6,649 matches
-
simultan autorului și gloria și discreditarea. P.P. Panaitescu, de exemplu, va menține, câteva decenii mai târziu, aceeași notă caustică, apreciind că “acest om, care trecea drept genial pentru că o spunea el, a crezut că geniul constă în a descoperi prin intuiție faptele pe care nu ni le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute”. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
formula prin care să reușesc să preschimb nisipul în aur! MEFISTO: (apare ca din pământ, în spatele lui Faust) FAUST (când se întoarce spre Mefisto și îl vede, se sperie și exclamă) Ei, drace! M-ai speriat! MEFISTO: Văd că ai intuiție! Cum de ți-ai dat seama cine sunt? FAUST (se sperie) Nu știam eu cine apare din senin în spatele meu! Spune-ți domnule, ce doriți? MEFISTO: Mă amuză faptul că îmi spui domnule! (râde) Spune-mi pe nume: Diavole Mefisto
SCENETA „SENSUL VIEȚII”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1719]
-
eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și cu un idealism spiritualism greu încadrabil, toate aflate sub aura inconfundabilă a intuițiilor romantice, pe care Hasdeu încearcă să le acompanieze cu acel spirit critic necesar oricărei sinteze care caută să restituie cititorilor adevărul și numai adevărul. Se recunoaște în această Istorie critică oricât de fragmentar realizată, o propensiune romantică a unui spirit
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
resorturile Accente istoriografice 88 sufletești, aruncându-l în încercări disperate de a sonda insondabilul, de a cunoaște incognoscibilul (Al. Zub). O dorință de cunoaștere și o imensă putere de cuprindere, impulsuri romantice din care se deduc, nu fără temei, acele intuiții predictive ale istoriei manifestate în diferitele ei registre de existență, cu pasiunea pentru origini, pentru zonele aurorale, pentru spațiul legendelor și al mitologiei. Lucrarea sa, se constituie în prima replică serioasă pe care un învățat român o dădea tezelor lui
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
simultan autorului și gloria și discreditarea. P.P. Panaitescu, de exemplu, va menține, câteva decenii mai târziu, aceeași notă caustică, apreciind că acest om, care trecea drept genial pentru că o spunea el, a crezut că geniul constă în a descoperi prin intuiție faptele pe care nu ni le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
de natură internă sau externă, fiecare dintre ei având efecte stimulative sau inhibitive asupra creativității. A. Factori facilitatori ai creativității 1. Factori intelectivi /cognitivi și de procesare intelectuală În această categorie sunt incluși: imaginația, gândirea cu factorul ei general inteligența, intuiția, memoria etc. Funcția esențială procesului de creație originală o constituie imaginația. Imaginația se definește ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini și proiecte noi pe baza combinării și transformării datelor experienței anterioare. În procesul de adaptare activă, transformativă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și stabilirea unei noi relații și, mai ales, contribuie la aprecierea critică a produselor create. În altă ordine de idei, cotele mari de creativitate presupun un nivel de inteligență cel puțin mijlociu. Numeroase creații științifice sau artistice au la origine intuiția, sursa acesteia fiind la fel de misterioasă și atribuită, fie afectivității creatorului, fie hazardului. Intuiția, care constă în descoperirea bruscă, în revelația unui adevăr sau a unei soluții, fără ajutorul raționamentului, joacă adesea un rol important în creativitate prin acest proces de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
produselor create. În altă ordine de idei, cotele mari de creativitate presupun un nivel de inteligență cel puțin mijlociu. Numeroase creații științifice sau artistice au la origine intuiția, sursa acesteia fiind la fel de misterioasă și atribuită, fie afectivității creatorului, fie hazardului. Intuiția, care constă în descoperirea bruscă, în revelația unui adevăr sau a unei soluții, fără ajutorul raționamentului, joacă adesea un rol important în creativitate prin acest proces de inspirație, iluminare spontană. Datorită faptului că este profund personalizată este dificil de cercetat
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cercetat sau modelat, ea reprezentând o pendulare între conștient și inconștient care scapă analizei cercetătorilor. Se pare însă că este mai dezvoltată la copii și primitivi, ea fiind o trăsătură înnăscută și normal distribuită în rândul populației. Cunoașterea obținută prin intuiție se prezintă sub forma unei idei scurte, a cărei validare perosoana o află în sentimentul propriu de corectitudine și certitudine. Memoria este necesară acumulării și accesării materialului cognitiv, afectiv și/ sau comportamental ce urmează a fi procesat în activitatea creatoare
