4,715 matches
-
din România (ASRO)" sunt : Pentru implementarea unui SMC pe baza familiei de standarde ISO 9000 este necesar să se utilizeze și alte standarde pentru anumite activități complementare, de exemplu: Deoarece standardele ISO 9001, respectiv SR EN ISO 9001 sunt standarde generalizate și abstracte, pe parcursul timpului diferite sectoare industriale au dorit să-și standardizeze interpretări proprii asupra cerințelor specifice. Câteva exemple: AS9000 - standard de bază pentru sistem de calitate în industria aerospațială; se bazează pe ISO 9000, cu 27 cerințe suplimentare, unice
Sistem de management al calității () [Corola-website/Science/317014_a_318343]
-
o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația ariei acestei membrane. Conform analizei dimensionale, formula dimensională pentru formula 12 după
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
să atingă înălțimi de nebănuit înainte, fiind în același timp din ce în ce mai eficiente și mai bine construite. Ceea ce le lipsea era "doar" un stil artistic care să le încălzească, să le umanizeze și să le facă de neuitat. Deși mișcarea artistică generalizată, cunoscută astăzi ca Art Deco, iar în anii 1920 ca Style Moderne, a avut nevoie de o expoziție universală pentru a fi promovată pretutindeni, Expoziția internațională de Arte Decorative și industriale moderne, care a avut loc la Paris în 1925
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
o altă mișcare artistică majoră și influentă a secolului al 20-lea, Art Nouveau. După o perioadă de ezitare firească datorată celor patru ani de război (1914 - 1918), mișcarea artistică crește în intensitate și amploare și apoi, fiind eficient și generalizat propulsată de expoziția pariziană din 1925, trece triumfător Oceanul Atlantic, ajungând pe pământ american, unde în Canada și Statele Unite ale Americii atinge culmi de rafinament și amploare nebănuite anterior, influențând decisiv arhitectura urbană a Lumii Noi. Fuziunea dintre Art Deco și
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
activități periculoase, apoi restricția va fi stabilită individual. Este interzis consumul de băuturi alcoolice, în timpul tratamentului cu Haloperidol. În cazul supradozării, de obicei apar: reacții severe extrapiramidale, hipotensiune și sedare. Simptomele extrapiramidale se manifestă prin rigiditate musculară, tremor localizat sau generalizat. Poate apărea, de asemenea, hipertensiune arterială. În cazuri extreme, pot apărea: stare comatoasă și depresie respiratorie, asociate cu hipotensiune, până la apariția stării de șoc. Pot apărea, de asemenea, aritmii ventriculare, însoțite de sindrom de QT prelungit. Alcoolul potențează reacția cauzată
Haloperidol () [Corola-website/Science/317268_a_318597]
-
iar formula 5 cu formula 9. unde J(z) este funcția Bessel de speța I-a, iar Y(z) funcția Bessel de speța a II-a. Funcțiile Lommel mai pot fi scrise sub forma: în care formula 14 și formula 15 sunt serii hipergeometrice generalizate. Funcția formula 19 este o soluție particulară a ecuației diferențiale: și este dată de relația: Funcția formula 22 este o soluție particulară a ecuației diferențiale: și este dată de relația:
Funcție Lommel () [Corola-website/Science/317602_a_318931]
-
a lui Godunov, (1598-1605) nu a fost tot atât de reușită precum a fost perioada regenței. În perioada 1601-1603 s-au înregistrat recolte extrem de slabe, iar în timpul lunilor de vară s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, uneori sub limita de îngheț. Foametea generalizată a dus la moarte prin inaniție a numeroși ruși. Atunci când au fost distribuite alimente și bani locuitorilor Moscovei, hoarde de refugiați au năvălit în capitală, ducând la anarhie economică. Marii boieri ruși, conduși de cei din familia Romanovilor, complotau împotriva
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
sisteme dinamice complexe, de exemplu orbitele planetare din mecanica cerească, sau cele din mecanica cuantică. Ecuațiile lui Hamilton sunt scrise la modul general sub forma: În aceste ecuații punctul denotă derivata în raport cu timpul a funcțiilor "p = p(t)", numit impuls generalizat, și "q = q(t)", numită coordonată generalizată, iar "formula 3 = formula 4" este hamiltonianul. Mai explicit, putem scrie: dar trebuie să specificăm domeniul în care variază timpul "t". Dacă aplicăm ecuațiile lui Hamilton asupra unui sistem unidimensional format dintr-o particulă de
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
din mecanica cerească, sau cele din mecanica cuantică. Ecuațiile lui Hamilton sunt scrise la modul general sub forma: În aceste ecuații punctul denotă derivata în raport cu timpul a funcțiilor "p = p(t)", numit impuls generalizat, și "q = q(t)", numită coordonată generalizată, iar "formula 3 = formula 4" este hamiltonianul. Mai explicit, putem scrie: dar trebuie să specificăm domeniul în care variază timpul "t". Dacă aplicăm ecuațiile lui Hamilton asupra unui sistem unidimensional format dintr-o particulă de masă "m", cu condiții la limită independente
