu nuanțe explicit sau implicit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
diagnosticul social al tuturor transformărilor În curs: ea este, prin urmare, eminamente sincronică. Marxismul este eminamente diacronic și animat de aspirații mesianice. Din experiența practică a doctrinei filosofico-economice și politice, noi cunoaștem toate secvențele ca subiecți participanți direcți la acest experiment social, de proporții zonale, În timpul căreia sociologiei i s-a interzis dreptul la exprimare sub etichetarea ei ca „pseudoștiință burgheză”. În concluzie, nu este de competența sociologiei, ci a altor științe social-umaniste de a studia și acest capitol al științelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
puriști”, recunosc afinitatea mea cu paradigma sociologică a ,,comportamentului social”, ceea ce presupune focalizarea interesului de cercetare pe relația dintre individ și mediul său de viață, Încercarea de explicare a comportamentelor apelând, În primul rând, la ,,teoria schimbului social” și privilegierea experimentului și a tehnicilor de anchetă (chestionar, interviu, scale, analiza conținutului comunicării). Maria Larionescu: Revoluția din 1989 a trezit În sociologi un imens orizont de așteptări, semnificând un amestec de speranțe În reabilitarea disciplinei, de iluzii privind contribuția decisivă a sociologiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
empirist, se impun tot mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
România: desființarea sociologiei și neacceptarea diagnosticului pus de profesioniștii de profil au făcut ca „bolile” sistemului social să fie tratate de vraci ideologici, „injecțiile” propagandistice favorizând intrarea sistemului În metastază structurală și grăbindu-i intrarea În cimitirul istoriei ca un experiment social gestionat incompetent și triumfalist. Un sistem care a asasinat, epistemic vorbind, sociologia a sfârșit prin suicid politic; iată lecția amară din care toți trebuie să tragem concluzii lucide și să ne asumăm responsabilitățile corespunzătoare locului deținut În societateă Dincolo de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate contradictorii. Efectele situaționale și explicațiile teoretice completează analiza, susținând faptul că diferențelor interindividuale trebuie să li se acorde atenție mai ales atunci când vorbim de expunerea la violență prin media. Introducere În anul 2002, secretarul general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stocarea scenariilor violente În memoria lor, ele fiind evocate În situații ulterioare dacă vreun aspect al situației originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar fi, este prezent (de exemplu, filmul The Champion, cu Kirk Douglas În rolul principal, folosit În experiment). S-a demonstrat că violența În media poate crește sau inhiba comportamentul violent al privitorilor În funcție de predispozițiile lor, dar aceste efecte sunt de scurtă durată; acest lucru nu are efect asupra ratei totale de violență a subiecților. Cercetătorii admit efectul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
of television on crime in the United States. Journal of Personality and Social Psychology, 42, 461-477. Joy, L.A., Kimball, M.M. și Zaback, M.L. (1986). Television and children’s aggressive behavior. În T.M. Williams (ed.). The Impact of Television: A Natural Experiment in Three Communities. New York: Academic, 303-360. Kessler, Ronald C. și Stipp, Horst. (1984). The Impact of Fictional Television Suicide Stories on U.S. Fatalities: A Replication. The American Journal of Sociology, 90, 1, 151-167. Kiewitz, Christian și Weaver, James B. III
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu privire la sensul sintagmei dezvoltare durabilă, consideră Geoffrey Lawrence, În cele trei mari domenii (economie, societate și mediu) se estimează că dezvoltarea durabilă reprezintă pentru viitor promisiunile unui progres regional, național și global. La nivel regional, spune Geoffrey Lawrence, apar numeroase experimente de guvernare care Întretaie, provoacă și subminează structuri decizionale existente deja. Ele sunt În plină dezvoltare și implementate din cauza imaginii eșecului vechilor forme de guvernare În a produce o dezvoltare durabilă. Reprezintă aceste experimente, se Întreba sociologul australian, o revitalizare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regional, spune Geoffrey Lawrence, apar numeroase experimente de guvernare care Întretaie, provoacă și subminează structuri decizionale existente deja. Ele sunt În plină dezvoltare și implementate din cauza imaginii eșecului vechilor forme de guvernare În a produce o dezvoltare durabilă. Reprezintă aceste experimente, se Întreba sociologul australian, o revitalizare a