6,226 matches
-
de țigară sau chiar un fum de la țigara altui camarad. Acest tratament degradant la care sînt supuși arestații preventiv are rolul de a le reduce orice formă de apărare în procesul juridic, de a-i prezenta instanței în postura de infractori, de pușcăriași. Pentru că, în viziunea cadrelor, orice arestat a făcut ceva rău de a ajuns în închisoare, iar ascunderea faptelor și căutarea chichițelor juridice în vederea absolvirii pedepsei reprezintă o jignire adusă colegilor polițiști care l-au arestat. Dacă deținutul este
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
afirmare excesivă a virilității în condițiile fricii în fața pasivității femeii" sau ca manifestare a unei gene criminale dominante în structura eredității par mai degrabă niște exhibiții intelectuale decît explicații științifice. E drept că pot fi constatate aberații cromozomiale la unii infractori sau că sentimentele de inferioritate pot lua și una din formele amintite mai sus, dar asta se întîmplă la un număr foarte mic de delincvenți. Cei mai mulți dintre ei sînt victimele unor medii sociale infestate sau, pentru a vorbi în termenii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de vechituri. Diferența ține așadar de civilizație. Din acest motiv există temeri întemeiate că acceptarea esticilor în Uniunea Europeană va aduce cu sine o creștere a periculozității în spațiul intim, privat, familial, puțin violat pînă acum de hoții occidentali. Observînd comportamentul infractorilor est-europeni din Franța, Hervé Vieillard-Baron constata că "brutalitatea marchează în realitate raporturile lor sociale... reacțiile lor sînt adesea de o impulsivitate extremă... viața părînd a nu avea mare preț pentru ei, moartea este pentru localnici tot mai amenințătoare.... Fură fără
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
România și-a luat angajamentul de a lupta împotriva furturilor prin sistem electronic, nu a reușit să le stăvilească nici măcar cu 1%, ajungînd chiar ca numărul polițiștilor care se ocupă de aceste cazuri să fie semnificativ mai mare decît numărul infractorilor arestați, iar bugetul alocat lor să depășească cu mult sumele recuperate în urma muncii lor. Și aceasta deoarece poliției virtuale îi cad în plasă doar acei indivizi care refuză înregimentarea în structurile SRI și care vor să aibă o carieră infracțională
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuților după durata pedepselor Este un fapt cunoscut că pedepsele lungi produc schimbări negative în comportamentul deținuților, care nu mai pot fi ulterior reintegrați cu ușurință în societate. Deși societatea își dorește să fie apărată cît mai mult timp de infractorii periculoși, menținerea lor îndelungată în închisoare reprezintă un pericol pentru societate. Încă de acum 250 de ani Cesare Beccaria atrăgea atenția asupra acestui lucru: "Pentru ca o pedeapsă să nu constituie un act de violență asupra cetățeanului, ea trebuie să fie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ucraina, Armenia, Moldova), în care domină pedepsele cuprinse între 3 și 10 ani și sînt nesemnificative pedepsele cu durate mici și foarte mari. Închisoarea pe viață este rar aplicată, deși numărul criminalilor este destul de mare. Paradoxal, justiția pare blîndă cu infractorii periculoși, dar severă cu infractorii mărunți. Severității deciziei de condamnare îi e contrapusă blîndețea eliberării înainte de termen. În România, peste 75% din deținuți sînt eliberați înainte de ispășirea în totalitate a pedepsei. Și astfel, pedeapsa cea mai mică posibilă, care trebuie
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
domină pedepsele cuprinse între 3 și 10 ani și sînt nesemnificative pedepsele cu durate mici și foarte mari. Închisoarea pe viață este rar aplicată, deși numărul criminalilor este destul de mare. Paradoxal, justiția pare blîndă cu infractorii periculoși, dar severă cu infractorii mărunți. Severității deciziei de condamnare îi e contrapusă blîndețea eliberării înainte de termen. În România, peste 75% din deținuți sînt eliberați înainte de ispășirea în totalitate a pedepsei. Și astfel, pedeapsa cea mai mică posibilă, care trebuie să fie un act juridic
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spărgători de apartamente că istoria lor infracțională nesancționată legal era de mult cunoscută grație unor astfel de indivizi infiltrați. În concluzie, pedeapsa se acordă în sistemele juridice de tip comunist nu atît pentru sancționarea faptelor delincvente comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea poliției pe vremea lui Napoleon celebrul tîlhar Vidoq șantajarea foștilor deținuți pentru controlarea lumii interlope a ajuns un fapt generalizat. Din cauza pedepselor prelungite, deținuții ajung să se adapteze lumii carcerale, pierzînd deprinderile traiului într-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuților între ei, pentru obținerea unor privilegii mărunte, sînt transferate după eliberare în grupurile în care aceștia se integrează, deseori căzînd chiar ei victime ale turnătoriilor. Se ajunge în situația în care, o dată condamnat pentru o hoție măruntă, individul devine infractor de carieră, severitatea pedepsei croindu-i un destin ce-l aruncă definitiv la periferia societății și a normalității. Indicatorul "durata pedepselor cu închisoarea" prezintă un aspect important al gradului de democratizare a justiției unei țări. A ajuns un adevăr incontestabil
