6,230 matches
-
de hașiș", care stă și la baza scrierilor, cel puțin așa vrea să dea impresia stilul abrupt, lacunar, fantasmatic al textelor, dar textul este întotdeauna marcat de revenirile ironice sub imperiul rațiunii care nu poate accepta pentru mult timp alunecările fanteziei, textul serios - dacă poate fi numit așa un text care nu are niciun moment pretenția asta - se tranformă rapid în parodie. Apele mari reia o metaforă a literaturii din toate timpurile, refăcându-i semnificația, alegoria univers uman-natură e transformată în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
motiv pentru ca vreunul din noi să-și ia viața?..." Se remarcă faptul că realizarea erotică, proiectată, neîmplinită însă, nu e nici măcar dorită, de aici lipsa tragediei. Singurul element care își asumă capacitatea de fantazare e luna, "luna goală zâmbea cu fantezie". Introducerea poantei finale, anticipate deja, e o dramă personală, insignifiantă, se face cu inocență jucată, ca și cum toată povestea aceasta își dezvăluie acum aspectele pozitive, "Cel puțin era liniște, femeia - bună și calmă.../ ...când m-am trezit, banca era dură și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Retorica poeziei iubirii este și ea luată în discuție. Dramă în parc recreează, la modul ironic, cadrul romantic al unei întâlniri de dragoste, noaptea cu lună ("ne privea de sus, cu capul gol, o lună plină", "luna goală zâmbea cu fantezie"), realizându-se totodată o demitizare ironică și parodică a unei astfel de aventuri amoroase: articolul nehotărât din prima parte a poemului ("o lună plină") subliniază clișeul imagistic, e o noapte cu lună ca în atâtea texte poetice, dar ea nu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pp. 260-261. 211 Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc, pp. 170-171. 212 "Considerat drept unul din cei mai dotați poeți din al doilea val al avangardei, C.T. cultivă exotismul, are nostalgia ținuturilor tropicale evocate și invocate în exclusivitate prin posibilitățile fanteziei. Refractar la o stare socială conformistă, el construiește utopii pe care le plasează într-un trecut imaginar, dar își ia de obicei măsura de precauție a autoironiei", Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, p. 573. 213 Ibidem. 214 Eugen
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
XX-lea, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 184. 248 "E limpede, așadar, pentru oricine, cred, că nu se poate face poezie fără a umbla și "cu capul în nori", în măsura în care, de la facerea lumii, norii reprezintă sediul central al fanteziei, al zeilor (...) și al precipitațiilor fecund-inspiratoare (...).", Geo Dumitrescu, "Din nou despre realism", în Libertatea de a trage cu pușca și celelalte versuri, Editura Viitorul Românesc, București, 1994, p. 232. 249 "Poeții adevărați, marii exploratori lirici, au fost întotdeauna și niște
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Rămășagul», unde niște studenți se așezară pe mesele unei camere mortuare printre cadavre, ca să înspăimînte pe un coleg deal lor care se lăudase că va petrece noaptea acolo... Pe atunci toți poeții, citeam cu frenezie pe Rollinat și Baudelaire și fantezia lui Lecca fu apreciată și făcu zgomot. Cenaclul de la «Fialkowski», vestita cafenea-cofetărie, primi cu aplauze vestea și poetul Mircea Demetriade o sărbători în mii de paradoxuri, - iar poetul Alexandru Obedenaru o răspîndi la «Naționala», cealaltă cafenea a scriitorilor”.2) Ororile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București n-a plecat nimeni cu o coroană.) Sub poezie, ziarul a inserat anunțul referitor la ședința cenaclului literar „N. Bălcescu” din acea zi. în programul ei figurau: un referat al profesorului Mihai Andrei despre „Teoria leninistă a reflectării și fantezia artistică” și „lecturi din lucrările scrise îm cinstea Decadei culturii RSFSR”. în aceeași pagină, Radu Cîrneci (care nu-și ortografia încă numele cu Î), viitorul redactor-șef al „Ateneului” și inițiatorul primului Festival Literar-Artistic „G. Bacovia”, apărea cu un grupaj
