8,822 matches
-
de Fizică din Iași salută cu respect pe toți participanții la Olimpiada Națională de Fizică, elevi și profesori. Felicităm elevii, care au ajuns să concureze la faza finală, pentru efortul și dăruirea lor. Felicităm profesorii, care au reușit să le imprime elevilor dragostea pentru această disciplină. Le urăm tuturor succes și îi așteptăm în zilele care urmează pentru o scurtă vizită în laboratoarele Facultății de Fizică și pentru a se hotărî, eventual, să devină studenți ai acestei Facultăți. Fie ca încrederea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în zilele noastre, ne da informații de cum arăta universul acum câteva milioane de ani când a fost emisă. Ce au gândit cosmologii? Dacă în acel moment din istoria universului existau variații spațiale de densitate, ele ar trebui să se fi „imprimat” în radiația CFM pe care o „vedem” astăzi. Aceasta deoarece un „petec” de univers, un„cocoloș” de materie aglomerată, ar fi avut un efect bine definit asupra radiației care s-ar fi propagat în vecinătatea lui. Radiația provenind dintr-o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ediții a serialului memorialistic publicat inițial de Constantin Bacalbașa într-o formă mai redusă în foiletoanele ziarelor Adevărul și Universul și reluat apoi în patru tomuri (în 1927-1932) a apărut la Editura Eminescu la începutul anului 1988 (pe copertă fiind imprimat însă anul 1987) și, evident, toate precizările cuprinse în respectiva Notă asupra ediției sunt și rămân valabile și nu le mai reluăm aici. Văzând lumina tiparului în condițiile dificile determinate de existența în regimul comunist, a unei cenzuri severe și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că Congresul stă gata a asculta în ședința hotărâtă pe luni, 1 iuliu (la 2 ore) comunicațiunile ce Excelențiele-Lor ar avea a-i face din partea guvernului lor. (în urmă președintele Congresului a răspuns plenipotențiarilor României că discursurile lor vor fi imprimate și distribuite membrilor Congresului, ca să fie luate în considerațiune. Ministrul Afacerilor Străine al României a cerut voia a depune pe masa Congresului patenta Imperială, purtând semnătura M.S. Imperatorului tutulor Rusiilor, autorizând pe A.S. prințul Gorceakoff a ratifica Convențiunea din 4
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vremuri, cu mare pompă. Parcă văd și acum acei dricari încălecați pe cai înveliți în stofe negre și cu pompoane, alb cu negru, pe cap, în jurul dricului; mulțimea de preoți în vestminte bisericești; muzica militară cîntînd marșuri funebre; destul ca să imprime în mintea mea de copil de șase ani, cea mai tristă și îngrozită zi din viața mea. 3 M-am născut, ca și frații și sora mea, în casa părintească de pe strada Brăilei. Se numea așa fiindcă continuarea ei dădea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
valențe poetice, oferindu-le posibilitatea unui mariaj fizic, introducând în circuitul materiei vii și potențând valoarea dormitândă a moleculelor haotice; Barbu "s-a jucat" cu materia lingvistică, injectând cuvintelor substanță matematică într-un uluitor efort de arhitectură lexicală; Celibidache a imprimat materiei sonore mișcarea pulsatilă a expansiunii celeste, țâșnită din extremitatea baghetei dirijorale, ca o firească și atotcuprinzătoare uniune și prelungire a propriei sale ființe. Domnul Tiron era stăpânul absolut și incontestabil al materiei prime folosite în arta pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
grecesc Cnossos", de exemplu. De o vreme nu mai sînt interesat să duc la capăt cărți unitare, proiecte lirice definite. Îmi place să scriu poezii pur și simplu, să nu semene între ele decît prin sensibilitatea pe care le-o imprim. Îmi creez ipostaze, îmi creez chipuri sub care să mă arăt ...! De asta, toate poemele din carte sînt părți dintr-o poveste cu sfîrșit amînat. A.B.Ce mai înseamnă un premiu literar în lumea noastră destul de confuză? Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Am lucrat la câteva instituții de cultură din Satu Mare (Casa de cultură a municipiului întâi instructor, apoi director; Inspectoratul/ Direcția Județeană pentru Cultură Satu Mare director, până în prezent) dar, din păcate, nu am trecut precum trece aurul prin matrițe reușind să imprime chipul unei monede... Erau/sunt instituții "fără fond" a trebuit să dau un conținut acestor "forme fără fond", și asta am făcut-o, dându-le o componentă culturală prin racordarea la valorile naționale, chiar și prin...Poesis (revistă, Festival Internațional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fălțuire, oriunde în tipografie sau la depozitul de expediție era nevoie de bani sau udeală. Altfel, nimeni nu lucra. Plus că trebuia să ne facem rost singuri de hârtie. Fabricile de profil (Bacău, Bușteni) îți livrau materialul pe care se imprimă (chiar cu repartiție guvernamentală) numai dacă dădeai din urechi. N-aveam un administrator care să alerge cât de cât, nu aveam o rabla de utilitară, nimic! Numai o inima tânăra, nebună, nebună și, evident, îmi spun astăzi, total inconștientă... Tipărirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
