5,069 matches
-
în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele umane pe teritoriul satului își fac simțită prezența încă din epoca pietrei (paleolitic). Mărturie sunt descoperirile arheologice, mai ales din peșterile din zonă, care au scos la iveală vestigii databile până în epoca bronzului. Prima atestare documentară a satului Vadu Crișului este din anul1332. În cursul evului mediu, au existat două localități Vad, una pe malul stâng și alta pe cel drept al Crișului Repede. Până în secolul al XVIII
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
din zona carstică Șuncuiuș și din nordul Masivului Pădurea Craiului . În anul 1989 s-a descoperit al doilea depozit de bronzuri tot în gura peșterii Lesiana, la 3 metri sud de intrarea în peșteră. În urma săpăturilor arheologice au ieșit la iveală alte 19 piese de bronz și un vas-cuptor portativ care îndreptățește presupunerea că în acest loc exista o turnătorie de bronzuri deci, un loc cu o activitate metalurgică intensă . Cercetătorii dr.Sever Dumitrașcu și dr. Ioan Crișan datează depozitele de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
povestim o întâmplare spusă de bunici petrecută cu un secol în urmă, când proprietarul poreclit Dămnenea și-a săpat fundatia la casă, la câțiva metri de locul cetății dacice sau poate chiar în incinta acesteia. În timpul săpăturilor a ieșit la iveală un craniu uman de dimensiuni foarte mari încât unul dintre săpători și l-a tras pe propriul cap iar craniul a încăput lejer. Gândul ne duce la legenda care spune că în aceste locuri trăia un uriaș pe nume Bandula
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
din satele Baisa, Cătămărești, Cătămărești-Deal, Cervicești, Cervicești-Deal, Cucorăni, Ipotești (reședința), Manolești și Stâncești. Comuna este așezată în partea de vest a județului și s-a constituit, în actuala întindere teritorială și componență, în anul 1968. Descoperirile arheologice au scos la iveală urme de așezări omenești încă din perioada neolitică (6000-2500 î.e.n.) în zona numită Medelean din vecinătatea satului Cucorăni. Locuirea geto-dacică pe teritoriul comunei este substanțial reprezentată, fapt dovedit prin complexul fortificat de cetăți traco-getice de la Stâncești, întins pe aproximativ 50
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Ungureni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Borzești, Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
documente, este următoarea: 1370 "Castrum Mariee", apoi "Villa" (1378), "oppidum nostrum" (regis) 1392, "civitas nostra" (regis) 1413 civitas, din nou "oppidum" 1427, 1808 "Cetatea de pământ" și, din 1854, "Feldioara". Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri. Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale culturii materiale din cele mai vechi timpuri, adică din perioada preistorică: de pildă, în punctul "LA POD" - situat în apropierea podului de pe Sitna, lângă mira de nivel au fost scoase la iveală câteva piese de silex, lame, etc. atribuite paleoliticului superior. În punctul " Curtea Veche", "La Curte" sau "Lutăria De La Școală" situat în partea de est, sud-est de satul Todireni, pe o terasă de 5m între Sitna și Jijia au fost găsite
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Todireni s-a descoperit o așezare de unde s-au cules bucăți de chirpici și lipitură, fragmente de ceramică aparținând epocii fierului (Hallstatului târziu), s-au găsit oase de animale și o piesă de silex. De asemenea, s-au scos la iveală fragmente ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin începutului migrațiunii popoarelor - secolul III-IV e.n. În punctul "MALUL NEGRU" la 0,7 km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
MALUL NEGRU" la 0,7 km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o necropolă din secolul IV e.n. În urma săpăturilor arheologice efectuate de I. Ioniță în anii 1967 și 1968 s-au scos la iveală cinci morminte (4 de inhumație și 1 de incinerație) și s-au găsit obiecte de ceramică, pahare de sticlă și un pieptene de os. În anii 1955-1957 la Lutăria de la școală se semnalează prezența unui mormânt distrus unde era depus
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
ocupației romane, localitățile Cumidava (Râșnov) de Jidava (Poenari de Muscel), iar în evul mediu era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos. Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea sistemul de fortificații romane din Dacia, cunoscute sub numele de limesul transalutan. Tocmai datorită importanței sale deosebite, după ocuparea Transilvaniei de către regalitatea maghiară, aceasta a dispus construirea castelului de la Bran, ca
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
și cetatea fiind refăcute începând cu 1738, în forma în care se văd și astăzi. În 1908 în biserică a fost instalată o orgă din Pecs și un orologiu în turn, din Leipzig. Pe teritoriul satului, arheologii au scos la iveală fragmente din vase de lut datând din epoca bronzului. Unul dintre cele mai importante situri arheologice se află la marginea satului, în punctul “La Pârâuț”. În anul 1492, este pomenit în Rotbav primul învățător sas ("schulmaister"). În cronicile bisericii luterane
Rotbav, Brașov () [Corola-website/Science/300965_a_302294]
-
jos decât de obicei a dus la apariția unui arc de cerc extins care îl separă de navă. Includerea unor contraforți în interiorul navei era necesară datorită extinderii bolții. Pictura murală, care împodobea pereții interiori ai edificiului, a fost scoasă la iveală o dată cu renovarea. Din 1515-1520 datează altarul bisericii evanghelice din Șmig, aflat o vreme în patrimoniul Muzeului din Sighișoara. Din 1956 se află la Muzeul Național de Artă din București. El se compune dintr-un scrin central, încadrat de două tablouri
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
