4,830 matches
-
știai se pare / trăiesc pe seama cui le dă crezare... / Dar lecția aceasta, pe care o-nvățași, / e mai de preț ca boțul tău de caș!..." (Jean de La Fontaine, Corbul și vulpea) (e) " Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să-și ieie ziua bună și binecuvântare de la Sfânta Duminică, ci pornește ca de la o casă pustie și se duce tot înainte; și merge de-i pârâiau călcâile, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de la Sfânta Duminică, ci pornește ca de la o casă pustie și se duce tot înainte; și merge de-i pârâiau călcâile, de frică să nu se răzgândească Sfânta Duminică să pornească după ea, s-o ajungă și să-i ieie lada." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (f) "Semăna cu un / Curcubeu / Apărut pentru mine; Un grațios / Și zburător astru / Colorat / Pe margini cu albastru / Întunecat, / Iar în mijlocul aripilor / Pe fiecare / Era scrisă o literă mare / Cu auriu / Și roșu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acasă. Dar Sfânta Duminică, blândă și îngăduitoare, n-a vrut să-și puie mintea c-o sturlubatică și c-o leneșă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-și aleagă de-acolo o ladă, care i-a plăcea, și să se ducă în plata lui Dumnezeu." (Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului) (c) "Părea atât de comic, mișcându-se în aer ca o bășică imensă și ținându-se ba de tavan, ba de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
O dată pe lună 3. Cu ocazia sărbătorilor mari 4. O dată pe an 5. O dată la câțiva ani sau deloc 63. Care din următoarele obiecte există în gospodăria dumneavoastră? 1. televizor 6. aspirator 2. radio 7. computer 3. autoturism 8. congelator (ladă frigorifică) 4. telefon fix 9. mașină de spălat 5. telefon mobil 10. frigider 64. Ce fel de animale aveți în gospodărie? Număr Număr 1. Bovine 4. Ovine (oi, capre) 2. Porcine 5. Păsări de curte 3. Cabaline (cai, măgari) 6
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de practica diplomatică tradițională și cerințele și legitimitatea unei științe sociale, mai ales în SUA, sînt reproduse la nivel instituțional. De aceea, a treia parte a acestui capitol va arăta că este imposibil să arunci pur și simplu realismul la lada de gunoi a istoriei și să o iei de la capăt. Aceasta este o non-opțiune. Deși realismul ca teorie strict cauzală a fost dezamăgitor, diversele asumpții realiste sînt încă prezente în mintea multor practicieni și observatori ai chestiunilor internaționale. Deși nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
râu armele mele, și anume cărțile cu care decisesem să-l înving, precum și alte lucruri necesare. Râul era foarte repede și grozav de adânc; crescuse, depășind orice limită din cauza topirii zăpezii, și aducea cu sine poduri și bolovani. Una dintre lăzile mele pline cu cărți a fost luată la vale de valuri, iar alta, unde pusesem degetul mamei mele Maria Oignies, era așezată pe catârul meu ca să nu intre de tot la fund. Chiar dacă șansele de reușită erau una dintr-o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
luată la vale de valuri, iar alta, unde pusesem degetul mamei mele Maria Oignies, era așezată pe catârul meu ca să nu intre de tot la fund. Chiar dacă șansele de reușită erau una dintr-o mie, catârul meu a ajuns cu lada la mal teafăr și nevătămat. O altă ladă, ce rămăsese prinsă printre niște copaci, a fost regăsită ulterior în mod miraculos; însă și mai minunat este faptul că, deși cărțile mele au fost oarecum pătate, le pot încă citi foaie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pusesem degetul mamei mele Maria Oignies, era așezată pe catârul meu ca să nu intre de tot la fund. Chiar dacă șansele de reușită erau una dintr-o mie, catârul meu a ajuns cu lada la mal teafăr și nevătămat. O altă ladă, ce rămăsese prinsă printre niște copaci, a fost regăsită ulterior în mod miraculos; însă și mai minunat este faptul că, deși cărțile mele au fost oarecum pătate, le pot încă citi foaie cu foaie. 3. După toate acestea, am ajuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a duce acești bani în timpul călătoriei printr-o trecătoare împânzită de tâlhari. Pe vremea Sfântului Francisc, au venit la Assisi pentru capitulul general circa cinci mii de frați. Ei își lăsau breviarele ce le foloseau într-un dulap sau o ladă de lemn, iar atunci când se întorceau nimeni nu mai reușea să-și reia breviarul pe care-l lăsase, ci pe primul care-i cădea sub mână, chiar dacă se afla în condiții mai rele sau deplorabile, bucurându-se foarte mult fiindcă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
