4,575 matches
-
sau Leicester se identificau acum, zgomotos, atât cu țara În care se născuseră - Belgia, Franța sau Marea Britanie -, cât și cu religia și regiunea de origine ale familiei lor. Fetele, mai ales, au adoptat veșmintele și simbolurile religioase tradiționale - uneori la insistențele familiei, deseori În semn de revoltă față de compromisurile generației anterioare. Reacția autorităților publice, după cum am văzut, a depins Întrucâtva de tradiția locală și de circumstanțe: numai Adunarea Națională franceză, Într-un paroxism de republicanism laic, a mers până la a interzice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
guvernează schimbul, angajarea și circulația, acum regulile erau făcute de UE; grație monedei proprii, ea exercita și un cvasimonopol pe piețele financiare. Singura activitate economică vitală desfășurată la nivel național, și nu european era stabilirea ratelor impozitului - și numai la insistențele Marii Britanii. Dar oamenii nu trăiesc În piețe, ci În comunități. În ultimii 200 de ani, În mod voluntar sau (mai frecvent) cu forța, aceste comunități au fost grupate În state. După experiențele din 1914-1945, europenii de pretutindeni au simțit o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
valutară 534; deosebirea față de Europa Occidentală 186; dorința de a fi american 578; drepturi și libertăți 520-527; ecologie 453; efectele globalizării 671-680; evrei 734; fostele state din blocul sovietic 627-629; generația ’60 392-413; harta după al doilea război mondial 146; insistența pentru Întoarcerea În Europa 525; istoria economică 166-168; Împrumuturi financiare 534; marxismul 393; memoria colectivă În anii postbelici 684; „muncitori cu viză temporară” 675; nașterea și desprinderea națiunilor (În anii ’90) 583; neîncrederea Kremlinului față de Î 183; nostalgia 700; opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
26 august 1884, la vârsta de 56 de ani, a înființat numeroase servicii medicale, precum și Azilul „Elena Doamna” (17). Deși în cursul vieții a avut unele adversități, meritele sale au fost, totuși, recunoscute. Napoleon al III-lea (care acordase, la insistența lui Carol Davila, studenților români privilegii deosebite) îi conferă „Legiunea de Onoare”, fiind decorat de Președintele Republicii Franceze, de împăratul Rusiei, de regele Italiei și în cele din urmă de Senatul României (momentul avansării la gradul de General de divizie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
aceea de a oferi prin artă un substitut al religiei, care să reprezinte un refugiu în fața vieții moderne"396. Altfel, Friza, "manifestare a regresiunii narcisice și a fericirii utopice", spre deosebire de "furia narcisică"397 din Jurisprundența, era concepută ca efemeridă numai insistența lui Hevesi a salvat-o de la distrugere -, parte a instalației decorative din jurul singurului exponat. Dacă reprezentările celor trei "facultăți", dimensiuni ale cunoașterii, Filozofia, Medicina, Jurisprudența ofereau un tablou global al decadenței societății burgheze pusă nu sub semnul artei, ci al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care se reia tema, devine astfel semnificativă, fiind dublată de afirmarea necesității unei deschideri instituționale, și în aceasta constă mesajul revoluționar cu accente secesionist-utopice al manifestului. Se va putea vedea că artiștii ruși, precum Dobujinski, nu au rămas indiferenți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
De asemenea, Ion Bacalbașa reafirmă eclectismul programatic al revistei, în măsură să-l elibereze pe artist de constrângerile și convențiile unei estetici bine precizate, pentru a-i încuraja intuițiile și afinitățile. Revista nu aparține unei coterii artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vis deștept... „Tu visul blând unui noroc ce nu e... (punere inversă... Eminescu)tautologie: „Crima nu e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L. Rebreanu); „A prins și taina mare a tainelor...” „Calul e cal, măgarul e măgar...” 2. Figurile insistenței : - enumerație: descompunerea unui tot În părți componente: „Nu-l speria căpitane... Boierii sunt slabi la fire; brațul, haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
