4,844 matches
-
de urcat și nu ne mai rămâne decât să ocolim dealul de sud. Dacă ajungem până acolo, am scăpat de pericol pentru că Paznicul va renunța la urmărire. A luat o mână de zăpadă și a aruncat-o jos apoi. — Am intuit de la bun început că trebuie să existe o ieșire secretă din acest oraș și bănuielile mi s-au confirmat între timp. Pentru că Orașul e perfect și perfecțiunea include toate posibilitățile. Așa că, din acest punct de vedere, nu-l mai putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
relația cu modelele și cu imperfecțiunile, numeroase, ale lucrării. Oprindu-se asupra epocii fanariote în faza ei crepusculară, „o vreme de o caricatură tragică” (N. Iorga), când pe decrepitudinea inconștientă a unora înflorește parvenitismul neguros și cinic al altora, F. intuiește aici sursa unei bogate tipologii morale, psihologice și sociale. Întregul proiect etic și epic al romanului este enunțat în Dedicație și în Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
de mai târziu, el continuă un tip de literatură tradițională, nutrită de efluvii romantice, pornind de la creația populară, înclinată spre reflexivitate critică, semnificativă însă prin nuanțare și mai cu seamă prin interpretarea stilistică originală. În proză, este un imagist care intuiește și stilizează poetic realitatea, fantasticul, cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului. Obișnuitul, realul se transfigurează metaforic, hiperbola tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
de cea de după 1945; cu atît mai remarcabilă apare astăzi autonomia lui Beckett față de intensificarea ideologiilor brutale care se afirmă În epocă. Literatura lui atinge maximul la temperatura Înghețului - se mai poate spune și că „joacă la zero” -, autorul exilat intuind de la bun Început natura maladiei de care suferea literatura: una etică. știe că Înrăutățirea ei vine numai din Încercarea scriitorului de a vindeca lumea cu orice preț. În fața propriului eșec, literatura se cuvine să fie În primul rînd asumată În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se afirme ca tezaur În care zac piese selecționate conform criteriilor care cer ca fiecare nouă piesă să le moștenească pe cele anterioare. Ea este condamnată la viață așa după cum viața e condamnată la moarte. Din nou, Frédéric Beigbeder a intuit foarte bine noua condiție a literaturii. „C’est Toto qui ecrit un roman” scrie Pierre Jourde despre el, disprețuitor, dar Beigbeder știe că textele lui nu pot deveni cult decît dacă Își conțin proria comdamnare la moarte. Beigbeder scrie de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
credințele și normele ce alcătuiesc componentele fundamentale ale unei culturi. Un asemenea comportament cultural este învățat și împărtășit în comun, ca efect al apartenenței individului la o anumită colectivitate definită prin valori, credințe și norme distincte. Acestea permit să se intuiască, cu relativă certitudine, ce curs va lua comportamentul, cum se va manifesta, ce coloratură specifică va avea în anumite împrejurări sociale. Astfel, în orice societate umană, membrii diferitelor grupuri sociale prezintă o anumită uniformitate a conduitelor, vizibilă prin modul predictibil
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca o componentă vitală a instituțiilor” (p. 72). Aceste elemente sunt considerate a fi susținătoare și creatoare de instituții. Cei trei piloni identificați sunt: sistemele de reglementare, sistemele normative și sistemele cultural cognitive. Dacă primii doi sunt mai ușor de intuit fiind utilizați de majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reînnoit echilibru Între spiritul de competiție, spiritul de cooperare și propulsarea interacțiunilor corect diferențiate ierarhic la nivelul fiecărui grup creativ. O primă condiție este educarea, Încă din școală, a spiritului de echipă, a capacității de a colabora interdisciplinar, de a intui avantajele unui echilibru optim Între subordonare, cooperare și competiție. Dezideratul național este un model economic de dezvoltare durabilă, cu rentabilitate structurală acceptabilă a activității productive, cu un stat coordonator, incitator și strateg. Viziunea strategică românească, atât la macronivel, cât și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
secundare în orașul natal, devine mic funcționar comercial. Debutează în presa literară în 1921. Exercițiile sale lirice vor apărea în „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Bilete de papagal”, „Viața românească”, dar nu vor reuși să-l valideze ca poet. Intuind, probabil, precaritatea propriului demers, se retrage discret din viața literară. Se întoarce la uneltele sale abia după 1944, de data aceasta ca un inspirat și activ traducător. S-a simțit atras îndeosebi de literatura de expresie germană, dar n-a
