10,086 matches
-
titlul de "marchiz de Casa Concha", este cel care a pus bazele actualei podgorii la 1883, cu viță de vie adusă din regiunea Bordeaux. La data vizitei, podgoria deținea lângă Santiago 5730 de hectare de vie și alte 800 de hectare la frontiera cu Argentina. Din toată suprafața, 1500 de hectare erau plantate cu soiuri albe Sauvignon alb, Chardonnay, Riesling -, restul cu soiuri de vinuri roșii Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Malbec, Pinot Noir, Carmenier... După vizitarea pitoreștii localități Pirque, aveam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pus bazele actualei podgorii la 1883, cu viță de vie adusă din regiunea Bordeaux. La data vizitei, podgoria deținea lângă Santiago 5730 de hectare de vie și alte 800 de hectare la frontiera cu Argentina. Din toată suprafața, 1500 de hectare erau plantate cu soiuri albe Sauvignon alb, Chardonnay, Riesling -, restul cu soiuri de vinuri roșii Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Malbec, Pinot Noir, Carmenier... După vizitarea pitoreștii localități Pirque, aveam să ne minunăm de instalațiile de vinificare de ultimă generație și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
delicatese "de acasă". Uneori, acțiunile surprindeau prin originalitate lor, ca de exemplu recepția de la ambasada Franței, care în subsolul imens al clădirii a pregătit pe 4 mese la fel de imense 2 butoaie cu vin, unul roșu și altul alb, și un hectar de brânzeturi, care de care mai apetisante, pâine, nuci, struguri și... cam atât! A fost minunat! Știați că Franța e cea mai democratică țară din lume, nu pentru Revoluția de la 1789 sau Comuna din Paris, ci pentru faptul că produce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
100 de ambasade, care de care mai luxoase și mai impozante. De reținut că la construcția noii capitale ambasadele au avut un statut privilegiat, atribuindu-li-se atât teren cât au solicitat. În acest context, ambasada României cu cele 3 hectare ale sale era dintre cele mai modeste! Discuțiile au fost de nivel, interesante și utile, creionându-se un real interes reciproc pentru dezvoltarea relațiilor în toate domeniile. Cu ambasadorul și colaboratorii săi am mai petrecut ore bune în ambasadă pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oraș "inuman" unde "te plictisești de moarte", de aceea la sfârșit de săptămână companiile aeriene fac cele mai bune afaceri cu miile de persoane care fug ca să "respire" la Rio... Ambasada noastră, o clădire mare, cu un "parc" de 3 hectare, era amplasată la marginea capitalei, într-o zonă rezidențiala, cu multe reședințe diplomatice. În "parc" se aflau o terasă acoperită pentru acțiuni protocolare, o popicărie, alei cu lămâi și portocali, mangotieri, bananieri, fiecare membru al "colectivului" având spațiu suficient pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
tropicală și cascadele sale superbe, locul de plimbare favorit al împăratului Pedro al II-lea, Parcul Flamengo, cel mai mare parc urban din lume, conceput de marele peisagist Burle Marx, Jardim Botanico (Grădina Botanică), cu o suprafață de 140 de hectare, care adăpostește 250000 de arbori și arbuști aparținând la 5000 de specii. A fost creată în 1808 la ordinul prințului regent Juan VI al Portugaliei și ești întâmpinat de la intrare de o impozantă alee de 134 de "palmieri imperiali", plantați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
intrat în atenția autorităților braziliene și argentiniene în 1902, când a fost trimis să o studieze Carlos Thays, arhitect peisagist de origine franceză, care a schițat primul proiect de amenajare. Parcul Național Igazu, astăzi cu o suprafață de 200000 de hectare cuprinse atât în Argentina, cât și în Brazilia (25% în Argentina și 75% în Brazilia), avea să prindă viață începând cu 1930, fiind declarat în 1986 de către UNESCO "Patrimoniu al umanității". Parcul adăpostește 2000 de specii de plante și 500
