5,224 matches
-
teritorii, Astfel, după moartea lui Ludovic cel Pios, împăratul francilor, în 840, fiul său Lothar I a solicitat sprijinul unei flote vikinge în lupta pentru putere pe care o ducea împotriva fraților săi. Vikingii și-au dat seama că nobilii franci erau dispuși să le plătească sume bogate pentru a-i împiedica să-i atace, făcând astfel ținuturile lor o țintă irezistibilă pentru raidurile vikinge. De la mijlocul secolului al-IX-lea, Irlanda, Scoția și Anglia au devenit obiective majore pentru vikingi. Vikingii au
Vikingi () [Corola-website/Science/297254_a_298583]
-
monedele fiind bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham. Datorită lipsei de monedă națională anterioare momentului 1870, toate taxele și vama erau plătite direct în aur; aurul străin era frecvent folosit, ca de exemplu moneda de 20 de franci francezi (cu valoarea de 20 lei), lira de aur turcească (22,70), imperialii ruși vechi (20,60) și suveranii englezi (25,22). Valuta intră astfel masiv în țară, mai ales rubla rusească, ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Roman a cucerit o mare parte a teritoriului de astăzi al landului Baden-Württemberg. Romanii au fost alungați de alemani începând cu anul 260 d.Hr. După represiunile suferite din cauza Imperiului Carolingian între anii 496 și 746, s-au format ducatele francilor și suabilor. Decăderea celor două ducate până în secolul al XIII-lea a condus la o fragmentare teritorială extremă, în sute de comitate mici, orașe imperiale, zone cu o credință specifică sau chiar a unor sate cu specific cavaleresc. Medierile de după
Baden-Württemberg () [Corola-website/Science/297271_a_298600]
-
administrativ în 6 districte rurale ("Landkreise"): Înainte de Primul Război Mondial nu a existat o autonomie regională a teritoriului. Acesta a fost ocupat de triburi celtice înainte de a deveni parte a provinciei Belgica a Imperiului Roman. În secolul al V-lea francii cuceresc teritoriul și acesta va face parte din regatul acestora; în continuare a fost parte a Sfântului Imperiu Roman sub forma a numeroase ducate și principate - până în anul 1793. În 1792 trupele revoluționare franceze ocupă tot teritoriul din vestul râului
Saarland () [Corola-website/Science/297275_a_298604]
-
de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, ce se vor amesteca cu populația autohtonă(romani, iliri, celți). În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven și primul stat slav stabil, s-a format în secolul al 7-lea. În 745, Carantania și-a pierdut independența în fața Imperiului franc. Numeroși slavi s-
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
din estul Europei s-a format populația bavareză, vorbitoare de dialecte germanice și creștinată începând din secolul al VII-lea, în urma misionariatului unor călugări irlandezi. Din anul 555 este amintit principatul dinastiei de principi ziși "Agilolfinger", peste care au venit francii în timpul dinastiei merovingiene. Monarhul merovingian cel mai de seamă, Carol cel Mare, îl înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat.Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
germanii din silezieni și sudeți) s-au refugiat în Bavaria, unde și-au găsit domiciliu definitiv. Bavaria se consideră un fel de „sponsor” al germanilor izgoniți din fosta Cehoslovacie, sunt „al patrulea trib”, pe lângă populațiile autohtone din Bavaria: bavarezii, franconii (francii) și șvabii. După greutățile financiare de după război Bavaria a devenit dintr-o regiune preponderent agricolă o regiune industrializată, cu nivel economic ridicat. Progresul s-a datorat în măsură considerabilă programului național al RFG de realocare a fondurilor federale în beneficiul
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
Augusta Praetoria, după anul 11 î.e.c. a devenit capitala provinciei Alpes Graies (Alpii Gri). După stăpânirea multiseculară a imperiului și după încreștinarea ei, cetatea - grație Alpilor și zidurilor sale - a reușit să evite în cea mai mare parte invaziile. Francii lui Pippin cel Scurt au venit pe aici să izgonească pe longobarzi din Italia Septemtrională. Imperiul lui Carol cel Mare a făcut să treacă pe aici Via Francigena care lega Roma cu Aachen. După anul 1888 e.c. s-a ridicat
Aosta () [Corola-website/Science/297308_a_298637]
-
lui Napoleon" este o pânză pictată de Jacques-Louis David în perioada 1805-1807. Tabloul are dimensiunile 624 cm x 979 cm și se găsește la Muzeul Louvre, Paris. „Regii au părăsit-o, eu am ridicat-o” - spune Napoleon despre coroana conducătorului francilor, Carol cel Mare, când, în după-amiaza zilei de 2 decembrie 1804, și-o așază pe cap în catedrala Notre-Dame și este uns chiar de papa Pius al VII-lea, venit la Paris în acest scop. Apoi împăratul își încoronează soția
