6,525 matches
-
evreiești. În cadrul acestei instituții civile existau starostii, șefi ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea hahambașiei, din motive mai puțin cunoscute. Cea de-a doua instituție - hahambașia - de factură religioasă a avut și ea o existentă efemeră între anii 1719
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
ai tuturor comunităților evreiești și așa numiții starosti de orașe, care aveau sub autoritatea lor numai breslele evreiești dintr-un singur oraș. Wilhelm Schwarzfeld, într-un interesant studiu, care valorifică mărturiile epigrafice ieșene, a prezentat starostii mai importanți ai comunității ieșene. Instituția Stărostiei Mari s-a desființat înaintea hahambașiei, din motive mai puțin cunoscute. Cea de-a doua instituție - hahambașia - de factură religioasă a avut și ea o existentă efemeră între anii 1719 și 1834. În Moldova, instituția hahambașiei s-a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Cucului, unde exista și Sinagoga Mare (datorită vechimii, cel mai important edificiu de cult din Iași) și Podu Roș. Vechile cimitire evreiești se aflau în cartierele Ciurchi și mai târziu în Păcurari (după dezafectarea primului). Un moment dificil pentru evreimea ieșeană l-a constituit trecerea eteriștilor prin Moldova. Venind din spațiul rusesc, eteriștii au săvârșit “jafuri și omoruri”; doar intervenția lui Mihail Suțu a limitat aceste vexațiuni. Regulamentele Organice, constituțiile octroiate de inspirație rusească aplicate cu generozitate și în cazul Principatelor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
în jurul unui “țadic”, un bărbat sfânt, și participau la rugăciuni comune. La Iași, hasidismul a devenit popular începând cu 1775 și a rămas ca reper perioada în care a păstorit “ țadicul” Arie Leibiș Volcinsker. Un puternic răsunet în rândul evreimii ieșene l-a avut mișcarea hasidică Babod (preluată în fonetica locală sub numele de Habod), care promova studiul intensiv alături de trăirea religioasă profundă. La Iași, între anii 1843-1849, au apărut inclusiv cărți hasidice în ebraică și idiș, la Tipografia “Albina”, aparținând
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
cerea evreilor să renunțe la portul tradițional). Adepți ai Hascalei au fost și Benjamin Schwarzfeld, Moritz Schwarz și Avram Goldfaden, care s-au ocupat în principal de reformarea învățământului evreiesc din Iași. Pe lângă religie, un loc important în cadrul comunității evreilor ieșeni îl deținea cultura. Pentru a avea acces la textele sfinte, evreul trebuia să fie știutor de carte. De aceea, rare erau cazurile de analfabetism în cadrul unei comunități evreiești și, în consecință, se acorda o atenție sporită sistemului de învățământ. Au
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
din Iași, avea să participe și M. Kogălniceanu, unul dintre oamenii politici de marcă ai epocii. Școala evreiască din Târgul Cucului, numită “Junimea nr. 1”, a fost printre cele mai importante instituții de acest gen din Iași. Dezvoltarea învățământului evreiesc ieșean a fost sprijinită financiar de un grup de afaceriști și bancheri (Lupu Weissgrun, Moritz Gelber, A. S. Goldenthal), care au colaborat constant cu intelectualii reprezentativi ai comunității. Din rândul elitei intelectuale evreiești au provenit institutorii și profesorii care au dat o
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
existau numeroase asemenea instituții. Un astfel de pension era înființat în 1858 purtând numele Blumenthal. Deosebit de important devenise și pensionul de fete Fany Gold, inaugurat în același an, și cel al Ștefaniei Wexler, întemeiat în 1860, cu acordul Rectoratului Universității ieșene. O altă perspectivă care se oferea copiilor evrei era posibilitatea de a frecventa școlile deschise de misiunile creștine. În Iași, pe la 1860, funcționa o școală organizată de “Societatea misionară engleză”, condusă de W. Mayer, care, chiar dacă nu oferea cele mai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
necesare apariției unei gazete evreiești în 1855, la Iași, “Korot Haitim”. La scurt timp (în 1859) a fost secondată de “Gazeta Română - Evreiască” a lui Feldman, care apărea în idiș și română și aborda, de pe o poziție haskalistă, problemele comunității ieșene. O parte din intelectualii evrei au fost colaboratori constanți ai revistei ieșene “Convorbiri literare” chiar de la primele sale numere (I. Brociner, D. Jurescu., L. Roman, V. Podeanu), iar alții au participat la o parte din ședințele Societății culturale “Junimea” (H.
