4,930 matches
-
înalte ale românilor de pretutindeni: Mihail Eminescu. Gânduri de pioasă aducere aminte și de recunoștință ne-au adus astăzi la locașul de veci al marelui poet. S-au scurs aproape patru decenii de la moartea lui Eminescu și se părea că indiferența acopere cu vălul uitării aducerea-aminte și cinstirea memoriei poetului. A lipsit atât inițiativa oficială, cât și cea particulară, pentru înfăptuirea unui monument în Capitala țării. Abia în toamna anului 1924, tinerii grupați în jurul cercului literar „Gândirea”, cărora le aduc omagiile
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin cârciumi ieftine, etc. Sora lui Mihai Eminescu are mare dreptate, pentru că, nerespectând aceste precepte simple ale „purtării frumoase”, poetul n-a reușit, în această perioadă, să egaleze stima pentru talent cu cea pentru persoană. Este interesant cât e neglijență, indiferență etc. În modul de comportare și cât e boală gravă (s-a vorbit chiar de „abulie” pentru unele momente)? Imaginile alunecă, se suprapun deseori iar un abulic peste un indiferent dă dominanta „bolnav”. în privința „postului destul de însemnat” propus lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să consume doar pîine și apă), (-) reverii ciudate în care este absorbit / stări frecvente și îndelungate de distragere mintală, (-) capriciozitate, (-) tăcerea în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind cea mai gravă), (-) autoafirmare arogantă (observabilă în satirele sale), (-) mîndrie luciferică, (-) lipsa de scrupule, (-) extravaganță bombastică în practicarea laudei (în scrisorile trimise acasă mamei și sorei), (-) aer amuzant de auto-importanță (ca atunci cînd afirmă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
binefacerile legii ajutorului reciproc, acum când Națiunea trece prin mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie să iasă din izolare și indiferență și să se integreze în marea luptă de mântuire a sa. Să nu ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la demnitatea de altădată, când strălucea în istorie. Pentru aceasta trebuie jertfă. Căpitanul a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trecere, să indice că, deocamdată, Statul mondial îi pare periculos pentru libertatea individuală și că e mai bine, în aceste condiții, să ne acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie 11". Putem să observăm în trecere că această indiferență a liberalilor doctrinari față de chestiunile politicii externe și, mai general, față de pluralitatea corpurilor politice este în mare parte împărtășită astăzi, postulatul ce domnește în Europa fiind acela că, sub diviziunile și frontierele moștenite din trecut, unitatea umană este pe cale să
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Aron măsura puterea proces-ului care conducea spre unificarea dinamică a umanității într-o istorie devenită universală, el își păstra întreaga vigilență în privința posibilităților mereu reînnoite de dramă inseparabilă a coexistenței între corpuri politice și religioase eterogene 12. Orbirea sau indiferența lui Hayek față de anumiți factori majori ai condiției noastre politice ține în ultimul rând poate de un paralogism destul de simplu și foarte răspândit. Hayek socotește ca deja dobândit lucrul în chestiune; el ia ca punct de plecare ceea ce, în cel
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Nehotărârea, însoțită de obiceiul de a pasa mingea în alt teren, în loc ca problemele să fie înfruntate în mod ferm. 5. Obiceiul de a vă baza pe scuze, în locul formulării unor planuri adecvate rezolvării problemelor. 6. Mulțumirea de sine. 7. Indiferența, reflectată de obicei în ușurința de a face compromisuri, în loc de a înfrunta problemele. 8. Dorințe slabe, datorate unei motivații neadecvate pentru activitate. 9. Obiceiul de a fi învinuite alte persoane pentru eșecurile personale. 10. Dorința de a renunța după prima
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
desele situații nefavorabile făcând apel la bruma de cultură și la memoria sa aproximativă: versuri greșite din clasici sau citate în limba latină nepotrivite în context. Circumstanțele de acest gen provoacă trei tipuri de reacții: delir metafizic naratorului, dispreț și indiferență celor cu care acesta vine în contact și un savuros efect comic în beneficiul cititorului, singurul care poate să perceapă scenele în semnificația lor reală; naratorul nu înțelege ce i se întâmplă, cititorul însă da, pentru că are la dispoziție toate
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