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
pirdere de timp, chiar nebunie; Joaca este numai pentru copii, iar visarea este un simptom al persoanei leneșe; Rezolvarea problemelor este o activitate serioasă, unde umorul nu are ce căuta; Rațiunea, logica, cifrele, utilitatea, caracterul practic sunt „bune”, în timp ce semtimentul, intuiția, evaluările calitative, plăcerea sunt „rele”; Tradiția este preferabilă schimbării. Blocajele ambientale menționate sunt: Lipsa cooperării și încrederii între colegi; Șeful autocratic care prețuiește doar propriile idei și nu le recompensează pe a celorlalți; Factori care ne distrag atenția de la activitate
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și o unificare la un nivel profund a existenței. Alte fapte aveau să bulverseze și mai mult mințile cercetătorilor ... Un grup internațional de șase ingineri și oameni de știință, printre care Fellow Charles și H. Bennett confirmau în anul 1993 intuiția scriitorilor de romane SF prin realizarea teleportării la nivel cuantic a două particule elementare, pentru ca ulterior și alți cercetători să confirme experimental realizarea teleportării cuantice la nivelul particulelor elementare în diferite sisteme. Din punct de vedere practic, teleportarea promite să
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
un moment dat; -Operează faptic, cu detalii, itemi și particularități ale unui subiect; -Operează izolat, la nivel individual. -Imaginativă: responsabilă pentru imaginație, vizualizare și gândirea creatoare, inovativă; -Sintetică: aranjează părțile pentru a forma întregul, permițând o viziune unitară; -Intuitivă: folosește intuiția pentru a crea un sentiment asupra unei situații; -Holistică: efectuează mai multe sarcini simultan; -Operează spațial imaginativ: culori, forme și dimensiuni; -Operează cu conștiința colectivă. Măsurătorile efectuate pe diverși subiecți folosind electroencefalografe și tomografe cerebrale au arătat că funcționarea inegală
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
relație dintre două numere și acest mod de operare permitea relaționarea acestuia cu frecvențele sonore. Diagramele sacre hinduse precum Sri Yantra imaginau toate funcțiile active necesare din Univers prin nouă triunghiuri întrepătrunse. Cu o capacitate de observare atentă și o intuiție profundă anticii au realizat faptul că întregul univers este format din vibrații, iar studiul acestor vibrații constituie cheia de înțelegere a Universului. Acesta este motivul pentru care studiul sunetului, al armoniilor muzicale în relație cu studiul matematicii și al geometriei
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
credea în schimb că „natura are oroare de vid”, imaginându-și că materia se poate divide la infinit, în particule din ce în ce mai mici. Concepțiile lor despre atomi nu au fost însă rezultatul unor observații sau experiențe, ci mai degrabă a unor intuiții. Teoria atomistă creată de Leucip și continuată de elevul acestuia, Democrit, avea să fie preluată și modificată de Epicur și popularizată de poetul roman Lucretius, într-un poem numit „Natura lucrurilor”, din care ne-au parvenit cele mai multe informații despre vechile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mistic ori nu va mai exista”. Cercetările psihiatrului Rick Strassman asupra moleculei spiritului (DMTĂ, cele ale lui Robert Monroe în ceea ce privește controlul fenomenului proiecției conștiinței impersonale, fondarea psihologiei transpersonale de către Stanislav Grof și a psihologiei cuantice de către Robert Anton Wilson, confirmă intuiția remarcabilă a lui Karl Rahner. Știința, fie ea și de frontieră, nu lasă loc la compromisuri. Din păcate, mistici sunt puțini, nebuni sunt mai mulți - iar diferența e greu de făcut. Însă, așa cum afirma fizicianul Patrick Drout, unul dintre subiecții
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
se poate generaliza și asupra neuronilor din creier, aceștia acționând sincron ca răspuns la apariția unui stimul, deși nimeni nu știe să explice de ce. Sistemele complexe par a se comporta uneori într-un mod neașteptat, complet diferit de așteptările sau intuiția noastră. Dacă orbitele planetelor din sistemul nostru solar se supun mecanicii newtoniene, fiind previzibile, în schimb nu putem prevedea orbitele meteroriților sau cometelor care străbat spațiul interplanetar. Deși mic, pericolul căderii unui asemenea corp ceresc pe planeta noastră, nu este
