4,798 matches
-
credința în forța cuvântului, în capacitatea acestuia de a modifica realitatea, subzistă și astăzi când unii termeni mai stau încă sub semnul tabuului. Într-o societate ca a noastră cunoaștem, fără îndoială, proceduri de excludere. Cea mai evidentă, cea mai familiară, este interdicția. Se știe că nu avem dreptul de a spune totul, că nu putem vorbi despre orice în oricare circumstanță, în sfârșit, că nu oricine poate vorbi despre orice. Tabu al obiectului, ritual al circumstanței, drept privilegiat și exclusiv
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politică internă și externă, oferind cititorilor informații documentate asupra realităților sociale, istorice, economice și politice ale timpului. Jurnalistul își accesibilizează ideile printr-o logică a exemplului cultivată cu insistență în corpul articolelor, prin analogii și metafore care conferă o coloratură familiară subiectelor abordate. Conștient de potențialul performativ al scrisului jurnalistic, Eminescu face apel la imaginea pilduitoare a istoriei, la veleitățile paideice ale paremiologiei, la glosări frecvente în marginea terminologiei vehiculate, echivalându-și publicistica cu o lecție care-și explicitează metodologia și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
însoțindu-și excursul jurnalistic cu un discurs metatehnic cu valoare explicativă, prin intermediul căruia își dezvăluie obiectivele și mijloacele de semnificare folosite. Pentru accesibilizarea mesajului jurnalistic, Eminescu sensibilizează concepțiile și ideile prezentate, prin cultivarea unei logici a exemplului, care conferă coloratură familiară realităților prezentate. Adept declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic, jurnalistul recurge la o " Logică a exemplului care se bizuie pe Auctoritas și a cărei armă redutabilă este Citatul"351. Autoritatea modelelor prezentate susține campania persuasivă a gazetarului, conferind
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența dintre componenta pozitiv informativă și cea mitologică a scrisului jurnalistic eminescian. Plierea pe calapodul retoric familiar al predicii implică modelarea sintaxei jurnalistice după specificul textului biblic: "Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții [data morții lui Grigore Ghica Voievod, n.a.], Buga, clopotul cel mare a-nceput să sune de sine, întâi încet, apoi tot
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mediat de cunoașterea ostensivă și discursivă. Conștient de potențialul performativ al cuvântului, Eminescu este adeptul declarat al retoricii lucid și conștient orientate pragmatic. Printre mijloacele cultivate de jurnalist, în vederea persuadării publicului cititor, remarcăm: folosirea exemplelor menite să confere o coloratură familiară ideilor politice prezentate; tehnica citatului revelator; susținerea demersului argumentativ cu date statistice; explicitarea mecanismelor discursive în cadrul unui metadiscurs care însoțește limbajul publicistic eminescian; adresarea directă, instaurând o relație discursivă explicită gazetar-cititor; dramatizarea. În rândurile care urmează, descriem și exemplificăm fiecare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
astfel într-un dialog virtual cu cititorii, pe care jurnalistul încearcă să-i convingă de justețea afirmațiilor sale și pe care îi atrage ca martori în dezbaterea ideilor. Eminescu angajează adevărate dialoguri cu publicul cititor, mizând pe claviatura unui retorism familiar, bine regizat și cu mijloace stilistice variate (fraze exclamative și interogative, dublate de accente ironice), capabile să suscite și să mențină interesul receptorului: "Este oare un singur cititor care să crează cumcă un om de condiția socială și de cultura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aduce o schimbare pozitivă în mediul școlar: diminuarea conflictelor școlare; • Conflictele școlare rezolvate de către elevii mediatori nu impun măsuri disciplinare, înlătură resentimentele și înlătură nașterea altor conflicte. 4. Condițiile medierii • ambient plăcut; • timpul acordat suficient; • atitudini calme; • limbaj adecvat și familiar; • oportunitate pentru a favoriza comunicarea gândurilor, sentimentelor; • confidențialitate și siguranță; • folosirea catharsis-ului, încurajării, ascultării simpatetice; 17 • asigurarea cadrului necesar pentru întărirea comportamentelor de așteptare, atenție, afective față de ceilalți; • creșterea încrederii în sine. 5. Medierea elevilor Pentru ca actul medierii să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