că, de departe ca și de aproape, nici o împrejurare 10 nu-mi poate stinge adânca dorință de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție s-a săvârșit zilele acestea în România de către poporul plugar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
între noi va produce, în viitor, aceleași efecte. Acțiunea tutulor, acțiunea leală și onestă a partidului nostru în viitoarele alegeri este necesară pentru a înlătura pe aceia cari nu se sfiesc spre a triumfa să săvârșească acte violente și brutale. Indiferența multora sau lipsa noastră de unitate în acțiune a constituit pentru aceștia un mijloc puternic de reușită. anul 1875 249 Pentru a evita aceste rele rezultate, câțiva alegători, luând inițiativa, au format un comitet electoral pentru districtul Ilfov, cu scop
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e cel juridic: „Aici nu mă poate înfunda nimeni!”, se laudă. Are punctele lui de vedere în care nu acceptă să fie contrazis. Unul din acestea (și are dreptate) e că majoritatea românilor suferă de analfabetism juridic: aceasta explică atît indiferența lor cînd aud de lege („ei, ce-o să-mi facă...”), precum și minima exigență față de modul în care se aplică legile. Cu o orientare pozitivă în viață, Vasile ar fi avut probabil mari șanse de realizare. Intelectual și fizic, e, probabil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
despre nece sitatea strîngerii fiecărui bob din recoltă. A făcut niște calcule și a ajuns la concluzia că la un hectar se pierd 500 kg de porumb. Durerea lui e că asemenea subiecte nu produc celor cărora le expune decît indiferență, deși ele „vin pe linia indicațiilor”. Să încerc totuși să-l conving că există un „specific literar”? „De ce nu scrii dumneata - l-am întrebat - despre oamenii pe care i-ai cunoscut în cele trei județe? Nu se poate să nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spun, nu-mi „ies”, le ratez. Îmi cunosc în amănunt lipsurile, inaderențele, idiosincraziile, dar nu simt imboldul să mă străduiesc pentru o altă atitudine decît cea care mi-i proprie. Ce spun aci seamănă a încăpățînare; - nu e. Și nici indiferență. Reacțiile mele sînt ale unuia care-i lămurit cum funcționează mecanismele „jocurilor politice” locale și care nu-și mai face iluzii în privința principialității motivelor invocate la „rotiri”. De aceea, nici față de ai mei nu-mi dramatizez situația. Să le declar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rară și în rîndurile cinului căruia îi aparține. *Am terminat de citit Călătorie la capătul nopții de Louis-Ferdinand Céline. E un roman uluitor prin cinismul și cruzimea constatărilor: amar, dur, pe alocuri insuportabil. Sensul lui e coborîtor: de la entuziasm la indiferență. Bardamu, personajul narator, face, finalmente, constatarea teribilă că a atins pragul de la care Robinson, figură de escroc și criminal, îi apare superior prin persistența într-o idee, deși una de o calitate dubioasă. Urmînd destinul și pe acest fatal Robinson
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
schimba starea „Bunicii”, aflată pe drumul inexorabil către moarte, ci pe a „Bunicului”, care se va întoarce de acolo mai clarificat și mai ușurat sufletește. *„Simt încă în mine multă vlagă. Dar nu mai sînt dispus s-o cheltui cu indiferența, cu iresponsabilitatea de altădată, cînd răspundeam cu elan oricărei solicitări”. Vasile Munteanu, care, cu sublinieri din voce, mi-a declarat vorbele de mai sus, are 42 de ani, cu unu doar mai puțin decît mine. Cînd mi-a telefonat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
căci n-am vrut să merg la probe, și iată are mînecile un pic cam lungi... Schimbări, reparații, înlocuiri, înnoiri - toate sînt clare, precise în mintea sa. Lipsa mea de memorie, în acest caz, o interpretează ca dezinteres: „Ai o indiferență de chiriaș!” De aci pînă la concluzia că, dacă nu se zbătea ea, n-am fi avut decît un morman de cărți și ziare, care să adune praf, molii și, eventual, șoareci, nu e nici măcar un pas. N-o contrazic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se pare că cineva a cam luat-o razna. Ulterior însă mi am dat seama că, din locul meu (Bacăul) și mai ales azi (cînd numai de grija snobismului nu ne doare capul), n-o pot primi cu zîmbet sau indiferență. *„Vocația mea (nerealizată) e - i-am spus lui Cojocaru - aceea de preot care ajută la înălțarea sufletelor”. Cu cîteva minute mai devreme îmi arătase diagnosticul și rețeta date de dr. Radu Grigoriu. E palid, literalmente speriat. Boala îi vine, cred
