4,823 matches
-
începuturile limbilor literare europene moderne, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Iași, 20 21 mai 1988. 12. Note lexicale (rom. trup și bazar, lat. țurțur), comunicare prezentată în cadrul Seminarului de Lingvistică al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 6 decembrie 1989. 13. Pentru o tipologie a calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
calcurilor lexicale în etapele de început ale limbii române literare, comunicare prezentată la Sesiunea științifică închinata centenarului Eminescu Creangă, Iași, 12 13 mai 1989. 14. Un concept paneuropean de sorginte biblică: “aproapele”, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 23 24 iunie 1990. 15. Un fenomen de transfer semantic: lexicalizarea în română literar veche a unor concepte de sorginte biblică (“conștiința”, “providența”), comunicare prezentată la Congresul al IV lea al Filologilor Români, Timișoara, 4
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
2003. 33. Limite ale creativității lexicale în terminologia filosofica actuala, comunicare prezentată în cadrul Simpozion Internaționl ”Limba și literatura română în spațiul etnocultural dacoromânesc și în diaspora”, Iași, 23 24 mai 2003. 34. Saussure, astăzi. Concluziile unui recent colocviu internațional de lingvistică funcțională, comunicare prezentată în cadrul Zilelor Universității, octombrie, 2004. 35. În cadrul cursurilor de vară de limbă română, Iași, iulie 2002, conferința cu titlul: Începuturile culturii scrise românești. Condiții istorice și particularități specifice 36. În cadrul cursurilor de vară de limbă română, Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
nr. 6, 1978, p. 8. 7. Recenzie radiofonica: Dionisie din Furna, Carte de pictură, trad. rom., București, 1979, în emisiunea “Carnet plastic”, la Radio Iași, 20 februarie 1980, ora 1815 1830. 8. (În colaborare cu Remus Zăstroiu) Istoricul Centrului de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, în “Buletinul informativ al Universității Al. I. Cuza”, ianuarie iunie, 1984, p. 33 42. 9. În memorian G. Ivănescu, în “Colegium”, nr. III (1987), Iași, 1988, p. 141 146. 10. A gîndi independent este cel mai
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
2004, orele 1520 1530 (redactorul emisiunii: Teodora Stanciu). 27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la Televiziunea Română I, 14 noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat de Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași, 1965 și urm. AUI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română, Editura Academiei Române, București, 1951 și urm. LRC = Limba
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
care conțineau descrierea a aprox. 300 specii de plante și multe pentru acel timp imagini. În anul 1784 Ecaterina a II-a s-a arătat interesată de teoria lui Antoine Court de Gébelin despre unicitatea tuturor limbilor vorbite, a practicat lingvistica comparativă, iar apoi i-a oferit lui Bacmeister materialele obținute în urma cercetărilor ei. În aprilie 1785 Ecaterina a II-a l-a invitat și pe Pallas să se ocupe de materiale. În consecință, acesta trebuia să facă o caracteristică comparativă
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
apărut obiceiul greșit de a folosi în limba română „Valahi” pentru Români înainte de 1859 și „Valahia” pentru Țara Românească. Dicționarul Enciclopedic acceptă „valahică” numai pentru pentru faza geologică astfel denumită în scara stratigrafică internațională. Etimologia denumirii „Vlahi” este legată de lingvistica germanică: cuvântul germanic "walh" sau "walah", însemnând "străin", "ne-german", care provine din numele poporului celtic al "Volcilor" ("Volcae" în latină), întâlnit de germanicii teutoni în decursul campaniilor lor de jaf și pradă în Galia, în anii 110-100 î.e.n. Migrația
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
reproduce mecanic și mimetic realitatea și nu în diferența față de real.[2] În anii 1960 și 1970, filmologia a intrat în spațiul academic importând concepte din discipline mai vechi cum ar fi psihanaliza, studiile de gen, teoria literaturii, semiotica și lingvistica. În anii 1990 revoluția digitală a imaginii a avut un impact asupra filmologiei în moduri foarte variate. Astfel s-a pus din nou accentul pe abilitatea de a captura pe pelicula de celuloid și asupra valorii de index a unui
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
Angela Vrănceanu (născută Bidu) este o specialistă în semantică, lexicologie, lingvistică teoretică și aplicată, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. A publicat peste 100 de studii și mai multe lucrări de specialitate. Are contribuții importante în teoria limbii și metalexicografie. Împreună cu Narcisa Forăscu, a luat premiul