stări conflictuale și a soluționării acestora; * recunoașterea din imagini a unor situații/ stări conflictuale. 3. Dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 3.1. să identifice locul și rolul persoanelor familiare; 3.2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare tipuri de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, toleranță, * dramatizări; * lucru individual și în grupuri mici („Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
experimente lingvistice, de îmbinarea teoriei cu elemente poetice etc.; * strategia transformării obiectului de studiu într-un obiect exotic, nou, prin extragerea lui din câmpul obișnuit al analizelor și categoriilor și prin recadrarea sa conceptuală, care îl transformă dintr-o prezență familiară într-o alteritate radicală; * utilizarea limbajului poetic, retoric, pentru a-și manifesta aversiunea față de sistemele închise și pentru a crea impresia deschiderii scriiturii și a sensurilor sale; * utilizarea scriiturii fragmentare, considerată a fi "scriitura democratică" și a elipsei, în locul tratatului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
important în viața Bisericii locale. În 1224, a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Aquini Prolog Fraților din Ordinul Minorilor ce locuiesc în Germania, fratele Giordano din Giano, din Valea Spoletană, urează pentru prezent perseveranță în ceea ce este bun iar pentru viitor o glorie fără sfârșit cu Cristos. Când povesteam uneori episoade despre obiceiurile familiare și despre viața primilor frați trimiși în Germania, majoritatea celor ce ascultau rămâneau edificați; am fost rugat de mai multe ori să scriu ceea ce povesteam ca și alte fapte pe care mi le-aș fi putut aminti; de asemenea, să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
52. Primul care a venit la Parma a fost fratele Benedict, numit și fratele din Cornetta, un om simplu și fără cultură, dar cu o adevărată inocență și onestitate. Eu l-am văzut și am vorbit cu el în mod familiar la Parma, iar mai apoi la Pisa. De fapt, era originar din Valea Spoletană, sau din părțile Romei. Nu aparținea niciunui ordin, sau vreunei congregații religioase, ci trăia singur, angajându-se să-i placă doar lui Dumnezeu; era foarte prieten
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a dăruit cu mare evlavie Fericitului Francisc o pânză vopsită pentru a confecționa un veșmânt preoțesc. După ce au luat-o, s-au dus la o mănăstire de călugări pentru a cere ospitalitate. Pe când Fericitul Francisc se întreținea într-o discuție familiară cu abatele, un argat al mănăstirii, bolnav de o boală incurabilă, scoțând urlete îngrozitoare și tânguiri, a început să-i blesteme pe toți locuitorii mănăstirii fiindcă nimeni nu-l ajuta în suferințele sale. Atunci, Sfântul, împreună cu însoțitorul său, s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să-l viziteze pe acel bolnav și l-a îmbrăcat». 3. Fratele Ștefan mai spune că Fericitul Francisc nu voia să fie mai apropiat de nicio femeie și că nu permitea ca femeile să se întrețină cu el în mod familiar. Doar pentru Fericita Clara părea să aibă [o oarecare] afecțiune. Totuși, atunci când vorbea cu ea sau despre ea, nu o chema cu numele său, ci o chema «creștină». Și avea grijă de ea și de mănăstirea ei. 4. El nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
satisfacerea unor trebuințe. Dacă însă pentru alte exigențe și trebuințe ale fraților este numit și prezentat cineva, el poate, ca și un proprietar, să păstreze pomana ce i-a fost încredințată, sau să o depună la un prieten spiritual sau familiar al fraților, numit sau nenumit de către ei, de la care să fie cerută la timpul și locul cuvenit conform exigențelor necesare și trebuințelor fraților, după cum vor considera ei util, ori să fie transferată la o altă persoană sau în alte locuri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pentru acei manageri care Înțeleg cum și de ce funcționează. Managerii care o folosesc cel mai eficient sunt cei ce o acceptă nu ca pe un rău necesar, ci ca pe un canal firesc de schimb al informațiilor Într-un mediu familiar. Atunci când o companie se confruntă cu o perioadă de incertitudine sau plănuiește schimbări majore În ceea ce privește operațiunile pe care le efectuează, rețeaua „Radio Șanț” poate fi utilizată eficient de către manageri pentru a transmite informații angajaților. Odată transmise, informațiile respective se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
faptul că Ovidiu i s-a adresat tânărului Germanicus prin intermediul lui Suillius demonstrează orientarea diferită a sulmonezului în materie de protectori, după moartea lui Paulus Fabius Maximus (ca. 14 d.H.). Suillius, el însuși rudă cu domus Fabia, are legături destul de familiare cu Germanicus, dar nu și cu Augustus sau cu succesorul la tronul imperiului: este un aspect care merită a fi subliniat. Suillius se adaugă listei de rude sau prieteni ai domus-ului lui Paulus Fabius Maximus, dintre care, până acum, am