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
site-urile oficiale și în revistele și cărțile pe care le editează), ci are caracter global, inițiat în SUA în anii președinției lui Bill Clinton, din considerente economice ("este mai convenabil să construim spitale și școli decît pușcării, iar pe infractori să-i supraveghem în comunitate decît în închisori" afirma el în numeroase declarații, construindu-și discursurile electorale cu care a cîștigat alegerile pe tema reformei sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus în toate țările
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca un element util. Acest aspect ar sparge barierele dintre "ei" și "noi", permițînd apropierea dintre angajați și arestați, dintre angajați și familiile arestaților, dintre arestați și victimele acestora. Contractul facilitează medierea, permițînd victimei să-și exprime durerea și pe infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel mai bine structurat pentru mediere, care să permită victimei să îi spună infractorului cît de mult o doare și de ce, iar infractorului
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
medierea, permițînd victimei să-și exprime durerea și pe infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel mai bine structurat pentru mediere, care să permită victimei să îi spună infractorului cît de mult o doare și de ce, iar infractorului să îi poată spune victimei de ce a comis fapta, ceea ce ar permite adresarea de scuze și solicitarea iertării, în vederea reconcilierii și îndreptării. Mai presus, contractul de detenție presupune asumarea trecerii de la
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
infractor să o asculte și să conștientizeze. Un astfel de contract de detenție presupune înțelegerea închisorii ca locul cel mai bine structurat pentru mediere, care să permită victimei să îi spună infractorului cît de mult o doare și de ce, iar infractorului să îi poată spune victimei de ce a comis fapta, ceea ce ar permite adresarea de scuze și solicitarea iertării, în vederea reconcilierii și îndreptării. Mai presus, contractul de detenție presupune asumarea trecerii de la paradigma justiției retributive la cea a justiției restaurative, concretizată
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nevoi și obligații, 3. astfel încît dozele de durere să poată fi măsurate. 3. astfel încît situația să poată fi îndreptată. 4. Justiția este înfăptuită printr-un conflict între adversari, 4. Justiția încurajează dialogul și înțelegerea reciprocă, 5. în care infractorul este considerat împotriva statului, 5. oferă victimelor și infractorilor rolurile principale și 6. regulile și intențiile influențînd rezultatele. O parte pierde și cealaltă cîștigă. 6. judecata se face pe baza extinderii la care sînt asumate responsabilitățile, sînt satisfăcute nevoile și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să poată fi măsurate. 3. astfel încît situația să poată fi îndreptată. 4. Justiția este înfăptuită printr-un conflict între adversari, 4. Justiția încurajează dialogul și înțelegerea reciprocă, 5. în care infractorul este considerat împotriva statului, 5. oferă victimelor și infractorilor rolurile principale și 6. regulile și intențiile influențînd rezultatele. O parte pierde și cealaltă cîștigă. 6. judecata se face pe baza extinderii la care sînt asumate responsabilitățile, sînt satisfăcute nevoile și este încurajată vindecarea (atît a indivizilor cît și a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ci pe vindecarea rănilor tuturor celor implicați și afectați de actul infracțional. El trebuie să fie locul în care victimele se vindecă de frică, de sentimentele de vulnerabilitate și neputință, de mînie pe sine însuși, pe sistem, pe rude, pe infractor, pe Dumnezeu, loc în care victimele găsesc răspunsuri pentru ceea ce li s-a întîmplat și restaurează o anumită ordine în viața lor și a celor afectați de actul delincvent. În sistemul penitenciar actual, justiția nu face decît să "fure" experiențele
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
actul delincvent. În sistemul penitenciar actual, justiția nu face decît să "fure" experiențele dramatice trăite de persoanele agresate, să și le asume în numele statului, ignorînd victimele din procesul de pedeapsă, care se simt din jou trădate și nerespectate, nu de infractor de această dată, ci de statul pus să le apere. Spațiul închisorii trebuie să fie în același timp locul vindecării infractorului, unde el să învețe să dobîndească cinstea, sentimentul de valoare personală și de respect, atît față de propria persoană, cît