Angela Bidu-Vrănceanu () [Corola-website/Science/310893_a_312222]
-
acestui stat care se întindea pe ambele maluri ale Dunării, slavii și „vlahii” (care apar cu acest etnonim în izvoare, cel mai frecvent în cele bizantine, începând cu cronica lui Ioan Skylitzes în 976) au evoluat împreună, fapt demonstrat de lingvistică, de toponimie și de istoria bisericii. Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) înfățișează în "De administrando imperio" deosebit de bine întrepătrunderea lumii paleo-slave cu cea proto-românească . Vorbind de „vlahii”, populație romanică pentru perioada narată, dar deja protoromână în momentul redactării scrierii
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
Traduceri din literatura universală, în volum: Ediții critice: Al. Graur, „România literară”, 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, Lugoj, 4 - 5, 2004; Alexandru Ruja, „Paralela 45”, 1 februarie 2005; Gheorghe Mocuța, „Arca”, Arad, 1-2-3, 2006; Remus Valeriu Giorgioni, „Banat
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
românește în 1977 la Editura Stiințifică și Enciclopedică. Traducerea - în acel moment istoric - și publicarea scrierii au constituit un act de curaj și de demnitate națională. În "Cuvântul introductiv", se afirmă că „Lucrarea profesorului Carlo Tagliavini este singura introducere în lingvistică și în filologia romanică de largă circulație în lume care acordă limbii române un spațiu vast, egal cu al celorlalte limbi romanice, renunțând la prezentarea ei ca simplu termen comparativ, de referințe generale”. „O asemenea perspectivă în problematica românească nu
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
287). Și atunci, ca și astăzi, spațiul transnistrean a format un avanpost al rusismului înspre Balcani și înspre Europa Centrală. După al Doilea Război Mondial, procesul dirijat de diferențiere a graiului moldovenesc de peste Prut a fost accentuat. Concomitent, lucrările de lingvistică publicate la Moscova și la Chișinău teoretizează „limba moldovenească” drept unitate autonomă în cadrul lumii romanice (mai ales după 1950). Câteva dintre acestea și comentariul lingvistului Carlo Tagliavini: Carlo Tagliavini: „Însă atunci când vrea să citeze aceste particularități, se mărginește să dea
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste 60.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova, în 2009 acest număr a fost cu 15.000 mai mic (numărul vorbitorilor limbii maghiare scăzând la doar 45.000 de
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
de doctor în filologie cu teza "„Dialectul romilor spoitori din România“" susținută la data de 28 septembrie 1998 la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București sub îndrumarea prof. univ. dr. Lucia Wald. A tradus mai multe lucrări de lingvistică și abecedare în limba romani. De asemenea, de la data de 1 iulie 1997 și până în decembrie 2001 a fost încadrat prin cumul ca redactor, redactor șef-adjunct și redactor șef al publicației Partidei Romilor "Asul de treflă". În această revistă publică
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
n. 2 august 1941, București) este o lingvistă română contemporană, profesor doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. Susține cursuri de pragmatică și istoria limbii române. Este specialistă în istoria limbii române, istoria limbii române literare și pragmatică lingvistică. A publicat o serie de studii de pragmatică si pragmatică literară. Este unul dintre autorii "Dicționarului de științe ale limbii", apărut la Editura Nemira, realizat în colaborare cu Gabriela Pană Dindelegan, Angela Bidu-Vrănceanu, Mihaela Mancaș și Cristina Călărașu, lucrare distinsă
Liliana Ruxăndoiu () [Corola-website/Science/309183_a_310512]
-
cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români.” Istoricul muzeului mai consemnează perioada refugiului la Sibiu, între 1940-1945, concomitent cu mutarea Universității clujene în urma Dictatului de la Viena. Reorganizat în anul 1949, se transformă, în urma restructurării cercetării științifice academice, în Institutul de Lingvistică și Istorie Literară. După 1990, își atașează la titulatură sa și numele fondatorului. Între anii 1974-1990, institutul a funcționat sub egida Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Muzeul va deveni, în primul rând, șantierul ideal de elaborare a "Dicționarului limbii române", denumit