CASSIAN-MATASARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286135_a_287464]
-
criteriile tematice și stilistice, de atitudine și de viziune care îl delimitează, ci descrierea și valorizarea varietăților sale în lirica românească modernă, fără să țintească atât un tablou complet, cât unul elocvent. Analiza ipostazelor individuale atestă capacitatea criticului de a intui și identifica, de fiecare dată, mișcarea interioară a poemului, perspectiva imaginarului, dinamica eului liric, diferența specifică a universurilor sensibile luate în considerare. Tot o culegere de cronici literare este volumul Top ten (recenzii rapide) (2000), organizat însă diferit. Criticul comentează
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
A reușit acest lucru obținând succese răsunătoare cu o concepție care era totuși fundamental eronată. Thorndike s-a dovedit a fi „ultimul alchimist” al psihologiei științifice. Dar o personalitate fabuloasă, ca toți alchimiștii, care a fantazat enorm, dar a și intuit în mod genial adevăruri de necontestat. În mod uimitor, multe dintre contribuțiile sale s-au dovedit a fi realmente valoroase. Chiar și câteva dintre „nepermisele extrapolări” (explicarea unor fenomene umane pe baza unor experimente realizate pe animale) pe care și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
utilitarismului cu origini în Mill și a pragmatismului american. În viziunea sa, cercetările psihologice trebuiau să ofere căi pentru optimizarea comportamentului uman prin controlul învățării. Expresia control of learning are la el sensul de dirijare a comportamentului uman. Thorndike a intuit posibilitatea manipulării și exploatării omului cu ajutorul învățării controlate. Este, cu siguranță, precursorul „managementului resurselor umane”; această „disciplină științifică” nu este decât una dintre denumirile eufemistice ale cinicei „exploatări a omului de către om”, teoretizată și ea de către marxiști (cealaltă denumire eufemistică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o mărire a impulsului duce la mărirea cotei întregii descreșteri. Această presupunere este necesară pentru a explica faptul că cele mai puternice șocuri au oprit animalele, în timp ce șocurile mai slabe nu le-au oprit și, totodată, pentru explicarea rezultatului așteptat, intuim că șocurile mai puternice vor fi necesare pentru a stopa animalele mai înfometate. Această presupunere este o aplicație specifică a ideii generale că intensitatea răspunsului variază o dată cu relevanța impulsului. (E) Sub asimptota învățării, creșterea numărului de probe întărite va mări
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
iar micile frământări ale eului, concertate, susțin dorința de mântuire a lumii de tot ce are rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou”. Versuri în curgere impetuoasă încearcă să dea sugestia puterii implacabile a destinului (Mare!...), dominant fiind însă lirismul solar (Devenire, Al vieții mele soare...ș.a.). Poetul scrie, de asemenea, balade fantastice, dintre care una mai reușită (Acvina
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
reprezentate mai ales de înțelegere și statistică”. Cine analizează metodologia cercetării de psihosociologie concretă privind industrializarea și urbanizarea, coordonată de Traian Herseni (1970, 7-26), dacă este de bună credință, nu poate să nu ajungă la concluzia că psihosociologul român a intuit paradigma cunoscută astăzi sub numele de „grounded theory” („teoria întemeiată” pe datele investigației concrete, emergentă chiar în timpul desfășurării cercetării). Termenul de „teorie întemeiată” a fost propus de sociologii americani Barney G. Glaser și Anselm L. Strauss (1967), dar paradigma ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pe care le apreciază însă subiectiv și nejudicios. Scrie elogios, fără rezerve, despre importanța romanelor lui Liviu Rebreanu (considerat un prozator de nivel european, care „depășește orice fel de naționalitate literară”), dar și despre opera lui M. Sadoveanu, în care intuiește dimensiunile mitice (scriitorul ar „înainta înapoi”, mișcare specifică proiecției mitice). S-a apropiat entuziast de câștigurile expresionismului, mai cu seamă în dramaturgie și în arta dramatică (prețuiește piesele lui Lucian Blaga și din această rațiune), totdeauna în polemică necruțătoare cu
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Aceasta explică de ce, atunci când va reapărea mirabilul, el va avea o anumită independență, pentru că va fi mai greu decât în alte cazuri să i se găsească ceea ce căutau mereu oamenii din evul mediu, termenul de referință biblic"54. Prin urmare, intuind în mirabil "o formă de rezistență la ideologia oficială a creștinismului"55, Biserica îl izolează, atunci când nu îl condamnă cu totul. Exlicația oferită de Le Goff este cât se poate de pertinentă: "După părerea mea, în "adevăratul" mirabil există ceva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