chakra - al șaptelea centru energetic, situat la nivelul creștetului capului, moalele capului de la copiii mici. Mai este cunoscută sub numele de lotusul cu o mie de petale. Sahasrara integrează toți centrii energetici, asigurând armonia funcționării lor. Sari - bucată de pânză imprimată în culori puternice, lungă de aproximativ 6 metri ce se înfășoară în jurul trupului de către femei. Este cel mai popular element feminin de îmbrăcăminte atât în India, cât și în Bangladesh, Pakistan, Nepal, Sri Lanka... Este obligatoriu în ocaziile speciale. Shoe beat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
teritoriul: Ardeal, Țara Românească și Moldova. Se folosea alfabetul chirilic. * Calendarul pentru ducatul Bucovinei Calendarul pentru ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl la școala moldovenească din Chișinău și ieromonah la Mânăstirea Putna între anii 18411847, de Samoil Morariu - Andrievici (1848-1873). Între anii 18741885 titlul: Calendariu. Între anii 1888-1913 titlul: Calendariul Poporului Bucovinean. Între
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cel din 1880. * Calendariul Poporului Bucovinean Calendarul Poporului Bucovinean, Cernăuți, 1888-1913 în editura Biblioteca poporului bucovinean (1888), editor Librăria Romald Schally (18911896), editura Gazeta poporului „Deșteptarea” (1897-1900) Întocmit de S. Morariu-Andrievici între anii 1888 - 1894, E. Neșciuc între 1895-1913. Imprimat la Tipo și litografia concesională Arh. Silvestru - MorariuAndrievici în 1891, Tipografia G.Czopp în 1897, iar din 1888 la Societatea tipografică bucovineană. Scriau: S. Fl.Marian, I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bucovina”, un „Episod din năvălirea turcilor și tătarilor în timpul lui Vasile Lupu în Moldova.” * Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească Calendariul... Societatea „Academia ortodoxă pentru literatură retorică și muzică bisericească apare la Cernăuți între anii1886-1895. Imprimat la Tipografia Arhiepiscopiei. Unele texte apăreau în limba rusă. Partea culturală se intitula Almanach. Publica știri și informații de tot felul: politice, juridice, administrație, financiare, școlare, sanitare, apicole, maxime, morală, maxime și cugetări, anecdote, studii, povețe, economice, evocări istorice, versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Apăreau traduceri din Ghoethe, Fr. Schiller ș.a. * Calendarul Societății pentru cultură și limbă română din Bucovina... Calendarul Societății pentru cultură și limbă română din Bucovina Apare la Cernăuți în anul 1914, editat de Comitetul Societății și întocmit de I. Nistor. Imprimat la Societatea Tipografia bucovineană. Semnau: I.I.Nistor, T.V. Stefanelli, N. Iorga, Al. Vlahuță, C. RădulescuCodin, M. Sadoveanu, S. Dragomir, G. Coșbuc, D. Marmeliuc, M. Schiopul, G. Micu, L. Morariu, I.A. Brătescu Voinești, O. Goga, N. TcaciucAlbu, N. Drachinschi, G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe secțiuni și genuri literare cîteva corapoarte. Primul este susținut de Petru Dumitriu și intitulat Probleme ale prozei epice. Creatorul celui mai reușit personaj comunist, cum îl gratula Beniuc în raportul prezentat Congresului, aprecia că principala trăsătură ce și-a imprimat pecetea asupra tuturor cărților "este că avem în față o proză epică născută dintr-o transformare revoluționară a societății românești". Realizările epice "sînt ale unor scriitori care iau atitudine alături de masele populare, condamnînd societatea veche și contribuind la crearea societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deștept, eram în întuneric. Atunci, nu eram interesat, umblam să văd așa, cine-i ăla, cine-i ăla, prea puțin, cîteodată nu m-a interesat nici atît, cine e. Nu m-a interesat. Pentru mine era dușmanul poporului, că asta imprima la toți. Vedeam pe an ce trece că nu prea era așa, dar nu prea mai știam cum să scap de ei. Voiam, dar nu mai știam cum intrasem acolo. Și mă complăceam acolo, în penitenciare. Dacă vă spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1935, să se retragă definitiv în Argentina. Însă tot din 1931, spre sfârșit, după succesul discurilor de la Odeon, Cristi acceptă onoranta invitație de a colabora și cu casa de discuri Columbia, drumurile purtându-l la studiourile din Viena, unde va imprima pe plăci alături de orchestra Frank Fox Tanzorchester, printre primele piese răsunătoare fiind Minciuna lui Fernic sau Frumoasa mea, eu te ador, pe notele lui Fritz Rotter, cu versurile lui Pribeagu. La fel cum tot din acel an magnific pentru el
