4,643 matches
-
sec. X-XIII, în unele cazuri, si pentru a dovedi că islamul este o erezie creștină, au fost influențate de traducerile Bibliei. Cele care au urmat au fost influențate de primele, cele din secolul trecut au fost influențate de traducerile în germană (este cazul și al traducerii lui Silvestru Octavian Isopescul, apărută la începutul secolului trecut), cele de azi sunt influențate de traducerile din limbi de largă circulație, așa încât avem de a face cu o formă specifică de intertextualitate, care creează dificultăți
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu toate acestea, opera lui Eminescu este corect încadrată în mișcarea romantică și în gândirea filosofică europeană, în special germană, cu care poetul a avut cele mai profunde afinități. „Urmând - după cum mărturisea într-o prefață - cercetările asupra vieții și operelor lui Mihail Eminescu, pentru o monografie care să încerce a închega - din mulțimea și varietatea elementelor strânse și controlate cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
II.1964, București), prozator, dramaturg, eseist, cronicar dramatic și literar, traducător. Este fiul Emiliei (n. Petrescu) și al medicului Nicolae Marinescu, care și-a adăugat numele Sadoveanu; S. își va oficializa numele de scriitor abia în 1949. Învață din copilărie germana, franceza, engleza și se inițiază în cultura universală. Urmează Liceul „Sf. Sava” din București (1908-1912), în ultimul an de școală publicând, împreună cu alții, „Revista celor șase” (15 februarie-1 mai 1912), în paginile căreia debutează cu poema Apus. Studiază la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
în ochii mei, natura conștiinței. Am criticat deja psihologia asociaționistă, ai cărei principali reprezentanți sînt Hume, Hartley, James Mill și Stuart Mill (cu Logica sa), în cartea mea despre filosofia engleză contemporană (publicată în daneză în 1874 și tradusă în germană în 1889)"117. Exprimîndu-și regretul pentru unele scăderi ale Psihologiei sale, în 1923, filosoful danez părea să aibă deci în vedere și ceea ce se impusese, între timp, în prim-planul dezbaterilor științifice, prin studiul lui Chr. V. Ehrenfels, Uber Gestaltqulitäten
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză, italiană, spaniolă. Filosofia religiei. În daneză, 1901. Traduceri în germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.2-a germană, 1921. Traduceri în engleză, franceză, italiană, spaniolă. Filosofia religiei. În daneză, 1901. Traduceri în germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană, japoneză. Jean Jacques Rousseau și filosofia sa. În daneză, 1896, apoi numeroase ediții. Ed.4-a germnaă, 1923. Traduceri în franceză, spaniolă. Probleme filosofice. În daneză, 1902. Traduceri în germană, engleză. Cugetarea umană, formele și temele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
religiei. În daneză, 1901. Traduceri în germană, franceză, engleză, spaniolă, italiană, japoneză. Jean Jacques Rousseau și filosofia sa. În daneză, 1896, apoi numeroase ediții. Ed.4-a germnaă, 1923. Traduceri în franceză, spaniolă. Probleme filosofice. În daneză, 1902. Traduceri în germană, engleză. Cugetarea umană, formele și temele sale. În daneză, 1910. Traduceri în germană, franceză. Filosofia lui Bergson. În daneză, 1914. Traducere în franceză. Marele humor. În daneză, 1916. Ed. 2-a germană, 1930. Totalitatea ca o categorie. În daneză, 1917
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Jacques Rousseau și filosofia sa. În daneză, 1896, apoi numeroase ediții. Ed.4-a germnaă, 1923. Traduceri în franceză, spaniolă. Probleme filosofice. În daneză, 1902. Traduceri în germană, engleză. Cugetarea umană, formele și temele sale. În daneză, 1910. Traduceri în germană, franceză. Filosofia lui Bergson. În daneză, 1914. Traducere în franceză. Marele humor. În daneză, 1916. Ed. 2-a germană, 1930. Totalitatea ca o categorie. În daneză, 1917. Traducere în germană. Realția ca o categorie. În daneză, 1921. Traducere în germană
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
umană, formele și temele sale. În daneză, 1910. Traduceri în germană, franceză. Filosofia lui Bergson. În daneză, 1914. Traducere în franceză. Marele humor. În daneză, 1916. Ed. 2-a germană, 1930. Totalitatea ca o categorie. În daneză, 1917. Traducere în germană. Realția ca o categorie. În daneză, 1921. Traducere în germană. Etica lui Spinoza analizaă și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
germană, franceză. Filosofia lui Bergson. În daneză, 1914. Traducere în franceză. Marele humor. În daneză, 1916. Ed. 2-a germană, 1930. Totalitatea ca o categorie. În daneză, 1917. Traducere în germană. Realția ca o categorie. În daneză, 1921. Traducere în germană. Etica lui Spinoza analizaă și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide. În daneză, 1920. Traducere în germană, 1921. 1 Vezi articolul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
humor. În daneză, 1916. Ed. 2-a germană, 1930. Totalitatea ca o categorie. În daneză, 1917. Traducere în germană. Realția ca o categorie. În daneză, 1921. Traducere în germană. Etica lui Spinoza analizaă și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide. În daneză, 1920. Traducere în germană, 1921. 1 Vezi articolul meu despre noțiunea de intuiție (Vid. Selsk.Oversigt, 1914, p. 81). 2
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
daneză, 1921. Traducere în germană. Etica lui Spinoza analizaă și caracterizare. În daneză, 1918. Traducere în germană. Idei directoriale în secolul al XIX-lea. În daneză, 1920. Traducere în suedeză. Observații asupra dialogului platonic Parmenide. În daneză, 1920. Traducere în germană, 1921. 1 Vezi articolul meu despre noțiunea de intuiție (Vid. Selsk.Oversigt, 1914, p. 81). 2 Harald Höffding, Geschichte der neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