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
arie interesantă de cercetare este studiul sistemelor integrabile, în care se pot construi un număr infinit de marimi independente care se conservă. Putem obține ecuațiile lui Hamilton văzând cum se schimbă Lagrangianul unei particule în timp, spațiu și viteză: Impulsul generalizat este definit ca formula 11, iar ecuațiile lui Lagrange ne spun că: pe care o pune rescrie sub forma: și substituind rezultatul în diferențiala lui Lagrange, obținem: pe care o putem rearanja sub forma: sau mai concis: Termenul din stanga egalului este
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
ambele parți ale egalului, obținem de fapt "ecuațiile canonice" ale lui Hamilton: Aceste ecuații au avantajul că formula 19 și formula 20 apar ca funcții explicite de formula 21 și formula 22. Începând cu mecanica lui Lagrange, ecuațiile de mișcare se bazează pe coordonatele generalizate: și similar vitezele generalizate: Deci, putem scrie Lagrangianul sub forma: unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
obținem de fapt "ecuațiile canonice" ale lui Hamilton: Aceste ecuații au avantajul că formula 19 și formula 20 apar ca funcții explicite de formula 21 și formula 22. Începând cu mecanica lui Lagrange, ecuațiile de mișcare se bazează pe coordonatele generalizate: și similar vitezele generalizate: Deci, putem scrie Lagrangianul sub forma: unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
cu mecanica lui Lagrange, ecuațiile de mișcare se bazează pe coordonatele generalizate: și similar vitezele generalizate: Deci, putem scrie Lagrangianul sub forma: unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică", definită prin: În coordonate Carteziene, impulsul generalizat corespunde exact impulsului. În coordonate polare, impulsul generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
coordonatele generalizate: și similar vitezele generalizate: Deci, putem scrie Lagrangianul sub forma: unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică", definită prin: În coordonate Carteziene, impulsul generalizat corespunde exact impulsului. În coordonate polare, impulsul generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare, este posibil să nu obținem o interpretare intuitivă fizică a
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
unde indicii "j" variază de la "1" la "N". Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică", definită prin: În coordonate Carteziene, impulsul generalizat corespunde exact impulsului. În coordonate polare, impulsul generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare, este posibil să nu obținem o interpretare intuitivă fizică a coordonatei canonice. Un lucru care nu este prea evident în acestă formulare
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
Mecanica hamiltoniană are drept scop înlocuirea vitezelor generalizate cu impulsurile generalizate, cunoscute și sub numele de "coordonate canonice". Fiecărei viteze generalizate îi corespunde o "coordonată canonică", definită prin: În coordonate Carteziene, impulsul generalizat corespunde exact impulsului. În coordonate polare, impulsul generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare, este posibil să nu obținem o interpretare intuitivă fizică a coordonatei canonice. Un lucru care nu este prea evident în acestă formulare dependentă de coordonată, faptul că, diferite coordonate generalizate
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
generalizat corespunde momentului unghiular, iar prin alegerea unei coordonate generalizate oarecare, este posibil să nu obținem o interpretare intuitivă fizică a coordonatei canonice. Un lucru care nu este prea evident în acestă formulare dependentă de coordonată, faptul că, diferite coordonate generalizate nu sunt altceva decât sisteme de coordonate diferite ale aceluiași spațiu vectorial. "Hamiltonianul" este de fapt transformarea Legendre a Lagrangianului: În cazul în care ecuațiile de transformare care definesc coordonatele generalizate sunt independente de "t", iar Lagrangianul este o sumă
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
acestă formulare dependentă de coordonată, faptul că, diferite coordonate generalizate nu sunt altceva decât sisteme de coordonate diferite ale aceluiași spațiu vectorial. "Hamiltonianul" este de fapt transformarea Legendre a Lagrangianului: În cazul în care ecuațiile de transformare care definesc coordonatele generalizate sunt independente de "t", iar Lagrangianul este o sumă de produse de funcții (în coordonate generalizate), care sunt omogene de ordinul 0, 1 sau 2, atunci se poate demonstra că "H" este egală cu energia totală "E"="T"+"V". Diferențiind