erau simptomele unei boli al cărui nume ne este prea bine cunoscut și asupra căreia nu este nevoie să insist. Ei reprezintă acolo, numai că pe o scară mai mare, lumea aceasta a debuturilor generației mele, svârlită pentru totdeauna la lada de gunoi a istoriei, și pe care, din fericire, dumneata nu vei mai avea nevoie s-o Înfrunți! E o cultură de Babylon, În care fiecăruia i se pare că e centrul pământului, dar toți trăiesc anapoda - haos din care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
avut un program estetic, o durată (cam 15 ani), opere și scriitori reprezentativi și foarte mulți. Vremnu vrem, ne place-nu ne place, RS a fost o realitate și În literatura română, pe care a venit vremea s-o scoatem din lăzile cu naftalină În care o Închiseseră Înșiși autorii, promotorii și ideologii ei, cam după 1966-67, atunci când, Într-un relativ dezgheț ideologic, Începe campania de recuperare a modernității literare și când membri marcanți ai generației 50 instituie strategia debarasării tacite de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
narative anterioare trec prin procesul revizuirii), fie de a se putea exprima liber, în registru romanesc, asupra unor teme precum colectivizarea - Pământ, pământ... (I-III, 2001) - sau rolul real deținut de armata română în cel de-al doilea război mondial - Lada de companie (1997) -, teme care, în concepția lui M., ar trebui să ducă la „incriminarea directă a structurilor sistemului totalitar”. De asemenea, ciclul Argus (I-III, 2002) îl readuce în prim-plan pe Ștefan Varduca, modelul ofițerului de contrainformații integru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
mesaj de dincolo de mormânt, București, 1977; Acțiunea „Hildebrand”, București, 1979; Am fost șaisprezece, București, 1980; Îngerul negru, București, 1981; Alertă în munți, București, 1982; Pământ, pământ..., București, 1983; ed. I-III, București, 2001; Șase nopți și șase zile, București, 1984; Lada de companie, București, 1997; Cazul „Hildebrand”, București, 1998; Lumini și umbre, București, 1999; Valențele ontologiei estetice a literaturii și artei, București, 2001; Argus, I-III, București, 2002. Repere bibliografice: Mihail Petroveanu, „Nopți înfrigurate”, GL, 1958, 3; Georgescu, Încercări, II, 158-163
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
de pildă, în Bacău, lucrările de asanare a terenurilor mlăștinoase ce se aflau în fața Tribunalului (1870), iar în Botoșani, lucrările de asanare a pârâului Cacaina (1899), „al cărui izvor era chiar în centrul orașului, în apropierea Primăriei, și care era <<lada de gunoi>> a orașului”; amenajarea abatoarelor și a piețelor centrale (Hala de carne); ridicarea edificiilor publice: Gările, Tribunalele, Liceele - de băieți și de fete -, Teatrele comunale, Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
F. Salzman și Jaques Brunner; fabrici producătoare de tuburi de ciment (2) - C. Socolescu și L. Sartori; fabrici de unsori și uleiuri (2) - Filip Schwager și frații Sighel; atelier mecanic - Vasile Andriescu; tâmplărie mecanică - Ioan Stoleru; ateliere de cufere și lăzi (2) - Ancel Michel și Zacher Bercu; ateliere de reparații piese și turnătorie de fontă și bronz (3) - Blașca Ioan, Altăr Davidovici și Samuel Davidovici; ateliere de tinichigerie (7) - Iancu Abramovici, Lazăr Dingoth, Lupu Hetlinger, Marcu Lazarovici, Aurel Marcovici, Avram Moscovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
broscoii ăștia franțuji n-au habar de vînătoare. Li se întîmplă să-și lase la apă ambarcațiunile cînd văd niște brizanți, pe care-i iau drept jeturi de cașalot, da, zău! Ba, uneori pleacă din port cu cala plină de lăzi cu luminări de ceară și cu mucări, spunîndu-și că uleiul pe care-au să-l scoată ei n-o să ajungă nici pentru lampa cu fitil a căpitanului. Da, cunoaștem noi toate astea! Dar iată un broscoi care se mulțumește cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