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Didier Opertti la crama "Establecimento Juanico" și, la final de an, invitația președintelui Julio Maria Sanguinetti la reședința de vară de la Anchorena. Anchorena era o reședință "cu istorie". Situată pe malul râului San Juan, în mijlocul unui parc de 1370 de hectare, fusese proprietate a unui bogat și excentric om de afaceri argentinian, Aaron de Anchorena, care o donase statului uruguayan. Anchorena a populat parcul cu peste 150 de specii de arbori, arbuști și flori și cu 75 de specii de animale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pe faleză, prin portul pescăresc, colindam buticurile elegante sau, dintr-un "prepeleac", pândeam poate apar balenele. Uneori, ne aventuram pe ocean cu o șalupă până la "Isla de Lobos". Insula și cele 8 insulițe alăturate au o suprafață de 43 de hectare și adăpostesc importante colonii de "lupi de mare" (circa 300000 de exemplare) și de "lei de mare" (circa 20000 exemplare, care pot ajunge și la 350 de kilograme). Întâlneam și "lupi" și "lei" în portul pescăresc, îngrămădindu-se să prindă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dolari) frumoase ouă pictate cu peisaje, indieni, păsări și ce-i mai trecea prin cap "artistului". La circa 40 de kilometri înainte de Montevideo, după o mica deviere, ajungeam la crescătoria de crocodili și broaște țestoase "Cerros Azules", întinsă pe 10 hectare, loc de încântare pentru adulți și copii. Ne opream mereu acolo, ca să vedem "exponatele" și să discutăm cu Don Alvaro, proprietarul. Declarată de "Interes Național" și de "Interes Turistic", ferma, cu mai multe bazine pentru diverse vârste, oferă exemplare pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
apărarea monumentelor naturii și educarea tinerilor în spiritul cunoașterii și ocrotirii naturii. Profesorul Dimitrie Cărăușu a fost custodele Rezervației geologice, paleontologice și floristice Dealul Repedea, aflată la 10 km de Iași și declarată ca atare în 1955, pe 40 de hectare. După o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993 și a fost înhumat în cimitirul Sfinții Petru și Pavel din Iași. CĂRĂUȘU, SERGIU (1907-1997ă BIOLOG Continuator al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
încât pare a fi un fir de lână albă deșirat dintr-o împletitură veche. În multe locuri, tot scurmând în malurile sale de pământ, când în dreapta, când în stânga, râul Buzău a realizat niște ghirlande , niște albii noi, care au înconjurat hectare de pănt și apoi s-a întors la vechea matcă. Obosit de munca istovitoare a escavărilor furioase, uneori, râul s-a întors ca acel șarpe din „România pitorească” mușcându-și coada și încolăcirea sa a realizat insule rotunde sau ovale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
reliefului, cu străzi (ulițe) drepte și largi, în forma literei H mare de tipar, cu local pentru școală, în care era inclusă și o locuință pentru îmvățător. La proiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții mei au obținut de la părinții lor, prin căsătorie, trei pogoane de pământ arabil pe malul stâng al râului Buzău, dar prin împroprietărirea de după război, au primit nouă hectare pe malul drept al râului care nu avea nici un pod, trecerea la pământul dat prin împroprietărire fiind o grea problemă pentru exploatarea lui. Pe malul drept al râului, aproape de ogoarele date, era planificat și un sat pentru cei care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cataractă și că se poate opera cu succes. Au trecut cam doi ani și nici bunicul și nici feciorii lui n-au putut să adune atâția bani cât cerea doctorul pentru operație. În cele din urmă bunicul a vândut un hectar de pământ arabil. În anul 1931 bunicu și-a recăpătat vederea. Pentru noi, reușita operației a fost o minune. La puțin timp după venirea de la operație, bunicul a venit la noi, la casa părinților mei de „la trei vânturi”. Distanța
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de partid, aceștia au cerut să fie schimat magazionerul, și Vasile Bumbac s-a conformat. Pentru că Dinu lucrase la vie în gospodăria lui, și a lui tata, a fost numit brigadier la via colectivei, care se întindea pe 300 de hectare. La vie, mai ales la stropit, lucra singur cu pompa de stropit în spate și fără mască protectoare. Din această cauză, s-a îmbolnăvit și a ajuns la spital. Doctorii i-au găsit intoxicație în sânge și vase de sânge