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și ființa venită lîngă el „prin forțele necunoscute” (teleportare). Neobișnuită, întîlnirea lor stă sub semnul precipitării. Ei se întîlnesc și se despart repede, dar în timpul care li-i dat trec prin stări contrastante: frică, bucurie, entuziasm, îngrijorare, speranță, dezamăgire. O fantezie de miez de noapte, „Dialog de iarnă” e mai mult decît o poemă: e un experiment, în care se vede influența teoriilor spiritiste. Scrisul invers a fost unul din aspectele (de laborator) ale acestuia. Un scandal eșuat Mîine se vor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sînt în contra oricărei fantazii sau imaginații, pure creațiuni artificiale ale spiritului”. (p. 271) Opinia lui era că: „De la gîndire vine totul, și imaginația, și simțirea. Un poet care nu gîndește, după mine, nu poate nici să simțească, nici să aibă fantezie”. (p. 273) în aceste fraze, scrise în 1909, vorbește comentatorul exigent, ferm, adept al esteticii clasice, nemulțumit de absența ideilor mari, sociale și a convingerilor puternice din poezia celor mai mulți dintre contemporanii săi. Cu un gest brutal, el îi dă deoparte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
42). În plus, Hearn era un scriitor de succes în domeniul ficțiunii, al studiilor folclorice și antropologice, și a altor categorii de proză care sfidează orice fel de încercare de catalogare. Între cele mai speciale se numără ceea ce aș numi "fanteziile", scrieri romantice și mistice pe care el le caracteriza într-o scrisoare către prietenul său, E. Krehbiel, din 1880 ca "impresiile mele asupra straniei vieți din New Orleans". Pe acestea le descrie și ca "vise ale unui oraș tropical" (Către
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este în mod clar un monolog interior sau altă inserție ficțională inventată sau derivând din reveriile lui. Este demn de remarcat faptul că în acest moment al vieții lui era redactorul-șef adjunct la New Orleans Item acolo unde aceste fantezii au și apărut. A ocupat această poziție de la mijlocul anilor '70 ai secolului al XIX-lea până la sfârșitul lui 1881, perioadă în care a scris cele mai multe dintre ele (Stevenson 88, 102-6). Funcția pe care o ocupa îi permitea să decidă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Hearn se bazează și pe sensibilitatea culturală a societății americane cu pretenții pentru a o convinge că Albert Jones, și implicit Albert Jones ca reprezentant al Celeilalte societăți, ar trebui privit cu seriozitate și respect, afirmând că "vapoarele sunt în fantezia sa poetică primitivă ființe uriașe, tot la fel cum sunt clopotele catedralei Notre Dame în imaginația lui Quasimodo, iar vocile lor îi sunt pentru auz strigăte puternice de ființe vii, atunci când se cheamă unul pe celălalt în bezna purpurie a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de stil din jurnalism, a rolului artistului și a producției artistice, și în cele din urmă a schimbărilor în scrisul imaginativ așa cum se reflectă în noul jurnalism (x). De asemenea, propune un continuum în care plasează noul jurnalism undeva între fantezie și istorie, și asta îl ajută să situeze și forma de expresie (20). În plus, ia notă de subiectivitatea preponderentă a acestei forme de expresie, atât din punct de vedere al rolului preponderent pe care îl ocupă subiectivitatea scriitorului în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a Treia are nostalgia secretă a unui monarh, pe care îl găsește în persoana Parizienei, femeia care este o mitologie 38. Ea se construiește că mit deoarece este recunoscută ca atare de către un public care proiectează în femeia pariziana visele, fanteziile și fantasmele tabuizate. Depășind diferite manifestări individuale care atestă acest mit, mitul Parizienei se ridică la o semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Saccard sau Octave Mouret. Parisul concurează cu Veneția că locuri care predispun la întâlnirea și trăirea oricărei iubiri. Tradiția pariziana a fost întotdeauna favorabilă întâlnirii iubirii; indulgent și provocator, Parisul a fost întotdeauna complicele îndrăgostiților. Cadrul urban este propice hazardului, fanteziei, promisiunilor, misterului. Peisajul orașului exprimă și provoacă o posibilitate de aventură în termenii cei mai romantici 99. Această componentă a peisajului urban este un element esențial al farmecului sau. Evoluția sensibilității de-a lungul timpului a făcut că interesul pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