căreia tomul era opera unui anume Fitz Swackhammer. Dar amicul meu, dr. Snodhead, un foarte erudit profesor de neerlandeză și germană la Colegiul „Santa-Claus“ și la Colegiul „St. Pott“, căruia i-am încredințat sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-a asigurat că Dan Coopman nu înseamnă Dogarul ci Neguțătorul. Pe scurt, această străveche și savantă carte neerlandeză trata despre comerțul Olandei și cuprindea, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acolo, iar bolnavul fu așezat din nou în hamac. Iată, însă, că, acum, după ce-și făcuse toate pregătirile pentru moarte și după ce-și încercase sicriul și se arătase mulțumit de el, Queequeg reînvie subit; nu trecu mult și lada meșterită de dulgher deveni inutilă; iar cînd unii dintre marinari își exprimară plăcuta surpriză, el le răspunse că pricina acestei însănătoșiri subite este următoarea: în momentele acelea critice, își adusese aminte de-o trebușoară pe care nu apucase s-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și în cabinele căpitanului și secunzilor. Mai mult încă: masa din careul ofițerilor fusese prefăcută în lemne de foc, iar ofițerii mîncau acum pe capacul unui poloboc de ulei, fixat în mijlocul punții. La teuga, marinarii își călăfătuiseră și-și gudronaseră lăzile, ca să le umple cu ulei; ei adăugau, cu umor, că bucătarul astupase cu un capac cel mai mare cazan și-l umpluse, că intendentul făcuse același lucru cu un ibric de cafea, că harponiștii turnaseră ulei în căușurile astupate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trecut de cînd spuneai taman pe dos? Nu ziceai că pe orice corabie ar naviga Ahab, corabia aia ar trebui să plătească o poliță de asigurare mai mare, ca și cum ar fi încărcată cu butoaie de pulbere la pupa și cu lăzi de chibrituri la prova? Ce, nu ziceai așa? Ă Ei și dacă am zis? Ce-i cu asta? Dacă mi-am schimbat în parte carnea de pe mine de-atunci încoace, de ce nu mi-aș schimba și gîndurile? Și apoi, să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stare să rabde totul, dar cînd vine vorba de amănunte, își iese din fire. Mie, treaba asta nu-mi place de fel. îi fac un picior căpitanului Ahab, iar dumnealui îl poartă ca un domn, dar cînd îi fac o ladă lui Queequeg, ăsta nu vrea să-și vîre capul în ea. Degeaba mi-am dat eu atîta osteneală cu sicriul ăsta? Iar acum, poftim, cică să fac un colac de salvare din el! E ca și cum mi s-ar porunci să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lăsa mai degrabă legați de catarg decît să se-apuce de-o astfel de treabă. Eu, însă, mi-s făcut din brad noduros de Aroostock, nu mă sperii cu una cu două! Să îplutești legat de-un coșciug! pe-o ladă de cimitir! Treaba lor! Noi, lemnarii, făurim paturi pentru mirese și mese de joc, dar și sicrie și dricuri. Muncim cu luna sau cu bucata, ca să cîștigăm un ban, nu-i treaba noastră să întrebăm ce și cum, decît dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
își urmă drumul, cam de-a curmezișul vasului. Oamenii din echipaj tăceau, parcă fermecați, în vreme ce valurile izbeau din plin în prova ambarcațiunii. Ă Ciocăniți-mă, înfigeți-vă bine cuiele în mine, o valuri! Vîrîți-le pînă la floare! Loviți într-o ladă fără capac, iar eu nu pot avea nici sicriu, nici dric... Doar cînepa mă poate ucide pe mine! Ha, ha! Deodată, apele din jurul ambarcațiunii se umflară încet, formînd niște cercuri largi, apoi se săltară brusc, ca și cum ar fi alunecat de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Meridian”. După cel de-al doilea război mondial, revine cu poezie în „Viața românească”, „Revista literară” și „Flacăra”. Își luase oficial numele de Benjamin Bonciu. Semna H. Bonciu ori cu pseudonimul Sigismund Absurdul. Producția lirică de tinerețe intră în volumele Lada cu năluci (1932), Eu și Orientul (1932). În 1934, însoțit de o scurtă dar elogioasă prezentare datorată lui T. Arghezi, apărea romanul Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, urmat, în 1935, de Pensiunea doamnei Pipersberg. Deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Bonciu aduce în proza lui metode romantice, expresioniste și suprarealiste, witz sarcastic, ridicarea fiecărui moment la o idee, interpretarea metafizică a tragicului cotidian. Prozatorul mânuiește bufoneria realistică și dureroasă, câteodată fără gust, dar nu fără fior fantastic. G. CĂLINESCU SCRIERI: Lada cu năluci, București, 1932; Eu și Orientul, București, 1932; Bagaj... Strania dublă existență a unui om în patru labe, București, 1934; Pensiunea doamnei Pipersberg, cu desene de Egon Schiele, Erich Ohser, Georg Grozs, J. Perahim, Rudolf Grossmann, București, 1935; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]