binelui care încearcă să-i ducă pe oameni spre mântuire"70. (s.m.) Pe scurt, aceasta ar fi povestea, dar ea pierde foarte mult, devine de neînțeles dacă nu este detaliată. S-o detaliem, așadar. Omul medieval își înțelege sau își intuiește condiția de ființă slabă, păcătoasă, care a pierdut definitv posibilitatea de a atinge perfecțiunea odată cu izgonirea din paradis. Prin urmare, simte nevoia, dorința de a recâștiga măcar un simulacru al acelei stări aurorale, de a se plasa în aporopierea virtuții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi ajuns prin simpla sa capacitate analitică. Cum gândirea noțională, abstractă nu îi este familiară, un asemenea adjuvant devine indispensabil. Dincolo însă de această funcție de "instrument de cunoaștere", animalul ajunge să fie "rechiziționat" în primul rând de instituția Bisericii, care intuiește că, prin intermediul său, de fapt, prin intermediul interpretării pe care o acordă unui comportament pe care tot ea i-l pune în seamă, poate obține ceea ce dorește de la credincioșii simpli sau, după caz, puternici. Jacques Voisenet deslușește aici mai multe aspecte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
constant. De aceea bolii i s-a spus diabetes, ceea ce înseamnă sifon. Lichidele nu mai rămân în corp, dar folosesc corpul ca un canal prin care apa este eliminată afară.” Aretaeus consideră această boală a fi „misterioasă”, caracterizare ce a intuit numeroasele obstacole ce s-au întâlnit în înțelegerea ei. El descrie boala printr-o sete intolerabilă, arsuri intestinale, urinare abundentă. El menționează formele cu evoluție acută și cele cu evoluție cronică, ambele fiind fatale („Evoluția acestei boli este progresivă și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
unor școli episcopale mai vechi. Este și cazul Universității din Paris, care va deveni un important centru de studii teologice și filosofice, aflat sub influența directă a Vaticanului, atent la imperativul ținerii sub control a mișcării științifice, pe care o intuia ca fiind un pericol pentru Biserică. Această teamă n-a încetat niciodată, Vaticanul având și în prezent pârghii prin care influențează mișcarea științifică în sensul protejării intereselor proprii. Evident, acestea nu mai sunt în opoziție ca odinioară. S-a înțeles
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fiind considerat o boală a rinichilor, ideea poate fi considerată ca revoluționară, chiar dacă ea nu a fost percepută ca atare, nici de contemporani, nici de generațiile care au urmat. Paracelsus, personaj controversat, a fost considerat primul „medic chimist”, care a intuit bine că diabetul este o „boală sistemică”, diabetul apărând (afirmație, de altfel, pur alchimistă) dintr-un dezechilibru în combinațiile dintre sulf și săruri în sânge, cu efecte negative asupra rinichiului. Tendința sa spre obiectivarea tulburării s-a materializat în cântărirea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
asistentul neuro-anatomistului Thomas Willis (1621-1675), cel care a descris triunghiul circulator de la baza craniului și a sesizat gustul dulce al urinii pacienților diabetici. Lower a sesizat diferența de culoare a sângelui arterial (mai deschis) față de cel venos (mai închis). A intuit rolul inimii în împingerea sângelui în artere și a bănuit că plămânul aduce în sânge o substanță nutritivă luată din aer. În „Tratat asupra inimii” („Tractatus de corde”), publicat în 1669, el arată că plămânul înviorează sângele arterial. Inima, după
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
pentru explicarea bolii, ci să pornească de la observarea bolnavului, explicând apoi boala cu ajutorul fiziologiei”. Este încă una din ironiile sorții, că acest mare cercetător care a introdus noțiunile de „glande cu secreție internă” și „glande cu secreție externă”, nu a intuit această dublă funcție pe care pancreasul o îndeplinește în organism, poate și pentru faptul că, din punct de vedere anatomic și funcțional, pancreasul este o excepție de la regulă. 19. Epoca chimico-clinică a diabetului: Apollinaire Bouchardat (1806-1886) Bouchardat a fost una
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
procesul uncinat, porțiune distinctă a pancreasului la câine), situație în care diabetul nu apărea. În schimb, înlăturarea fragmentului restant conducea invariabil la apariția diabetului. Întrucât fragmentul restant de pancreas era denervat și menținut numai prin legăturile sale vasculare, s-a intuit în mod corect că pancreasul poate reprezenta sediul secreției interne produse (conform ipotezei lui Laguèsse) în insulele Langerhans. El a mai demonstrat că, dacă pancreatectomia nu este totală, diabetul poate să nu se instaleze, așa cum constataseră o serie de cercetători
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]