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toata Italia, în mâinile Ostrogoților. Românii (de Răsărit), conduși de generalul Velisarie, o recuceresc în anul 536 și se mențin până în 650 când orașul este cucerit de Lombarzi. În 774, intră în componență imperiului Francilor, apoi în cea a ducatului Lombardiei, el însuși parte a imperiului "Român" Germanic. Genova datorează renașterea să culturală într-o mare măsură proiectului său de mediu (de exemplu, crearea de diverse parcuri naturale, cum ar fi Parcul Natural Beigua și
Genova () [Corola-website/Science/297311_a_298640]
-
feroviar. Descoperirile arheologice din zonă atestă prezența Celților pe aceste meleaguri înainte ca romanii să construiască aici un castru. După căderea Imperiului Roman de Apus, lombarzii au pus stăpânire pe oraș în secolul al VI-lea. Acestora le-au urmat Francii, care în final au transformat orașul în marcă (unitate administrativă de frontieră în timpul Dinastiei Carolingiene și a Sfântului Imperiu Roman). Împăratul Otto I a petrecut o perioadă însemnată de timp în Lecco, înnăbușind revolta împotriva Sfântului Imperiu Roman din anul
Lecco () [Corola-website/Science/297326_a_298655]
-
orașil la rangul de municipiu; Scipio și Cezar au favorizat afluența de populații. În 452 e.c., Como a fost devastat de hunii lui Atila, dar repede a fost restaurat de generalul bizantin, Narset, pe timpul războiului gotic / goților (535-553). Mai apoi, francii au ridicat orașul la rangul de contee (teritoriul, reședința unui conte) și în felul acesta a crescut în importanță mai ales prin grija episcopilor din dieceza lui, dieceză instituită chiar din sec. al IV-lea. În sec. al XI-lea
Como () [Corola-website/Science/297324_a_298653]
-
lui Ludovic, teritoriul estic al Lotharngiei intră în posesia fiului acestuia Ludovic cel Tânăr care încheie Tratatul de la Ribermont prin care urmașii lui Carol cel Pleșuv îi cedează partea occidentală a Lotharingiei în schimbul păcii. Astfel Lotharingia este reunificată, în cadrul regatului francilor de est. La moartea lui Ludovic cel Tânăr teritoriul îi revine fratelui acestuia, Carol cel Gras, care reușește o unificare efemeră a tuturor domeniilor francilor. Această unitate este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare
Lotharingia () [Corola-website/Science/297323_a_298652]
-
Pleșuv îi cedează partea occidentală a Lotharingiei în schimbul păcii. Astfel Lotharingia este reunificată, în cadrul regatului francilor de est. La moartea lui Ludovic cel Tânăr teritoriul îi revine fratelui acestuia, Carol cel Gras, care reușește o unificare efemeră a tuturor domeniilor francilor. Această unitate este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. Urmașul său în Francia Orientală, Arnulf de Carintia, revendică întreaga Lotharingie iar în 894 îl înscăunează pe fiul său bastard Zwentibold ca
Lotharingia () [Corola-website/Science/297323_a_298652]
-
centrat, a cărei cripta s-a păstrat azi sub bazilica actuala. Prin relicve puterea dogilor a fost consolidată din punct de vedere teologic; "prezenta" primului episcop din Aquileia în oraș a permis emanciparea față de autoritatea patriarhiei din Grado, subordonată de franci Aquileei, si de episcopul de pe insulă Olivolo. Acest episcop nu și-a părăsit reședința din Olivolo nici în perioada în care a purtat titlul de patriarh al Veneției, între 1451 și 1807. În secolul al VIII-lea se pun bazele
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
al Veneției, între 1451 și 1807. În secolul al VIII-lea se pun bazele șantierelor navale din laguna. Astfel, Veneția ajunge treptat o importanță putere maritimă, concurând cu alte orașe-republică precum Amalfi, Pisa sau Genova pentru a controla comerțul dintre franci, bizantini și orient. Din anul 992 datează prima reprezentanta comercială a Veneției la Constantinopol, din 1082 primele privilegii comerciale acordate republicii de către împăratul Alexios I Comnen. Prin cucerirea Dalmației (998-1001) Veneția devine o supraputere a mării Adriatice. Victoria asupra piraților
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
bărbații poartă" "o haină care le acoperă o parte a corpului, lăsându-le un braț liber. Fiecare bărbat are un topor, o sabie și un" "cuțit, pe care le țin pregătite mereu. Săbiile sunt late și canelate, precum cele ale francilor".” Aventurile acestor vikingi suedezi sunt comemorate pe multe rune din Suedia, precum runele grecești și cele varegiene. Ei au participat și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
