6,119 matches
-
persoană cu temperament dinamic; • mâna fondantă: abandonarea mâinii într-un mod afectuos, care ,,se topește" în mâna celuilalt cu scopul de a seduce, de a obține un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn de respingere, dispreț sau îndepărtare; • mâna moluscă: întinderea mâinii cu moliciune, lipsă de energie, relaxare totală, fără să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn de respingere, dispreț sau îndepărtare; • mâna moluscă: întinderea mâinii cu moliciune, lipsă de energie, relaxare totală, fără să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de pregătire, statutul și rolul persoanei asupra gestualității. Un exemplu elocvent despre rolul clasei
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1959) se referă la modalitatea unei persoane de a se îndrepta către cei din jur, de a-și orienta respirația în direcția acestora sau de a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de interlocutor, de a percepe sau organiza spațiul. Această știință studiază distanțele și relațiile spațiale ca modalitate de comunicare nonverbală, jocul teritoriilor, configurația orașelor, diferențele culturale în perceperea spațiului, efectele simbolice ale distanțelor fizice și organizării spațiale. Creatorul ei, antropologul Edward T.
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
conversației amicale, salutului și strângerii de mână. La această distanță se disting detaliile pielii, ale părului, petele existente pe piele sau pe haine, iar subiectele abordate sunt de un interes personal. Contactul vizual este foarte important, fiind posibilă și atingerea interlocutorului pe mână, braț, umăr. Dacă în distanța intimă, vocea are un rol minor, se exprimă involuntar unele vocale, în distanța personală, vocea este normală, familiară. c) distanța sau zona socială (1,3 3,5 m) este prezentă între cei ce
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care o are lărgimea sau îngustimea spațiului asupra parametrilor gestului: • amploarea: în autobuze aglomerate, lifturi, camere înguste, pe scări etc. se observă o frecvență mai mare a gesturilor centripete (de restrângere a teritoriului), cu dimensiuni reduse; • durata: atunci când distanța dintre interlocutori este mare, gesturile se manifestă mai mult timp pentru a fi observate și înțelese de aceștia; • intensitatea: în spațiile largi, gesturile oamenilor devin mult mai dinamice și mai accentuate. Dispunerea spațială a persoanelor aflate într-o conversație influențează gestica acestora
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a fi observate și înțelese de aceștia; • intensitatea: în spațiile largi, gesturile oamenilor devin mult mai dinamice și mai accentuate. Dispunerea spațială a persoanelor aflate într-o conversație influențează gestica acestora. Ozyürek (2000, 2002) a cercetat efectele relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el. În cel de-al doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aflate într-o conversație influențează gestica acestora. Ozyürek (2000, 2002) a cercetat efectele relației spațiale dintre interlocutori asupra traiectoriei gesturilor. În primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el. În cel de-al doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
primul studiu (2000), vorbitorul care urmărise un film de desene animate foarte dinamic trebuia să-l povestească altor doi interlocutori care se aflau alături de el. În cel de-al doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cel de-al doilea studiu (2002), povestitorul avea de îndeplinit aceeași sarcină unui singur interlocutor care era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai lung decât lat) și ,,extremitatea" (se oprește în vârful unghiei); b) două mărci kinezice: ,,mișcarea către" (o marcă întotdeauna prezentă) și ,,accentuarea dinamică". Ultimele două mărci sintactice vehiculează mărcile semantice de apropiere, direcție și distanțare 87. În cazul chemării interlocutorului cu degetul arătător, mărcile kinezice (mișcarea de la receptor la emițător și accentuarea dinamică ce poartă marca semantică de apropiere) domină mărcile dimensionale pentru a sugera mai bine intenția emițătorului și faptul că gestul este imperativ. Decodarea semnificației gestului chemării cu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
amplitudinea (etalarea gestului în spațiu); • forma gestului (degetul arătător drept/rectilin arcuit/curbilin); • frecvența gestului (numărul de mișcări într-o unitate de timp dată). Dacă gestul îndoirii/întinderii degetului arătător nu este suficient de convingător pentru a-l determina pe interlocutor să se aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai cu întregul braț. Mărcile kinezice (mișcarea și accentuarea dinamică a brațului) sunt astfel amplificate și mult mai sugestive. Analiza sintactică a gestului chemării receptorului cu ajutorul brațului urmărește relația dintre braț-mână-degete, care trebuie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de marca sintactică orientarea spațială sau poziția degetului arătător semnificațiile și denumirile gestului diferă, după cum arată Joseph Messinger (2012): a) indexul în poziție verticală cu palma mâinii întoarsă spre interlocutor este un index memento nonagresiv, un ,,justificator" folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma întoarsă în jos poate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal, își pun amprenta asupra reacției receptorului în sens stimulator sau inhibitor. De exemplu, efectul gestului chemării interlocutorului cu degetul arătător este evaluat de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și acceptarea gestului ca semn al apropierii și vibrația afectivă la privirea acestui gest. Dacă gestul chemării cu degetul arătător a fost
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