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sentimentul libertății este însoțit adesea de iluzia că putem face ce vrem că a decide fără constrângere exterioară ar însemna si a decide sustrăgândune necesității , acest sentiment „care nu este altceva decât experiența unui act în sine”, ne conduce spre intuiția larg acceptată la nivelul bunului simț, că „libertatea voinței s-ar cunoaște fără probe”(R. Descartes), și că s-ar reduce la un „dat imediat al conștiinței” (H. Bergson). Dar, analizând mai atent, constatăm că această intuiție este, ca orice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ne conduce spre intuiția larg acceptată la nivelul bunului simț, că „libertatea voinței s-ar cunoaște fără probe”(R. Descartes), și că s-ar reduce la un „dat imediat al conștiinței” (H. Bergson). Dar, analizând mai atent, constatăm că această intuiție este, ca orice intuiție de altfel, neclară si ne aprobată . Este de ajuns sa ne întrebăm „ce simțim atunci când ne simțim liberi” pentru a ne da seama că aceluiași sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificații
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
larg acceptată la nivelul bunului simț, că „libertatea voinței s-ar cunoaște fără probe”(R. Descartes), și că s-ar reduce la un „dat imediat al conștiinței” (H. Bergson). Dar, analizând mai atent, constatăm că această intuiție este, ca orice intuiție de altfel, neclară si ne aprobată . Este de ajuns sa ne întrebăm „ce simțim atunci când ne simțim liberi” pentru a ne da seama că aceluiași sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificații . Intuiția este deci neclară
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
este, ca orice intuiție de altfel, neclară si ne aprobată . Este de ajuns sa ne întrebăm „ce simțim atunci când ne simțim liberi” pentru a ne da seama că aceluiași sentiment îi putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificații . Intuiția este deci neclară, și întrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem să considerăm alegerea noastră liberă, chiar atunci când ea a fost dictată constrângător de modelele culturale , de criteriile sociale de valorizare, de prejudecăți sau pasiuni , de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, întrucât putem să considerăm alegerea noastră liberă, chiar atunci când ea a fost dictată constrângător de modelele culturale , de criteriile sociale de valorizare, de prejudecăți sau pasiuni , de fenomene de alienare , ea nu este nici probantă. Intuiția libertății pune problemă, dar nu se rezolvă . A trebuit să se desfășoare un îndelung efort de meditație filosofică pentru ca însăși problema să fie formulată pertinent și să constituie cadru teoretic adecvat pentru realizarea ei . În dezbaterea teoretică a problemelor libertății
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
omul se apropie sau se îndepărtează de Dumnezeu, iar liberul arbitru nu este altceva decât modul în care credinciosul răspunde bunăvoinței divine. III.1.2. Libertatea și cauzalitatea Ideea de necesitate apare în cele mai timpurii scrieri antice sub forma intuiției profunde, surprind în ciuda unor nuanțe care le diferențiază, acest aspect de ordine necesară proprie desfășurării evenimentelor reale. Treptat capătă conceptualizări care se constituie în argumente logice clare: existența cauzalității, dată fiind existența cauzei, apariția efectului are un caracter necesar; existența
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
conform documentelor de referință. 93. Principiul răspunderii la reclamații - să furnizeze răspunsuri imediate, bazate pe dovezi, atunci când este supus criticilor și să-și asume eventualele erori din aprecierile făcute. 94. Principiul viziunii - înțelegerea și interpretarea lucrurilor sau faptelor bazată pe intuiție ca suport al motivării pentru inițierea unor activități ulterioare necesare desfășurării procesului de audit. 95. Principiul libertății de acțiune să nu se îngrădească desfășurarea procesului de audit prin limitarea accesului la documente, zone sau nivele de management prin impunerea unor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
european își pierde imaginația, dureros de încet dar din fericire incomplet, fiind condamnt la un mod de viață inexpresiv. Spațiile sunt degajate de abstracțiuni, gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase cu mult timp înainte, pe fundalul îndrăznelii nominalștilor medievali, o mișcare spirituală critică ce exprima nevoia omului, ca individ, de a se
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și ca inferență, ci dintr-un principiu suprarațional, ceea ce este tipic gîndirii tradiționale. Există suficiente similitudini între Augustin de pildă, și Descartes în ceea ce privește metoda și teoria intuitției, cogito-ul pe care amîndoi îl asimilează iluminării divine și inferioritatea cunoașterii sensibile față de intuiția intelectuală. Cogito-ul nu este rezultatul unui efort discursiv, ci se originează într-o facultate superioară rațiunii, respectiv intuiția, așezată în om de ființa perfectă, Dumnezeu. Cogito-ul este o intuiție care provine din inteligența pură. În Regulae Descartes este foarte clar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]