m. de șoseaua națională DN1F trecea drumul lui Traian. În "Tabula pentigeriană" se vede clar cum acest drum venea de la Napoca și mergea prin Largiana (Românași) spre Porolissum. Urme din acest drum, care în totalitate e acoperit, se scot la iveală (blocuri mari de piatră) cu prilejul săpăturilor. În hotarul satului se află un deal pleș care domină zona, numit Tabara unde pe vremuri imemorabile susține legenda că a poposit împaratul Traian. Din discuțiile purtate cu istoricul Grațian Marcus reiese ca
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului din interior. În septembrie 1971 s-au făcut săpături la
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând o parte a mormântului din interior. În septembrie 1971 s-au făcut săpături la Niculitel, scoțând la iveală cripta celor patru martiri. Deschiderea criptei s-a făcut în ziua de 29 septembrie 1971. Acest tip de basilica cu trei nave este întâlnit pe teritoriul Dobrogei, gasindu-si analogii la Histria, Tomis, Noviodunum, Tropaeum, Aidin, în N Bulgariei, specific
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
Fălciului. Locul se poate considera o veche vatră românească mai ales pentru că de acest teritoriu sunt legate evenimente istorice de importanță națională. Cercetări arheologice ale regretatului profesor Ghenuță Coman și ale altor muzeografi din cadrul Muzeului Județean Vaslui, au scos la iveală straturi succesive începând din paleolitic până în perioada de formare a poporului român. Deosebit de importante sunt punctele arheologice Moșeni pentru ceramica neolitică și marea așezare dacică din punctul Cetățuia Vladnic. Valea râului Strașnic este foarte bogată în atestări documentare în raport cu alte
Comuna Albești, Vaslui () [Corola-website/Science/301856_a_303185]
-
de teren. În partea estică a satului Banca se află dealurile Chirei și Coasta Recea, cu înălțimea de 250 metri. Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est - vest, se întinde Dealul Podiș. Deși cercetările arheologice au scos la iveală fragmente ceramice vechi, caracteristice culturii Criș (sec.IV), culturii Dridu și culturii Sântana de Mureș (sec.IV), cele mai multe fragmente ceramice descoperite pe teitoriul satului Banca provin din secolul al XVII-lea. Vestigiile descoperite dovedesc continuitatea locuirii acestei zone, chiar dacă unele
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
județul Vrancea, Moldova, România. Satul are o populație de 1192 locuitori înregistrați la recensământul din 2002. Cunoașterea reală a existenței satului Lespezi trebuie căutată în vechile urme ale culturii materiale și ale mențiunilor documentare. Resturi ale culturii materiale scoase la iveală cu ocazia săpăturilor diverse efectuate în vechea vatră a satului Lespezi atestă o prezență a omului înaintea izvoarelor scrise cunoscute până în prezent, vechimea așezării rurale se pierde, deocamdată undeva prin secolul al XVIII- lea când există atestare documentară. Satul Lespezi
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
războaiele cu turcii. Așezarea, care a luat ființă în jurul mănăstirii, poartă numele de Grumezoaia, actualmente sat, parte componentă a comunei Dimitrie Cantemir. Săpăturile făcute de către un fost moșier pe nume Gheorghe Tutoveanu, ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim cele mai vechi așezări răzeșești în care a existat o intensă viață boierească
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
alcătuit din următoarele 2 obiective: [1] Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - datând din anul 1538 și având codul SV-II-m-A-05558.01 Zvonița - datând din secolul al XIX-lea și având codul SV-II-m-A-05558.02 Cercetările arheologice efectuate între anii 1998-2001 au scos la iveală faptul că biserica ctitorită de vistiernicul Mateiaș este prima construcție ridicată în zonă, pe un teren ce nu conține și alte vestigii arheologice. Edificiul a avut inițial ziduri despărțitoare între pridvor și pronaos și între pronaos și naos, acestea fiind
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
de lut și ceașcă de cultură Otomani. Pe porțiunea de drum roman care trece pe contrapantele Tarcei Mici s-au găsit urme ale așezării romane: ziduri, țigle, olane, ceramică, monede. Pe locul unde este astăzi grădinița s-au scos la iveală vase romane, cărămizi, ziduri de piatră. S-a mai găsit ceramică la locul ”După capul satului” și un altar votiv de calcar în 2003. Din punct de vedere administrativ, localitatea a aparținut de Apahida, apoi de Someșeni, apoi de orașul
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
Aruncuta (în , în , în trad. "Fântână de Aur") este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. În perioada 1846-1847 cercetările arheologice au scos la iveală mai multe obiecte din epoca română, iar săpăturile arheologice de suprafață, din 1977, au scos în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de istorie la Colegiul George Coșbuc din Cluj-Napoca), descoperire care, prin conținutul ei, vine să îmbogățească repertoriul arheologic al așezărilor eneolitice cu ceramică specifică culturii Coțofeni. Investigațiile efectuate de către prof. Victor Moldovan, cu sprijinul elevilor din Aruncuta, au scos la iveală un bogat material ceramic, urme de chirpic, material litic și podoabe ale populației eneolitice. Materialul ceramic al acestei așezări, în totalitate fragmentar, cu excepția unei fusaiole și a unui lustruitor, provine probabil, de la vase de diferite mărimi că: farfurii, cești, străchini
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
confirmată de numeroase cercetări, pentru Oltenia, fiind semnificative cele aparținând lui Ion Ionescu-Argetoaia, doctor în geologie. Concluziile acestui cercetător confirmă că teritoriul doljean este alcătuit la suprafață dintr-o cuvertura de formațiuni recente, numai în lungul văilor fiind scoase la iveală formațiuni levantice. Sub acestea și pește fundamentul cristalin al platformei moesice, aflat la adâncimi de pește 3.000 de metri, sunt depuse straturi groase de sedimente, care nu apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]