decodat de receptor în funcție de competența de comunicare nonverbală pe care o deține. În general, pentru ca un gest să stârnească o reacție din partea receptorului, fie ea pozitivă sau negativă, emițătorul trebuie să țină seama de mai multe variabile: • natura relației dintre interlocutori; • scopul urmărit; • particularitățile receptorului (vârsta, genul, personalitatea, nivelul de pregătire, mediul de proveninență, rolul și statutul); • contextul socio-cultural; • limitările spațiale și temporale etc. Considerăm că un gest devine pragmatic eficient numai atunci când emițătorul se gândește la posibilitățile receptorului de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2. Accepțiunea etologică a gestului menționează: a) rolul caracteristicilor psihice asupra exprimării corporale; b) caracterul tehnic al exprimării corporale; c) asemănarea exprimării corporale la oameni și la animale; d) influența relațiilor sociale asupra exprimării corporale. 3. Gestul întinderii mâinilor către interlocutor îl putem caracteriza ca fiind: a) centrifug; b) centripet; c) restrâns; d) amplu. 4. Gesturile stereotipe pe care le realizăm în condiții de concentrare sau tensiune psihică au fost definite de Paul Ekman și Wallace V. Friesen: a) embleme; b
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de cel verbal: a) controlul; b) primordialitatea; c) continuitatea; d) canalul; e) structura; f) intensitatea. 2. Exemplificați cum influențează următoarele variabile codarea și decodarea gesturilor interlocutorilor: a) genul, vârsta și personalitatea; b) spațiul și timpul disponibil; c) statutul și rolul; d) natura relației; e) tema discuției. 3. Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a fost demonstrat de cele trei tipuri constituționale (endomorful, mezomorful
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Sheldon. Precizați profilul gestual posibil fiecărui tip constituțional: a) intelectual, reținut în atitudine și mișcări; b) sociabil, relaxat în ținută și mișcări; c) corporal/atletic, ferm în ținută și mișcări; 4. Descifrați cum se modifică natura relației dintre cei trei interlocutori, comparând gesturile și posturile acestora din cele două imagini (imagini după Allan Pease, 1981/1997): 5. Precizați atitudinea și sentimentele protagonistului în cele trei imagini după privirea și mișcarea capului (imagini după Allan Pease, 1981/1997): 1 2 3 6
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
audio-vizuală, Editura Cronica, Iași, 1993. Șoitu, Laurențiu, Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică R. A., București, 1997. Șoitu, Laurențiu, Restul comunicării (lor) sunt eu, Editura Ars Longa, Iași, 2006. Turchet, Philippe, Limbajul trupului și puterea de seducție. Cum să-ți înțelegi interlocutorul cu ajutorul sinergologiei, traducere de D. L. Ilin, Editura Polirom, Iași, 2006 (Les codes inconscients de la séduction. Comprendre son interlocuteur grâce à la synergologie, Les Éditions de l'Homme, 2002). Valenzeno, Laura, Alibali, Martha W., Klatzky, Roberta, Teachers gestures facilitate students learning
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
între frecvențe este nesemnificativ. Efectul cel mai puternic al coeficientului de corelație Pearson Chi-Square (cel care verifică corelația dintre variabilele cercetării) se înregistrează atunci când p < 0,001. 143 Philippe Turchet, Limbajul trupului și puterea de seducție. Cum să-ți înțelegi interlocutorul cu ajutorul sinergologiei, traducere de D.L. Ilin, Editura Polirom, Iași, 2002/2006, p. 188. 144 Peter Andersen, op. cit., 2004/2007, p. 99. 145 Comstock, J., Rowell E., Bowers, J. W. (1995), apud Septimiu Chelcea (coord.), op. cit., 2004, p. 39. 146 Larousse
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
vizual (trebuie menținut în mod constant, dar fără insistență sau ostentație). De asemenea, literatura de specialitate recomandă exersarea unor întrebări (dificile) în situații de stres. În lipsa exercițiului și luat pe nepregătite, candidatul riscă să rupă brusc contactul vizual, semnalându-i interlocutorului că este ceva în neregulă. Se recomandă pregătirea clientului în funcție de cele trei momente distincte în pregătirea pentru interviu: a. etapa inițială, în care candidatul adună informații despre compania vizată și postul dorit; b. etapa interviului propriu-zis (când accentul cade pe
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
intelectuală de la CEU: un dialog colegial și amical, înregistrat în biroul meu în zilele de 7, 8 și 9 septembrie, cam între orele 13 și 15. Înregistrarea a fost transcrisă de Mara Ștefan, apoi revăzută și corectată de cei doi interlocutori. Cum sumarul detaliază foarte bine conținutul cărții de față, nu mai am ce adăuga în acest sens. L-am întâlnit prima dată pe Moshe Idel la 27 ianuarie 2003, tot în biroul meu; el preda pentru scurt timp în programul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
foarte similară celei cu Benu Sebastian XE "Sebastian, Belu" . Totul începea să devină interesant pentru mine. Nu era un joc simplu, în genul „el a fost așa și așa, voi nu știți, aflați acum, și asta e tot”. Fiecare dintre interlocutorii mei avea un alt unghi de vedere. Dar unghiurile lor erau similare. A urmat în ’90 un alt interviu, pe care îl am înregistrat, cel puțin sper că mai există. Cu un coleg al lui Eliade XE "Eliade, Mircea" de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
este un „om de carte”; când scrie o face temeinic și cu mult tact, stăruind să fie corect cu ceilalți și cu sine însuși, pentru a fi luat în serios. L-am regăsit în jurnal pe omul sobru, atent la interlocutor, mereu prevenitor și meticulos în vorbire ca și în scris, cu replica bine cântărită, totdeauna devotat principiilor ce îi disciplinează relația cu ceilalți. A avut, pentru scurt timp, și „funcții de conducere”, dar nu și „calitățile” necesare menținerii lor: abilități
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
efort că examenul relatării obiective, la rece, nu este trecut totdeauna. Poate fi și aceasta o probă de autenticitate! Și împrejurările, și motivațiile strict personale pun suficientă presiune pe narator, încât să nu mai observe că se întâmplă să refuze interlocutorului ceea ce sieși își poate, totuși, îngădui. Dau un exemplu ce îmi este oarecum... familiar. Când Mihai Drăgan îi cere, probabil pe un ton imperativ, precum îi dicta firea, să-și definească opțiunea față de polemica sa cu I. Constantinescu (declanșată nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]