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asume în numele statului, ignorînd victimele din procesul de pedeapsă, care se simt din jou trădate și nerespectate, nu de infractor de această dată, ci de statul pus să le apere. Spațiul închisorii trebuie să fie în același timp locul vindecării infractorului, unde el să învețe să dobîndească cinstea, sentimentul de valoare personală și de respect, atît față de propria persoană, cît și față de ceilalți oameni, să conștientizeze consecințele faptei făcute, să-și asume repararea prejudiciului produs și să-și dezvolte acele abilități
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
religioase, comunitare/primării, consilii județene și locale sau al breslelor profesionale și organizațiilor neguvernamentale), penitenciarul unei societăți cu adevărat democrate trebuie să devină o instituție reparatorie, care să identifice nevoile și să ofere o vindecare a rănilor produse victimelor, comunității, infractorilor, rudelor și relațiilor dintre aceste părți. Într-o astfel de instituție, rolul principal revine moderatorilor, persoanelor care mediază părțile aflate în conflict, pregătind-o pe fiecare pentru asumarea unor responsabilități în recompunerea armoniei sociale. Astfel de persoane trebuie să aibă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reacțiilor emoționale și printr-un respect acordat bunurilor și libertății celorlalți. Din acest punct de vedere deținuții sînt văzuți ca persoane la care s-a produs o ruptură, un blocaj educațional. Acțiunile care-l fac pe un individ să devină infractor sînt determinate de o profundă lipsă de respect față de ceilalți, sînt dovada unui puternic egocentrism, care nu ia în calcul nevoile și libertățile celorlalți, trădînd în același timp o lipsă de respect față de sine însuși, o slabă valorizare a lui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
calcul nevoile și libertățile celorlalți, trădînd în același timp o lipsă de respect față de sine însuși, o slabă valorizare a lui însuși și a celorlalți din jur. Pedeapsa cu închisoarea este acordată de judecători pentru schimbarea în sens pozitiv a infractorului, în ideea deschiderii unor noi orizonturi și a învățării unor noi deprinderi și cunoștințe utile lui și societății. Rolul pedagogic al închisorilor a fost afirmat încă de la înființarea acestora. Pe frontispiciul unei închisori fondate în 1702 în Marea Britanie scrie că
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
daunele care i s-au adus, fie că e vorba de plata unor bunuri deteriorate sau furate, fie că e vorba de violuri, lovituri sau crime. Deși este extrem de greu să stabilească cineva un preț pentru viața luată sau deteriorată, infractorii vor trebui să plătească tuturor victimelor daune, ca o formă de reparare materială a durerii. În al doilea rînd, munca trebuie organizată astfel încît ea să fie rentabilă și pentru deținuți și pentru închisoare. Penitenciarele vor ajunge să se întrețină
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vor ajunge să se întrețină singure, deoarece au la dispoziție un capital uman și o bază materială care sînt prost gestionate. Dacă infracțiunea afectează nu doar victima, ci și statul, atunci și acesta din urmă trebuie să beneficieze de pe urma pedepsirii infractorilor. La ora actuală, deși prejudiciat, tot statul plătește costurile arestării, iar acestea nu sînt deloc mici: hrănirea, cazarea, îmbrăcarea, asigurarea tratamentelor medicale, programele cultural-educative, paza și personalul toate acestea costă cîteva sute de euro lunar pentru fiecare arestat. Nici statul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acestea costă cîteva sute de euro lunar pentru fiecare arestat. Nici statul, nici cetățenii, nici victimele și nici condamnații nu au nici un beneficiu de pe urma închiderii în celule. Utilizarea lor la munci brute este consecința nu doar a inteligenței scăzute a infractorilor încarcerați, ci mai ales a inteligenței manageriale scăzute. Calificarea încarceraților în meserii rentabile și utilizarea lor la munci importante ar permite atragerea unor resurse uriașe. În mod normal, veniturile unui om sînt limitate doar de mintea lui. Deschiderea minții spre
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a violenței, a barbariei și a răzbunării, specifică unui totalitarism desuet, trecută deja în ilegalitate, dar păstrată de stat ca o formă de virtute în relația cu cei excluși. Chiar și în țările civilizate munca este utilizată ca o pedeapsă, infractorii fiind astfel expuși oprobiului public. Cel mai des deținuții sînt trimiși la muncile necalificate aflate în subordinea primăriilor și consiliilor locale sau la firmele cu care acestea au contracte și se ocupă de activități de interes edilitar: plantarea puieților, tăierea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]