democrației participative, luând În calcul problemele sociale și de mediu și asigurând comunitățile locale și organizațiile ecologice locale că au un cuvânt de spus În schimbările pozitive. Reprezintă ele un transfer real de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vitale, am considerat noi. Studiul implicațiilor imediate și pe termen lung ale experimentărilor de acest gen ar necesita el Însuși o bună fundamentare științifică și o metodologie corespunzătoare În condițiile În care, voit sau nu, fiecare experimentare este și un experiment cu consecințe greu de prevăzut chiar În momentul promovării experimentărilor. Din nou, prezența sociologului pare a fi una esențială. O serie de aspecte deontologice marchează și ele, În cazul unor experimentări precum cele amintite mai sus, deopotrivă destinul cercetătorului și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sociologul este dominat, politețea și curtoazia interlocutorului exprimă, de fapt, grija acestuia de a nu afișa diferența și inegalitatea pozițiilor. Pornind de la această mărturisire, putem medita la poziția și la etica cercetătorului În științele sociale. Organizându-și anchetele și/sau experimentele, el uită adesea de poziția de inferioritate a subiecților sau de faptul că el le aplică grila sa de lectură unor indivizi care au evoluat Într-un alt context și registru. El ignoră faptul că simpla supunere la un exercițiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de apărare Împotriva acestora. Psihologia persuasiunii constituie o lucrare de referință pentru Înțelegerea modelelor de comportament automat, a impulsurilor de a te supune diverșilor agenți ai convingerii, contrar propriei voințe. Într-un stil narativ combinat cu stilul academic ilustrat prin experimente de laborator, Robert B. Cialdini prezintă În lucrarea sa realitatea oferită de munca experimentală și de tehnicile și strategiile de convingere observate În calitate de participant direct ca agent de vânzări, strângător de fonduri sau ca intrus În sfera de acțiune a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acela de prieten. Dintre tehnicile enumerate de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un așa-zis experiment al Învățării”, acționau În consecință la comanda unei autorități. Cercetătorul menționat făcea următoarea observație: „Voința extremă a adulților de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de autor și folosite de agenții de influențare, exemplificăm: crearea unor similarități cu trecutul, credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un așa-zis experiment al Învățării”, acționau În consecință la comanda unei autorități. Cercetătorul menționat făcea următoarea observație: „Voința extremă a adulților de a merge aproape oricât de departe sub
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
credințele, obiceiurile celui vizat, complimentarea acestuia și crearea unei atmosfere prietenoase. În următorul capitol, principiul autorității este exemplificat cu ajutorul celebrului experiment al lui Stanley Milgram. Subiecții experimentului, puși să le aplice pedepse altor persoane care participau la „un așa-zis experiment al Învățării”, acționau În consecință la comanda unei autorități. Cercetătorul menționat făcea următoarea observație: „Voința extremă a adulților de a merge aproape oricât de departe sub comanda unei autorități este constatarea esențială a studiului” (p. 262). Noțiunilor de supunere și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realizarea de aplicații, exerciții structurate, adică pe metode care îmbină în maniera eficientă procesarea informațiilor de specialitate cu aspectul formativ și cu creșterea implicării elevilor în propriul proces de învățare. Astfel, la științe, pe lângă învățarea prin rezolvare de probleme, prin experimente, se poate practică și implicarea activă a elevului în căutarea, selectarea, prelucrarea și analiza corespunzătoare a unor informații. De asemenea, în mod individual sau în echipe, elevii pot participa cu prezentări academice reușite la concursuri școlare, sesiuni de comunicări științifice
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de Enwin Schrödinger. În ciuda susținerii lui Einstein, ideea lui de Broglie părea atât de bizară, încât inițial a creat foarte multă confuzie. Totuși, fizicienii americani, Clinton Davisson și Lester Germer, au înțeles esență lucrărilor lui Schrödinger pe tema mecanicii ondulatorii. Experimentele lor de la Bell Telephone Laboratories din 1927, în care au examinat ce se întâmplă cu fasciculele de electroni care lovesc o țintă de nichel, au confirmat teoria lui de Broglie. Ei au arătat ca electronii produc două fenomene caracteristice undelor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]