umane, vocabularul prozaic, ironia discretă. Fără a schimba temele și motivele liricii sale, Bacovia e un autor exigent cu sine, opera sa lirică nu impresionează prin cantitate, ci prin virtuozitatea ei. Dacă În primele două volume, poetul reia obsesiv, cu insistență limbajul, motivele și imaginarul simbolist, recurența având ca efect monotonia, artificialitatea și uzura formelor, În următoarele volume este adeptul unei individualizări a impresiilor, În contrast cu stilizările observate În volumele anterioare unde poetul notează o senzație nemijlocită, ingenuă și dureroasă. Din lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
măsuri bine începută în interesul siguranței interne, a trupelor și al liniștii publice. Toată populația neevreiască de la primul intelectual până la ultimul cetățean creștin a primit cu încredere și satisfacție măsura luată pentru înlăturarea evreilor din mijlocul lor și roagă cu insistență de a nu se reveni și a nu se slăbi această măsură. COMANDANTUL GARNIZOANEI ODESSA GENERAL, ss. C. Trestioreanu C. Trestioreanu *) Adnotări: "1941 Octombrie 29 Biroul 2. 1. Aprob 2. Se va raporta cazul. ss. indescifrabil". AMR, fond 1675-Comandamentul Militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca evreii să execute pedeapsa în lagărele din Transnistria, după ce în prealabil vor fi judecați de Curțile Marțiale. IV. Întrucât aplicarea acestei măsuri pe cale judecătorească, durează mult timp, Curțile Marțiale fiind supra aglomerate de procese; Secția I-a roagă cu insistență să binevoiți a aproba: a) aplicarea pedepsei cu trimiterea în Transnistria, pe cale administrativă a evreilor care se sustrag dela munca obligatorie, cât și a familiilor lor, realizând astfel de pe o parte dezideratul Domnului Mareșal (trimiterea automată în Transnistria) și pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncă. Multe întreprinderi nu s'au prevalat de dispozițiunile prevăzute în comunicatele Comisiei Interministeriale și nu au cerut scutirea de muncă a evreilor ce-i avea repartizați de către Marele Stat Major sau Corpurile Teritoriale. În prezent aceste întreprinderi cer cu insistență să li se lase pe loc evreii care i-au avut repartizați. Marele Stat Major propune: Să se acorde prelungiri sau noi repartizări de evrei specialiști numai la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care lucrează pentru armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe Dunăre. La terminarea războiului, sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii Dunării". În urma insistențelor SUA, în Tratatele de Pace cu Ungaria, România și Bulgaria fuseseră incluse articole ce prevedeau navigația liberă și echitabilă pe acest fluviu. La aceste acorduri se adăuga hotărîrea luată de CME la Moscova, pe 6 decembrie 1946, privind necesitatea organizării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata să lucreze cu voi la legea aceea"1599. Comitetul de Mijloace și Resurse nu a putut fi influențat de insistențele președintelui. Miercuri, pe 26 septembrie, Comitetul a adăugat un amendament de tip Jackson-Vanik la capitolul V. Singura consolare a Casei Albe era că restricțiile nu se refereau și la credite. Joi, Nixon s-a întîlnit cu liderii republicani ai Camerei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrare 1644. Și totuși, dacă răspunsul lui Kissinger reflecta cu acuratețe atitudinea Casei Albe, atunci nici nu se putea o măsură mai bună decît condiționarea comerțului de emigrare. În acest caz, Jackson ar fi pierdut teren. Mai mult decît atît, insistențele lui ar fi stîrnit oprobriul multor congresmeni care voiau să înlăture deficitul comercial al Americii, dînd președintelui instrumentele necesare pentru a pătrunde pe piețe mai largi. Pe 15 martie, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson și Ribicoff. Jackson voia ca
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susține proiectul lui Dole1894. Răspunsul lui Vance nu l-a consolat prea mult pe Jackson și, adăugîndu-se la faptul că nu-i răspunsese la scrisoarea de pe 24 iunie, l-a determinat să adopte o poziție mai bătăioasă față de Administrație. La insistența lui Jackson, Carter s-a întîlnit cu consilierul pentru securitatea națională, Zbigniew Brzezinski, și apoi cu secretarul de stat, Cyrus Vance. Ca urmare, Jackson a primit două scrisori. În prima, datată 20 iulie, Brzezinski îi spunea senatorului exact ceea ce voia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