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
laureata, tânăra și minunata Rada Moldovan. Imediat a fost angajată de Constantin Tănase. Iar Elly a avut apoi ideea de a forma primul duet feminin din țară, alăturând-o lui Jenny Boerescu. Au devenit imediat vedetele acelor ani. Și am imprimat și eu cu distinsele mele colege, atunci când aparatura Casei Columbia venea prin țară. În anii aceia ele erau, într-adevăr, vedetele vremii. Ele fermecau cu glasurile lor calde audiența și tot ele aveau să devină și preferatele „inegalabilului“, cum începuse
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ungariei devine provincie turcească. De două ori, turcii asediază și Viena, În 1529 și 1683, de fiecare dată fără succes: este limita extremă a Înaintării lor spre Occident. țările române se aflau În prima linie. Luptele cu turcii s-au imprimat În conștiința națională mai mult ca oricare altă temă istorică. Vocația românilor În Evul Mediu (și marea lor contribuție la istoria europeană) ar fi fost să se războiască cu turcii, prelungită Încleștare, din care au ieșit de cele mai multe ori victorioși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ajuns să fie unitatea absolută a istoriei românești. Românii din Evul Mediu, ca și strămoșii daci, trebuiau să fie la fel de uniți cum erau (sau se presupunea că sunt) supușii lui Ceaușescu. Genul acesta de discurs istoric, puternic actualizat, s-a imprimat În mintea câtorva generații. Și astăzi multor români li se pare că aceasta, și nu alta, este istoria adevărată, În ciuda unor noi interpretări, care pun sub semnul Întrebării mitul unității permanente. Cert este că țara Românească și Moldova au fost țări
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
faza cea mai represivă a comunismului. Lucrurile, ca Întotdeauna, sunt mai complexe. Faptul că românii au avut o Înclinare antisemită nu cred că poate fi negat. Au avut-o Însă, mai Întâi de toate, În cadrul unei civilizații creștin-europene care a imprimat În imaginarul colectiv tratarea evreului ca străin. Evreul a fost timp de secole figura cea mai pronunțată a alterității, a „celuilalt“, În spațiul european. Antisemitismul a fost o maladie europeană, nu specific românească. În cazul României pot fi identificate unele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Românii, În marea lor majoritate oameni legați de pământ — țărani sau boieri — și de activități tradiționale, nu prea au excelat În Îndeletnicirile economice și comerciale. Numeroși străini — nu numai evrei, dar și germani, greci și armeni — au ocupat aceste sectoare, imprimând românilor un complex de inferioritate. Ponderea evreilor a fost mare Îndeosebi În comerț. În fapt, societatea evreiască era ea Însăși puternic polarizată: pe de o parte unii evrei bogați, bancheri, comercianți sau industriași, pe de altă parte numeroși evrei trăind
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
particular al unei evoluții generale: lumea care a fost rămâne În urmă, tot mai În urmă... Agresiuni Împotriva Bucureștiului, s-au coalizat multe adversități. De la neplăceri aproape cotidiene la catastrofe, toate se țin lanț. Poate că tocmai nesiguranța vieții a imprimat psihologiei bucureștene o doză de fatalism, combinată cu dorința de a trăi clipa, fără a Învesti prea mult În viitor. Primul mare dușman este Însăși clima. Departe de munte, departe de mare și Într-o câmpie deschisă spre stepele rusești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zona centrală a orașului (Îndeosebi Calea Victoriei și bulevardul Brătianu). Atunci a fost momentul când Ceaușescu, profitând de aceste distrugeri, a decis că va construi un nou București. Numărul morților a depășit 1500, iar al răniților 11000. În plus, cutremurul a imprimat o stare de neliniște care, alimentată de noi seisme (fără distrugeri majore sau victime, totuși două dintre ele, În 1986 și 1990, peste media obișnuită), este și astăzi cât se poate de sensibilă. Se așteaptă oricând un nou mare cutremur
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
anume reprezenta vestimentația mea pentru petrecerea de Halloween pe care o dădeam în seara aceea, iar eu i-am spus că mă hotărâsem să mă costumez pur și simplu ca „mine însumi“. Purtam blugi tociți, sandale, un tricou alb larg, imprimat cu o floare gigantică de marijuana și un sombrero în miniatură, de paie. Ne găseam într-un dormitor de mărimea unui apartament spațios atunci când am avut acest schimb de replici și am încercat să clarific situația ridicându-mi brațele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]