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
superficiali. Ei știu din proprie experiență ce Înseamnă să mergi pe urmele trecutului, să răscolești, aproape să te bați, pentru a readuce la lumină adevărate comori a căror strălucire timpul nu o poate șterge chiar dacă unii - din nepăsare - trec cu indiferență peste ele. Am avut de curând acest sentiment, reușind să organizez un medalion „Ionel Fernic”, În cadrul cenaclului literar artistic al institutului unde lucrez, cu prilejul Împlinirii a 40 de ani de la moartea celui care a fost una dintre figurile reprezentative
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se datorește Îndemnului Dvs.! Meritați multă recunoștință, atât din partea mea personal, cât și din partea celor cari au legătură strânsă cu orașul și cu istoricul țării noastre (...). Prin dragostea de oraș (...), perseverența În muncă, talent și multă pricepere, ați ridicat vălul indiferenței, ați cernut praful și ați pus În lumină faptele bune și oamenii de merit ai orașului nostru. Orașul Întreg, trebuie să vă fie recunoscător! Personal și Alex. Ciuntu, am simțit o adâncă emoție și nu putem decât să vă mulțumim
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e minunat, reconfortant, și e foarte primitor. Ne pare rău că Împrejurările nu-ți dau posibilitatea să profitați. Să sperăm că anul acesta tot ne veți face plăcerea. Soției și dvs. vă dorim multă sănătate, mulțumire și o stare de indiferență față de toate neajunsurile. Ea e cel mai recomandabil tratament! Distinse salutări de la mine și soțul meu și de la fam. Ciuntu (care citește totdeauna scrisoarea dvs.) (...). Marie Kalmicov 28 Brașov, 28 sept. 1974 Mult stimate Domnule Dimitriu, Mă scuz cu cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și frig, toate cele aduse la cunoștință, au fost pentru noi o mângâiere! Singura care ne-a mâhnit, a fost suferința din jurul Dvs.118. Noi vă dorim din suflet sănătate. Dacă omul privește viața cu resemnare și cu mai multă indiferență, pare totul plin de soare, pe care... dincolo nu-l vom mai avea. E mai bine aici! 116 Maria Mihăescu se cunoștea cu familia sculptorului Irimescu, Încă din tinerețe, fiind fălticeneni. Cred că este subiectivă. Dacă ar fi fost așa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lumea asta multă de pe stradă nu are nimica de spus? Dv. nu trageți concluzii și din cele ce vreau vizitatorii expozițiilor, care se pare că sunt din ce În ce mai reținuți”. Nu știu de ce, dar fără să vreau, le-am arătat cinstit, o indiferență (motive am, destule) și am plecat cu Vigh Împreună, În stradă. Aici, Vigh a reluat discuția și mi-a spus - „Nu trebuie să faceți o Expoziție tematică, aduceți ce credeți, vă oferim sala de colo (Sala centrală a Casei de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fond documentar, pus la dispoziția publicului... Personalitate marcantă a Politehnicii clujene, avea și numeroase lucrări personale, unele pentru străinătate. Cele circa 10.000 de volume ar fi făcut cinste oricărui oraș. Din păcate, cineva de la Primărie i-a spus cu indiferență că o asemenea donație nu prezintă interes!!! Acum, În iulie 1989, am auzit că și casa lui, va fi demolată, intrând În planul de sistematizare. Cred că refuzul categoric al funcționarului fălticenean, a fost un motiv de amărăciune care l-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nimic. Decât nimicul de până nu demult. Vi le aduc la cunoștință în primul rând cu speranță și apoi pentru a arăta tuturor celor care vă ascultă, și dumneavoastră simultan, că nu chiar toți compatrioții noștri suferă de lașitate sau indiferență. Anul trecut, pe strada Lipscani, trecătorii au putut vedea un cetățean (un adevărat cetățean) cocoțat pe o schelă de unde împrăștia fluturași pe care erau scrise câteva adevăruri la adresa regimului și în special asupra lui Ceaușescu . Organele așa-zis de ordine
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
istorică. Fiecare atitudine spirituală individuală contează, este o participare voluntară sau involuntară la făurirea destinului comun. Fiecare act răzleț, de curaj sau de lașitate, de generozitate sau de egoism, de dragoste sau de violență, de inerție, de tăcere vinovată, de indiferență, contribuie la geneza unui eveniment ulterior care a prins formă pe baza trăirilor individuale statistic majoritare. Aceste reflecții ar trebui să ne pună pe gânduri, să trezească în noi un simț al răspunderii individuale în fața istoriei printr-un control asupra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]