93 F. C. Sibbern, Om Filosofiens Begerb. 1843 (pp. 82-86: "Filosofia ca verigă și moment în întreaga viață spirituală"). În ce mă privește, cf. Den menneskelige Tanke (1910) și articolul meu Aandelig Kultur (Cultura spirituală), în "Mindre Arbeider" III. Traducere din germană în "Nord und Sud", publicată de L. Stein. x Post scriptum neștiințific (1846) 94 Heinrich Maler, Sokrates. Sein Werk und Seine geschichtliche Stellung (Tübiengen, 1913), pp. și urm., 137 și urm. 95 Komik und Humor, pp. 328. 96 Diogene Laertiu
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în latină și în etruscă (de unde viino în limba siculilor, vino în italiană și în spaniolă, vinho în portugheză și vin în franceză), jajin sau vayim în ebraică, wain în limba din Saba și în abisiniană, iar apoi wein în germană și wine în engleză. Oricare ar fi rădăcina veritabilă a cuvântului vin, cultura vinului a însemnat un moment de cotitură în istoria popoarelor și a contribuit direct la elaborarea noilor peisaje agreste de tipul celor pe care încă le vedem
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
96 "Banchet" (în franceză, în original banquet): derivă din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune pur și simplu agape, în germană Liebesmal ("masă prietenească"), în engleză love feast ("banchet al afecțiunii"), în arabă aïdé sau fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu avea decât puține legături cu modelul original. Exceptând
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
exil. Îi poate fi întâlnită semnătura în „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg i. Br.”, sub câteva studii de sinteză (Sf. Petru în tradițiile poporului român), punând în valoare cercetări de folclor comparat sau evidențiind relații ale culturii române cu cea germană (Elegia română - o poezie necunoscută de la 1840), dar și în „Cuvântul în exil”, „Destin”, „Ethos”, „Patria”, „România” (New York), „Prodromos”. În martie 1954, sub patronajul Episcopiei Ortodoxe Române din America, lansează revista românească de cultură „Frăția ortodoxă”, intervenind capital în conflictul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
eu n-am ajuns filosof în urma întâlnirilor noastre pentru că ajungi ceea ce ești deja! -, dar nici nu mi-a stricat să termin de citit filosofii ori să-i recitesc pe câțiva. Cum nu mi-au stricat nici orele de exerciții de germană făcute sub impulsul său, chiar dacă nici acum n-am reușit să învăț ca lumea această limbă făcută special "pentru nemți". Dar ceva tot a rămas. Poate, mai ales, gândul de a nu citi cărți izolat, ci, pe cât posibil, autori în
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
filosofie îl obține la Budapesta, în 1883, cu teza Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească. După absolvire a fost profesor de română și maghiară, dar și de matematică, la Institutul Pedagogic și Teologic din Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva mari licee din Iași (Liceul Național, Liceul Internat, Pensionul „Humpel”, Școala Militară, Școala Normală de Fete), până în 1916, când devine titularul Catedrei de estetică literară la Universitate. În 1919
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
Ca urmare a dorinței testamentare, a fost înmormântat la Iași. Profesor prin vocație, P. a alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar cu C. Meissner - manuale de germană. A colaborat, între altele, la „Familia”, unde a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de literatură - pentru nuvela Nu-i nimic!, publicată în 1881, obține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
romano-catolică românească, însă pentru a reuși să realizăm o analiză științifico-comparativă, vom face mai întâi o prezentare și o evaluare de ansamblu (generală) a presei catolice din România (care include și presa unită și cea a etniilor catolice minoritare: maghiară, germană) și o sondare a mass-mediei catolice din trei state cu o puternică tradiție religioasă și de presă și cu un grad ridicat de cultură și civilizație; ne referim la țări precum Spania, Italia și Franța. Vizăm analiza platformelor și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comuniste instalate la putere au îngreunat apariția publicațiilor catolice iar în final le-au interzis definitiv 415. II.3.1.2. Publicațiile în limba germană În spațiul românesc, romano-catolicii au reprezentat o minoritate confesională formată din diverse etnii: română, maghiară, germană etc. Problema confesională, considerată după Marea Unire "o chestiune mare și delicată de a cărei rezolvare atârna, în parte, liniștea și viitorul țării"416, a reprezentat un subiect complex și important, unic de la înființarea României ca stat417; asta deoarece ea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
proiectul episcopului Netzhammer, scopul enunțat al acestei reviste era acela de a reprezenta un instrument de pastorație, adresându-se credincioșilor pentru construirea unei vieți comunitare catolice. Prin limba în care a fost tipărită, ea se adresa exclusiv catolicilor vorbitori de germană (care în 1930, conform Recensământului General al Populației României, ajungeau la maxim 10.949). Intenția nu a fost justificată în articolul inaugural 431, totuși o motivare a acestei hotărâri reiese din jurnalul episcopului Netzhammer, care era adeptul realizării pastoralei în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice ale Seminarului. În 1932 a plecat în Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă; poate de aceea a considerat colaborarea sa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoților militari față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu medalia Crucea de fier"609. Aceste relatări arătau importanța misiunii creștine a preoților, care nu ținea cont de tabăra din care ei făceau parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
da vestitele cântece eroice și experiența lor „medicală“ primară: vrăjitorii, descântece, preziceri, oracole, dar și plante medicinale etc. Medicina germanică se va decanta și forma prin călugării enciclopediști ai mânăstirilor creștine prin care și limba germană veche va evolua în germana medie și din secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin mânăstiri și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]