care traversează Illyria, urmăresc armata slavă condusă de "Dauritas" și o înving, probabil, în Oltenia. În 582, avarii cuceresc Sirmium (astăzi Sremska Mitrovica), unde marele han Baian își va muta reședința, opunând o rezistență puternică Imperiului Bizantin. Pretinzând tribut dela franci, dominația avară este limitată de împăratul bizantin Mauriciu (Maurikios). În anul 584, sclavinii sub conducerea lui Ardagast pustiesc Tracia până la Adrianopol; în anii 585-588 aceiași sclavini ajung până la Salonic. La rândul lor, avarii atacă Moesia și ajung până la Tomis. Împăratul
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
kettős honfoglalás"). Pentru a asigura securitatea drumurilor comerciale din est, Carol cel Mare, care i-a învins pe avari, întemeiază în anul 800 în estul Imperiului Franc "Marca Avară", situată pe teritoriul de astăzi al landului austriac Carintia. Sub presiunea francilor, și în urma înfrângerilor militare suferite, avarii acceptă să se creștineze. Regele lor se baptizează după ritualul creștinesc (latin), luându-și numele de Avram. Imperiul Avar însă nu a putut fi salvat nici prin aceste măsuri importante. În anul 803 khanul
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova în sud până la Roman în nord, trecând prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la acea vreme. Costul construcției era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Vârciorova - Pitești pe 9 mai
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
2 reprezentanți pe fiecare canton) și o cameră inferioară (Consiliul Național al Elveției, cu reprezentanți aleși din toată țara). Referendumul este obligatoriu pentru orice amendament la constituție. S-a introdus un sistem unic de greutăți și măsuri și în 1850 francul elvețian a devenit monedă unică în toate cantoanele. Articolul 11 din constituție interzice trimiterea de trupe în străinătate, deși elvețienii erau încă obligați să ofere regelui Francisc al II-lea al celor Două Sicilii gărzi elvețiene la asediul Gaetei din
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
nouă aspecte, a fost semnată în 2004 și ratificată ulterior. Aceasta cuprinde Tratatul de la Schengen și Convenția de la Dublin. Cele două părți continuă să discute alte zone de cooperare. În 2006, Elveția a aprobat investiții de 1000 de milioane de franci în țările mai sărace ale UE din sudul și centrul Europei, susținându-și astfel cooperarea și legăturile cu UE în ansamblul ei. Asupra Elveției s-au pus adesea presiuni, atât din partea UE, cât și din alte surse internaționale, pentru a
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
a reduce durata călătoriei între nord și sud, în cadrul proiectului AlpTransit. Rețeaua elvețiană de drumuri, gestionată în sistem public-privat, este finanțată prin taxe de drum și pe autovehicule. Sistemul elvețian de autostrăzi impune achiziționarea unei vignete—care costă 40 de franci pentru un an—atât pentru autoturisme, cât și pentru autovehiculele destinate transportului de marfă. Rețeaua elvețiană de autostrăzi avea în 2000 o lungime totală de , la o suprafață a țării de , având astfel una dintre cele mai mari densități de
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
de deșeuri nu se tolerează, dar de regulă aplicarea legii se limitează la încălcările ei ce implică mari cantități de deșeuri la intersecții de drumuri sau în locuri publice. Amenzile pentru enplata taxei de deșeuri se înscriu între 200-500 de franci. Elveția are cel mai eficient sistem din lume pentru reciclarea ziarelor vechi și a deșeurilor din carton. Colecte publice organizate de voluntari cu logistică de transport feroviar cu costuri reduse au început să se organizeze încă din 1865 sub conducerea
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
rămânând cel mai populat stat după Rusia și cel mai bogat. A fost necesară o reforma fiscală pentru asigurarea colectării impozitelor, fiind lansat cadastrul. Apare figura perceptorului. În 1800 este înființată Banca Franței care va avea monopolul asupra emiterii monedei, francul. Napoleon impune perfecți în fruntea departamentelor, continuând politica de centralizare. Justiția a fost reformată, fiind create tribunale la diverse niveluri, în frunte fiind Tribunalul Suprem care nu era independent, deci separația puterilor în stat nu era respectată. În 1804 a
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]