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca atare din țară, că la comparații de astea am fost mereu foarte buni. Dar cei mai babani din Nicorești, după marele moșier Nistor Cincu erau Alecu Anastasiu, dr. Savel Cârlan, dr. Ioan Jalbă. Sava Capmare, dobrineștean avea aproape două hectare de viță nobilă, cinci de arabil și batoză de treierat cu vapor, mai exact cu motor cu vapori. Dar gata, că e timpul să urcăm în arborele genealogic. Bunicul după tata, Ilie Brumă împreună cu fratesău, Tache, veniseră din Perieni, județul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
noului local de școală preamărind incendiul din '32, preamărind pe cei care s-au îngrijit să ridice local nou cu șase săli de clasă, cancelarie, cameră pentru material didactic, magazie pentru lemne și toate acareturile pe un teren de două hectare bine ascunse după un gard și el nou! Cât despre autorii incendiului de la dărăpănătura de școală din Necrasovca Nouă, nimeni nu știa nimic, desigur în afară de doi: Petrică și președintele comitetului școlar comunal, un țăran lipovean cu minte bine așezată chiar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
vre-un cimitir de război acolo. și câte seminții o fi amestecat pământul acesta românesc mereu strecurat printre degetele orgoliilor și puterii?! Primarul, Atanase Demirov, un om foarte bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
culoare sau invers. Întotdeauna proaspăt bărbierit, parfumat, pomădat, cu batista mare la piept și cu floare roșie la butonieră. Purta baston nu de nevoie ci de moftul modei. Avea buzunarele doldora de bani fiindcă în afara pensiei mari, a celor trei hectare de vie și a agoniselei la bănci mai avea și fabrică de sifoane din care scotea bani grei spre satisfacția lui, a femeilor, dar mai ales a noastră, a celor care îi intrasem în voie.Iar cărările noastre, cu sau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
distribuiam la școală dar și la oamenii din sat. Aveam frecvența foarte bună, vizitele noastre în sat arătându-și roadele și în rezultatele la învățătură ale copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cu următoarea propunere: dacă vom avea rod bogat la orz, să venim cu câte ceva din câștig la fondul școlii, pentru împrejmuirea ei. Eu și soția ne înscriem cu 500 de lei și cu 100 kilograme de orz, că am un hectar din terenul școlii cu această cultură. Aștept decizia dumneavoastră dar, ca să fie pe înțeles, e doar o propunere și nicidecum o obligație. După jumătate de oră sătenii au venit la listă ca la borcanul cu miere. Vezi dumneata, parcă voiau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și Tulcea. Când am plecat, am lăsat și aici o livadă. Un rai numit Câșlița Ministerul Instrucțiunii și Culturii începuse să facă angajamente speciale. Dacă lucrai neîntrerupt zece ani în ținuturi eteroglote (unde oamenii nu cunosc limba română) primeai cinci hectare de pământ arabil în mod gratuit și reduceri de un an sau doi pentru susținerea gradațiilor. și cum la Câșlița Dunăre era pământ bun, am cerut Câșlița. Lăsam în urmă o grădină bine pusă la punct, o livadă, o școală
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
putere, atâta dragoste și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din paguba refugiului am luat pământ în arendă și lotul școlar. Am semănat cartofi, porumb, mazăre și, la îndemnul lui Nicu Radu și al altora am pus și un hectar de orez. Lanul de orez a fost prima slujbă a lui Petrișor și Coca, aceștia învârtind zi de zi cârâitorile de lemn pentru alungat rațele sălbatece. Nici ei, ca salariați sezonieri la nouă și la șapte ani, nici noi nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pentru toți românii. Salamul se găsea greu și era mai mult din soia, ciocolata era din soia și micii erau tot din soia! De câțiva ani se cultiva și în comuna Fundoaia soia. Cantitatea de soia care trebuia obținută la hectar era de la un an la altul mai mare. Se apropia Congresul Partidului și producțiile de cereale la hectar trebuiau să fie sporite. Producțiile creșteau, dar nu pe câmp, creșteau pe hârtie, iar poporul mânca ce rămânea după ce se trimitea la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]