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
deci, până la Brindisi este însoțit sau ajuns din urmă de prietenul său fidel, Paulus Fabius Maximus "celui qui, vivant dans l'intimité d'Auguste, ne craint pas de se compromettre auprès de l'exilé, auquel l'unit toute une tradition familiare, et qui, du reste, est déjà sans doute suspect à Livie, elle qui doit plus tard le sacrifier à ses combinaisons politiques"390. Făcând abstracție de teza, cunoscută nouă încă de la începutul lucrării, privind implicarea Liviei în exilul lui Ovidiu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
vii ale vieții de odinioară". Memoria afectivă (și, o dată cu ea, imaginația creatoare) nu se declanșează, deci, pe neașteptate, sub imperiul "miresmelor" inefabile de altădată. Procesul reamintirii lasă aici mai curând impresia unui act reflex, determinat de contactul cu un spațiu familiar, cunoscut încă din copilărie și desenat pe ecranul memoriei prin însăși fatalitatea biologică ce leagă pe indivizi într-o comunitate psiho-spirituală. Astfel, orice întoarcere acasă anunță călătoria în timp, punctată pe "panglica" memoriei de acele "momente muzicale" pe care prozatorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
moldovenesc, cu natura și oamenii locului și cu toate automatismele unei existențe neschimbate de veacuri. Apropierea de orașul natal ("când mă scobor la Dolhasca, mi se pare că am și ajuns") îndeamnă încă mai abitir la reverie datorită înmulțirii "semnelor" familiare, călătorul trecând de acum încolo nepăsător pe lângă priveliștea din jur, pentru a retrăi cu intensitatea unor senzații proaspete "imaginile trecutului" deșteptate de "scurta trecere" a unei trăsuri "cu arcuri slăbite", trasă "de o pereche de cai costelivi", "îndemnați aprig de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce antrenează memoria involuntară, inconștientul în Bizu "cântau" zurgălăii), iar apoi ancorat cu bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria voluntară), pe ale cărui coordonate se mișcă predilect imaginația scriitorului. Cu alte cuvinte, noul "roman" (etichetat astfel, ca și cel de dinainte, "în lipsa unei alte denumiri mai precise") va reedita din capul locului "formula
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de imaginația sa febrilă, de voyeurist incurabil: " Ce înaltă și impunătoare părea! Ce albeață a pieptului, a sânilor! Ce iradiere a părului, ce degete lungi, subțiri, inelate! În imaginația lui o îmbrăcase și o dezbrăcase felurit, goală, în toate atitudinile familiare și voluptoase, dar nu și-o închipuise nicodată atât de frumoasă, de statuarică". Tulburarea erotică e provocată, așadar, nu de frumusețea (altminteri, discutabilă) a "nemțoicuței", ci de "icoana femeii" inaccesibile, "aproape goală, în tul albastru, cu safire și diademă de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
scenă, în calitate de regizor sau scenograf, deosebit de înzestrat, lucrează titanic, până la epuizare. Acea „fragilă statuetă” cum spunea E. Lovinescu se dovedea infragibilă. Victor Ion Popa sporește dramaturgia română cu cîteva piese remarcabile: “Ciuta”; “Tache, Ianche și Cadîr”; “Mușcata din fereastră”; “Act familiar”. G. Călinescu a ținut să sublinieze că Victor Ion Popa „s-a ilustrat în chip deosebit și în teatru”. El a avut o concepție clară, fără echivoc, considerând teatrul ca pe o artă mare, atotcuprinzătoare; ca pe o operă de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
reprezentarea grafică sau substituind-o pe această, elevul manipulând materialul. Aceste procedee se aplică deoarece elevul cu dificultăți de învățare nu are uneori abilitățile grafo-motrice necesare pentru scrierea acestor simboluri grafice în spații mici. 6. Identificarea și separarea unor sunete familiare, incepand cu vocalele (a, e, i, o, u, apoi r, l etc.) Se optează pentru sunetul dorit, se precizează poziția sunetului în cuvânt și se dau exemple care conțin sunetul indicat în anumite poziții: inițial, final, median. ÎI. Etapă de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
informație; să formuleze răspunsuri corecte și complete la întrebările date; să alcătuiască propoziții pe baza unui suport concret-intuitiv și, mai tarziu, pe baza unor cuvinte de sprijin; să manifeste inițiativa în comunicarea orală alcătuind propoziții simple și dezvoltate despre aspecte familiare: obiecte, ființe, personaje; să rostească și să articuleze corect cuvinte; să împartă propozițiile în cuvinte, stabilind ordinea acestora; să intuiască și să stabilească locul sunetelor în cuvinte și silabe; să reprezinte grafic metodă fonetica analitico sintetică; să utilizeze calitățile expresive
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]