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
scurt timp (în 1859) a fost secondată de “Gazeta Română - Evreiască” a lui Feldman, care apărea în idiș și română și aborda, de pe o poziție haskalistă, problemele comunității ieșene. O parte din intelectualii evrei au fost colaboratori constanți ai revistei ieșene “Convorbiri literare” chiar de la primele sale numere (I. Brociner, D. Jurescu., L. Roman, V. Podeanu), iar alții au participat la o parte din ședințele Societății culturale “Junimea” (H. Rheinstein). Ceva mai târziu - în 1878 - a fost înființată Societatea “O’hel
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
viața mea. Dar, după ce a apărut volumul De pe mal de Prut pe malurile Senei, după ce am constatat cu uluire că a plăcut multora, ba chiar mult mai mult decît aș fi putut visa vreodată, iată că junimiștii noștri de la editura ieșeană m-au convins să adun lalolaltă gîndurile și impresiile datorate pe/trecerii mele pe diversele petice ale pămîntului lui Dumnezeu... Așa se face că baza a rămas acel caiet uitat, pierdut, regăsit, rătăcit din nou și pînă la urmă pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
acestei culegeri de texte pe teme de politică internațională are șansa de a regăsi o serie de analize ce îmbină, am putea spune, tripla dimensiune pe care se dezvoltă abordarea autorului. Acest lucru se întâmplă pentru că semnatarul Curierului diplomatic, profesorul ieșean Mihai Baciu, rememorează sau se cuplează la evenimentele din politica internațională utilizând instrumentele politicianului, pe acelea ale experienței diplomatice și, nu în ultimul rând, pe acelea pedagogice, toate deschizând accesul spre explicarea și înțelegerea fenomenelor prezente astăzi în arena internațională
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
turului de forță" pe care autorul îl face în zona unei "geografii virtuale" ce devine vizibilă fie numai și citind cuprinsul volumului, cât și din punctul de vedere al raportării la spații culturale, diplomatice și politice complet diferite. Astfel, profesorul ieșean ne propune, în paginile cărții de față, o incursiune deloc obositoare, pe marginea unor teme ce ne interesează aici, "acasă" (rolul României în Uniunea Europeană și în cadrul Organizației Tratatului Nord-Atlantic, prezența armată a țării noastre în teatrele de operațiuni din Irak
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și alți câțiva, sportivi sau disidenți. În ultimul timp, Belarus a revenit în atenția mediei europene, și numai pentru că pe 19 martie a.c. vor avea loc, în această țară, alegeri prezidențiale. Cred că este necesar ca cititorul român, inclusiv cel ieșean, să afle ceva mai mult despre această țară, măcar cu această ocazie. Prin ce este atipică această țară? Înainte de toate, prin istoria ei. De fapt, statul Belarus nu prea are istorie; din acest punct de vedere, se aseamănă cu Ucraina
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
conflict al momentului, cel din Irak. Au mai fost câteva, dar cele mai celebre sunt ultimele trei: doi muncitori care au stat închiși vreo trei luni într-o închisoare americană de la fața locului și ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, ieșean de baștină. Primii doi au filmat nu știu ce într-o bază militară, iar al treilea a căzut făcând naveta între cele două palate, uitând să împartă informațiile în mod egal. Dar nu acest fapt este cel mai important; muncitorii pleacă și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pentru că cititorii să nu-l suspecteze de subiectivism. Pe Sandu, dar și pe mine. * Casă din Aleea Grigore Ghica Vodă, În care a locuit familia Tăcu, În care s-a născut Malin, unde a funcționat un sediu al mișcării dizidente ieșene În anii 1988 - 1989, casa În care au stat Închiși la domiciliu membrii familiei Tăcu În zilele lui 14 decembrie '89, casa de care sunt legate demersurile care vizau organizarea În ea a unui muzeu memorial Alexandru Malin Tăcu, menit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Caracter militant - colaborări la studiourile de radio București și Iași. A devenit amintire În noaptea de 22.12.1986, ora două și șaptesprezece minute”. Nu la gazeta de perete a clasei, ca Alexandru Gh. Tăcu, tatăl său, ci la publicații ieșene de prestigiu, la studiourile de radio București și Iași, unde vorbele zboară În toată lumea a debutat și publicat Sandu Tăcu Malin. Continuându-și spusele despre plecarea În amintire a lui Sandu Tăcu Malin, Aurel Ștefanache punctează, parcă pentru eternitate, dar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