modă timpului, dorința de a se impune, dorința de a-i epata și șocă pe altii ș.a.: "Elle restait, d'ailleurs, l'étourdie qui étonnait Paris par șes extravagances" [Zola, La Сurée, p.293]. Explicația acestor trăsături este predispoziția spre fantezie pe care o are Pariziana: "Elles ont sur leș femmes des autres peuples un avantage énorme: c'est la fantaisie" [Hasenclever, p.129-130]. Pariziana nu se lasă ușor înțeleasă. Identitatea femeii pariziene este sursa de confuzie și complexitate. Această trăsătură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei debordanta și întreprinzătoare este în stare să mute lumile, în dorința de a fi fericită. Inițiativa, fantezia și rapiditatea o deosebesc de semenele sale din alte țari [v.Hoffet, p.90]. Ea este o femeie puternică și dinamica, cu abilități și flexibilitate. Pariziana este interesantă prin constituirea unor mecanisme, stratageme, strategii și tactici specifice,prin care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în toate scrierile artistice analizate. Ideea de originalitate, excentricitate, curiozitate și fantezie, absențe în cultura europeană de dupa baroc, revin în forță și se manifestă la acest personaj. În același timp, descoperim o analiză a structurilor ambiguității narative la fiecare din autorii analizați, după cum, în altă ordine de idei, fiecare din personajele autorilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a simulacrelor. Ea personifica triumful esteticii asupra eticii, o estetică a aparentei și a surprizei, prin recurs la efectul spectacularului și imprevizibilului. Pariziana anunță anumite trăsături postmoderniste, cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
supérieur des adultères patriciens et des hautes intrigues. Pour y tenir la première place, îl suffisait d'une femme comme celle-là" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.387]. 140 Treptat, sub influența Parisului viciat, Renée își transforma principiile burgheze oneste în fantezii interzise: "Et c'était dans cette nature que germaient, que grandissaient leș fantaisies prodigieuses, leș curiosités sans cesse renaissantes, leș désirs inavouables" [Zola, La Сurée, p.161]. 141 "Renée, dans șes satiétés, éprouva une singulière sensation de désirs inavouables, à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fi prostită complet de textarii stângiști, gureși și tupeiști (care oricum văzuseră filmul "moca"). Iar efectul socialist de-abia urmează: dacă tot a fost aclamat mondial, junele regizor (ajuns, din greșeală, să predea (??) arta regiei la universitate) va pretinde ca fanteziile-i "minimaliste", "derrideiene", "ironice" și "proaspete" să-i fie, de acum înainte, plătite din bani publici, de CNC, că s-o fi săturat și bietul taică-su de atâtea facturi la creație. Că ieșea mai ieftin cu un Bamboo și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
galo-romani, celto-iberi sau romano-italici care au păstrat permanent legătura cu Roma, alimentându-se din cultura și civilizația romană. Și populația ră masă în fosta provincie imperială Dacia a avut posibilitatea să plece la sudul Dunării, într-o Dacie creată de fantezia și interesele politicii imperiale. Trebuie, însă, observat că numai migratorii barbari europeni și asiatici au cerut, câteodată insistent și violent, trecerea în imperiu. Când acești barbari n-au obținut aprobarea, profitând de dificultățile Imperiului, au pătruns în forță, așa cum au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Învățăcel Într-o stare interogativă și nu trebuie să mire pe nimeni o asemenea situație. Ele se asimilează prin repetiție, dar la o cunoaștere absolută a acestora și o operare cu acestea În orice condiții și oricând, este de domeniul fanteziei. Un pedagog american, pe nume Leon Bloom, spunea că În primul an de după terminarea studiilor liceale, un fost elev uită circa 80% din informațiile primite și Însușite În timpul cursurilor școlare. Cartea de față se dorește a fi un ghid, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este nici o exagerare dacă se afirmă că literatura s-a născut din mit, o poveste „despre ființe supranaturale, eroi sau evenimente petrecute În timpuri arhaice.” Cele cinci mituri care străbat literatura română de la Începuturi, chiar dacă azi ele sunt de domeniul fanteziei unora, și de cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ordine, echilibru, rigoare, normă, canon, ierarhie și credința Într-un ideal de frumusețe. Înseamnă ordine obiectivă, perfecțiune a formelor, descoperite În modele de frumusețe, pentru că oricare artist creator clasic este un reper fundamental de superioritate, când rațiunea se impune asupra fanteziei și pasiunii. Cei mai de seamă reprezentanți ai clasicismului sunt: N. Boileau (Arta poetică, tratat de poetică normativă clasică). P. Corneille (Cidultragedie), J. Racine (Fedra - tragedie), Moliere (Avarul - comedie), La Fontaine (Fabule) etc. Clasicismul se opune barocului În secolul al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]