considera o amenințare pe succesorul acestuia, Constantin Cernenko, Ceaușescu a acceptat, în martie, să participe la o întîlnire la nivel înalt a CAER, prima după 13 ani. Întîlnirea de pe 12-14 iunie nu s-a soldat, însă, cu schimbări semnificative, cu excepția insistenței Moscovei ca țările CAER să-și plătească petrolul achiziționat la prețul actual al pieței internaționale 2265. Eforturile sovieticilor în vederea unei mai strînse integrări economice au dat din nou greș. Dorința României de a participa într-o mai mare măsură la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
refugiaților, din 1980, limitase, însă, numărul "refugiaților" români care puteau intra în Statele Unite. În 1982, acest număr era de 2.300, iar în 1983, legea prevedea un maximum de 1.300. Numărul mare de cazuri nerezolvate, la care se adăugau insistențele repetate ale Americii ca Bucureștiul "să-și lase oamenii să plece" făceau ca programul de Prelucrare într-o a treia țară să fie ineficient. În septembrie 1982, Washingtonul a eliminat legătura cu Roma. După spusele lui Burkhalter, la ora aceea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe fiul său, Nicu, la vremea aceea ministru al Tineretului. În raportul său, profesorul Mazilu făcea o critică acerbă a regimului Ceaușescu. Iată una din frazele sale: "în România este cultivat în continuu un singur lider, un singur nume, cu insistență, pînă la exasperare acela al dictatorului". Conducerea de la București a interzis atît scoaterea raportului din țară, cît și plecarea lui Mazilu peste hotare. Raportul a ajuns, însă, în Occident, în iulie 1989 și a fost înaintat Națiunilor Unite 2552. În urma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aș fi apăsat un buton magic. Oamenii veneau la cabinet chinuiți de durere și fără nici o speranță. Mulți nu credeau că simpla apăsare a anumitor puncte din palmă sau din talpă ar putea să-i ajute, dar mă căutau la insistențele soțului, părinților sau ale vreunui vecin. Cât de emoționant era pentru mine să le văd expresia uluită a feței în momentul în care durerea înceta, de multe ori în câteva secunde! Reflexologia pare un miracoltc "Reflexologia pare un miracol" Am
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a luminilor, cu insistența sa asupra posibilității emancipării prin educație, avea să stea la bazele unor politici statale din ce în ce mai sistematice de organizare a învățământului public. În partea central răsăriteană a Europei, unde se întindea dominionul Casei de Habsburg (incluzând și Transilvania, din 1691), emanciparea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legislativ ingenios, adoptând, în 1874, o lege asupra unităților administrative care a redus numărul de comune la jumătate. Titu Maiorescu, ca ocupant al fotoliului de ministru al educației în acel an, este creditat cu meritul de a fi salvat, prin insistențele sale, "principiul educației obligatorii" și cel al caracterului secular al învățământului, prevenind astfel "întreaga structură educațională rurală de la a fi dată pe mâna clericilor" (Drace-Francis, 2006, p. 149). Învățământul românesc începe să fie cu adevărat public și de masă doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-se cu starea Daciei sub domnia lui Carol I. Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul dimensiunii etnice (romane) ca ax central al istoriei poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și continuitatea istorică. Dimpotrivă, insistența asupra factorului teritorial pune în lumină imobilismul geografic al poporului român. După febra latinistă creată de istoriografia Școlii Ardelene, în care ficțiunea și facticitatea erau croșetate într-o singură relatare a trecutului poporului român, sobrietatea analitică adusă de A.D. Xenopol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii ad litteram a titlului cărții sale, "Diavolul în istorie". Într-o serie de declarații și luări de poziție în sfera publică, Tismăneanu a afirmat, reiterativ, că expresia "diavolul în istorie" "nu este pur și simplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]