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Începând din 1921, va apărea revista „Dacoromania”. Din acest buletin al Muzeului, considerat, la vremea respectivă, cel mai bun periodic de specialitate de la noi, au fost publicate, până în 1948, 11 volume masive, însumând aproximativ 9000 de pagini, consacrate cercetărilor de lingvistică și filologie, în principal, dar și celor de folclor și istorie literară. Institutul va edita, începând din 1956, o nouă revistă de specialitate, „Cercetări de lingvistică”, cu apariții bianuale până în 1993. Redactor responsabil al revistei a fost, inițial, Emil Petrovici
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
publicate, până în 1948, 11 volume masive, însumând aproximativ 9000 de pagini, consacrate cercetărilor de lingvistică și filologie, în principal, dar și celor de folclor și istorie literară. Institutul va edita, începând din 1956, o nouă revistă de specialitate, „Cercetări de lingvistică”, cu apariții bianuale până în 1993. Redactor responsabil al revistei a fost, inițial, Emil Petrovici, iar din 1969 Ioan Pătruț. În continuarea acesteia, este reluată, în 1994, vechea denumire a publicației „Dacoromania”, serie nouă, sub egida Editurii Academiei Române. Institutul îngrijește și
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Ioan Pătruț. În continuarea acesteia, este reluată, în 1994, vechea denumire a publicației „Dacoromania”, serie nouă, sub egida Editurii Academiei Române. Institutul îngrijește și o revistă bianuală în limba maghiară, care apare din 1957: „Nyelv-és irodalomtudományi közlemények” (Studii și cercetări de lingvistică și istorie literară). Începând din 15 iunie 2014, este editată și revista „Dacoromania litteraria” în format on-line. Principalele direcții de cercetare - lexicografia și dialectologia - inaugurate de Sextil Pușcariu au fost continuate în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
lingvistică și istorie literară). Începând din 15 iunie 2014, este editată și revista „Dacoromania litteraria” în format on-line. Principalele direcții de cercetare - lexicografia și dialectologia - inaugurate de Sextil Pușcariu au fost continuate în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică din București, colectivul clujean va elabora, începând din 1952, "Dicționarul limbii române literare contemporane", apărut, în patru volume, între 1955-1957, sub conducerea lui Dimitrie Macrea. În deceniul al șaselea este reluat "Dicționarul limbii române" (DLR), realizat în colaborare cu institutele
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
a unor "Studii de onomastică", vol. I-V (1976-1990). O nouă direcție de cercetare, menită să reînnoade, de asemenea, o tradiție, este aceea de filologie-limbă literară, prin inițierea proiectului "Corpusul însemnărilor manuscrise românești", ce va fi realizat împreună cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din București. Filologii clujeni au participat, totodată, la editarea "Bibliei de la Blaj" (lucrare distinsă în 2000 cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), precum și a "Bibliei" lui Petru Pavel Aron, ambele în colaborare cu Institutul de Istorie
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
oraș (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, profesoară de limba română la Alba Iulia și Deva, bibliotecară, precum și în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Din 1990, devine redactor la Studioul Teritorial de Radio Cluj, fiind realizatoarea emisiunilor literare și de cultivare a limbii române. Debut absolut în revista „Steaua, nr. 23, din 1972, cu poezia "Fără Gauguin
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
artificiale, dar nu limbile care au fost create prin prelucrare mecanică, cum ar fi limbaje de programare "RPG". Norme oficiale introduse parțial sunt: Următoarele părți se află în dezvoltare: Partea standardului "ISO 639-1", a fost creat pentru utilizare în terminologie, lingvistică și lexicografie. Până la adoptarea sa oficială, din 2002, listele se aflau sub numele de ISO 639. Precursori sunt "Request for Comments" RFC 1766 (martie 1995) și RFC 3066 (ianuarie 2001). "ISO 639-1" nu este numai pentru limbile cele mai mult
ISO 639 () [Corola-website/Science/308884_a_310213]
-
AILA este acronimul pentru ( Association Internaționale de Linguistique Appliquée sau Internațional Association of Applied Linguistics). AILA este federația internaționnală a asociațiilor naționale sau regionale de lingvistică aplicată. AILA dispune de peste 8 000 de membri în toată lumea care activează în calitate de cercetători în domeniul lingvisticii aplicate. Lingvistică aplicată este un domeniu de cercetare intredisciplinar care se ocupă cu problemele practice ale limbii și comunicării ce pot fi identificate
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]