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
coordonate diferite ale aceluiași spațiu vectorial. "Hamiltonianul" este de fapt transformarea Legendre a Lagrangianului: În cazul în care ecuațiile de transformare care definesc coordonatele generalizate sunt independente de "t", iar Lagrangianul este o sumă de produse de funcții (în coordonate generalizate), care sunt omogene de ordinul 0, 1 sau 2, atunci se poate demonstra că "H" este egală cu energia totală "E"="T"+"V". Diferențiind pe "formula 3", obținem: Substiuind coordonata generalizată definită anterior în acestă ecuație, obținem ecuațiile de mișcare ale
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
Lagrangianul este o sumă de produse de funcții (în coordonate generalizate), care sunt omogene de ordinul 0, 1 sau 2, atunci se poate demonstra că "H" este egală cu energia totală "E"="T"+"V". Diferențiind pe "formula 3", obținem: Substiuind coordonata generalizată definită anterior în acestă ecuație, obținem ecuațiile de mișcare ale lui Hamilton, numite ecuațiile canonice ale lui Hamilton: Ecuațiile lui Hamilton sunt ecuații diferențiale de ordinul întâi, ele fiind mai ușor de rezolvat decât ecuațiile lui Lagrange, care sunt de
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
diferențiale de ordinul întâi, ele fiind mai ușor de rezolvat decât ecuațiile lui Lagrange, care sunt de ordinul doi. Cu toate acestea, pași care conduc la ecuațiile de mișcare sunt mai costisitori decât în mecanica lui Lagrange - începând cu coordonatele generalizate și Lagrangianul, trebuie să calculăm hamiltonianul exprimând fiecare viteză generalizată în termenii coordonatelor generalizate, pe care o vom înlocui în hamiltonian. În final, vom obține aceeași soluție ca în mecanica lui Lagrange sau folosind legile de mișcare Newtoniene. Principala atracție
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
care sunt de ordinul doi. Cu toate acestea, pași care conduc la ecuațiile de mișcare sunt mai costisitori decât în mecanica lui Lagrange - începând cu coordonatele generalizate și Lagrangianul, trebuie să calculăm hamiltonianul exprimând fiecare viteză generalizată în termenii coordonatelor generalizate, pe care o vom înlocui în hamiltonian. În final, vom obține aceeași soluție ca în mecanica lui Lagrange sau folosind legile de mișcare Newtoniene. Principala atracție a hamiltonianului fiind aceea că, oferă o bază pentru rezultate mai profunde în teoria
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
câmp electromagnetic. În coordonate carteziene, adică formula 41, Lagrangianul nerelativist clasic al particulei în câmpul electromagnetic este: unde e este sarcina electrică a particulei (nu neapărat sarcina electronului), formula 43 este potențialul electric scalar, iar formula 44 sunt componentele potențialului magnetic vectorial. Impulsul generalizat poate fi derivat din: Rearanjând, putem exprima viteza în funcție de impuls: Dacă le substituim în Hamiltonian și le rearanjăm, obținem: Acestă ecuație este frecvent folosită în mecanica cuantică. Lagrangianul pentru o particulă relativistă încărcată este dat de: Impulsul canonic total al
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
o ecuație cu derivate parțiale neliniare de ordinul întâi pentru o funcție formula 1, numită funcția principală a lui Hamilton: Această ecuație derivă din mecanica Hamiltoniană prin tratarea funcției formula 3 ca funcție generatoare pentru o tranformare canonică a Hamiltonianului formula 4. Impulsul generalizat corespunzător primei derivate a funcției formula 3, în funcție de coordonatele generalizate este: Schimarea în acțiune de la o traiectorie la alta apropiată este dată de ecuația: Deoarece traiectoria mișcării actuale satisface ecuația Euler-Lagrange, variația formula 8 este zero. În primul termen al ecuației punem
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
pentru o funcție formula 1, numită funcția principală a lui Hamilton: Această ecuație derivă din mecanica Hamiltoniană prin tratarea funcției formula 3 ca funcție generatoare pentru o tranformare canonică a Hamiltonianului formula 4. Impulsul generalizat corespunzător primei derivate a funcției formula 3, în funcție de coordonatele generalizate este: Schimarea în acțiune de la o traiectorie la alta apropiată este dată de ecuația: Deoarece traiectoria mișcării actuale satisface ecuația Euler-Lagrange, variația formula 8 este zero. În primul termen al ecuației punem formula 9, iar valoarea formula 10 o notăm simplu prin formula 11
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]