sfârșit de mileniu” octombrie 2004: la o plenară a comitetului județean Iași al PCR, colegul și prietenul său - epigramistul Constantin Iurașcu, inginer agronom, distribuia În sala următoarea epigrama care ,,demască adevărată cauza a penuriei de carne de pasăre pe piată ieșeana”: ,,Plimba oul cu mult sârg/ Când la sat și când la târg/ Vezi, În asta constă cuiul:/ N-are timp să iasă puiul”. De data aceasta, ,,oamenii” și-au făcut datoria: după puțin timp Constantin Iurașcu era trecut din poziția
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru că ani de-a rândul că ziarist la Flacăra Iașului și scriitor În devenire, semnase poezii, cronici, recenzii și reportaje sub numele de St. O. Mugur, a fost și mai darnica cu spațiul, reliefând În materialul publicat că familia și ieșenii, poate Întreaga societate românească, pierduse nu numai un om ci și un poet În formare, făcând ca pe obrajii multora să se mai Înșiruie alte lacrimi, publicând necrologul pomenit Într-un capitol anterior. Și urmau versuri, multe versuri. Cu ,,Teiul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
câteva din poeziile sale: „Alexsandru Malin Tăcu s-a nascut 19 noiembrie 1969, la Onești. Tatăl său, Alexandru TacuZeletin, scrie poezie, fiul moștenind această nobilă Îndeletnicire. Debutează de timpuriu, la vârsta de 9 ani, În urma unui concurs organizat de revista ieșeana ,,Cronică”, deja reputatul concurs ,,Autori copiii”, În această revista. Publică apoi poezii În revistele ,,Convorbiri literare” și ,,Cronică”. A fost elev până În clasa a XI-a la liceul ,,Mihai Eminescu” din Iași, secția filologie-istorie, când, În prima zi de vacanță
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la vârsta de 17 ani și tragică moarte a tânărului Gabriel HÎnceanu. Deși la date diferite, cei doi tineri au decedat În același loc: Spitalul clinic de urgență din Iași. Cum s-a Întâmplat cu Gabriel, lăudat fie zelul presei ieșene, se cunoaște. Dar cum a murit Malin s-a aflat puțin sau aproape deloc. Vă sugerez că nu ar fi lipsit de interes aducerea În atenția opiniei publice ceea ce ziariștii, cel puțin trei sferturi dintre ei, cunosc de mult câte ceva
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
iarna anului 1986, cer redeschiderea dosarului” publică fotografia lui Malin și Întrebarea - că titlu de articol - pe care tatăl său o adresă ziarului: Din ordinul cui a fost omorât Malin Tăcu? Domnul Alexandru Tăcu, unul din cei mai cunoscuți dizidenți ieșeni din perioada ceaușista, a expediat redacției noastre o tulburătoare scrisoare. În iarna anului 1986, fiul d-lui Alexandru Tăcu, Malin Tăcu (un copil genial, care la vârsta de 9 ani publică pagini de poezie În revistă ,,Cronică”) a murit inexplicabil
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
climat În care s-a născut și a trăit fiul meu. Malin a debutat că poet la vârsta de nouă ani, În paginile revistei ,,Cronică”. A fost Încurajat de poeții Iașului, care au văzut În el o speranță a poeziei ieșene. L-am Învățat tot ce aveam mai bun, i-am trezit conștiința apartenenței la o familie cu tradiție și morală ireproșabila - din partea mamei mă situez În arborele genealogic al profesorului Gheorghe Emil Palade, laureat al Premiului Nobel - si tăria de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
politici. Scenă a fost denunțata la Europa liberă. Riscul creștea. Orice scrisoare era cenzurata. Familiile Dan Petrescu și Liviu Cangiopol se strecurau spre casa noastră din Copou că printr-un câmp de gloanțe. Securitatea a cheltuit milioane cu pază dizidenților ieșeni. Au urmat confruntări și represalii, escorte la serviciu și piața, telefonul sub observație, arestări la domiciliu, mașini și plantoane În fața porții, chemări la securitate și anchete extenuante etc... Occidentul ne-a protejat, dar dacă evenimentele din decembrie ar fi Întârziat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iliescu (poate cu unele rezerve În privința accentului), au dat spectacolului o notă de distincție. Spectatorii (studenți, profesori și părinți) au răsplătit cu flori și aplauze efortul artiștilor. Sperăm că acest succes să nu rămână un exemplu singular În peisajul teatral ieșean. (Silvius Buimistru) Dar să revenim la „Corabia portugheză”. Val P. Stancu, În Revistă ,,Cronică”, vorbind de ,,Misterele inocentei” ale Alinei Tăcu În ,,Corabia Portugheză” socotește că și promisiunile trebuie Înțelese: Este greu de spus dacă suntem Îndreptățiți să vedem În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a scriitorilor și nu se leaga doar de ,,semnele” lor știute, ci și a scriitoarelor (o revistă literară din anii ’30 se numea ,,Revista scriitorilor și a scriitoarelor”). Alină Tăcu e, În poezie o singuratica: n-a frecventat grupările literare ieșene nici Înainte (era, totuși, o ,,copila”), nici după 1990 și, poate, de aceea are prea puține legături, În ordinea descendentei poetice, cu paradigmă poeziei ce s-a scris În cenaclurile din Iași, ea aparține, cu o personalitate distinctă Însă ,,familiei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]