4,623 matches
-
Pont și păsările migratoare din delta Istrului, dintre care unele iernează în Egipt. În secolele III-II î.e.n., Polibiu, în "Istoriile" (IV.41.1.2), descrie resursele pentru comerț ale Pontului stâng, precum și pericolul pentru navigație pe care îl constituie cordonul litoral format de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de bara de nisip a deltei, datorată aluviunilor purtate aduse de fluviu. Geograful Strabon (sec. I î.e.n. - I e.n.), în "Geografia" (I.3.4), reia problema îndulcirii apei Pontului prin apa marilor fluvii ce primește, precum și pe cea a cordonului litoral. În prima jumătate a secolului I e.n., Pomponius Mela, în (De chorographia, I.19.102), dă o descriere amănunțită a Pontului și îi leagă de evoluția de numele acestei mări: marea este puțin adâncă, furtunoasă, plină de neguri, cu puține
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și o denumire convenabilă primilor corăbieri greci ce au vizitat-o, negustori, dar și pirați, pentru a înspăimînta și îndepărta pe noii veniți și concurenți. În "Istoria Naturală" (secolul I e.n.), Pliniu cel Bătrân dă o indicație clară asupra curentului litoral, coborând de la nord la sud, de-a lungul pontului stâng. Din însărcinarea Împăratului Hadrian, Arrian, guvernator al Bithyniei în secolul II e.n., efectuează și scrie un "Periplu al Pontului Euxin". O dată cu descrierea amănunțită a țărmurilor, dă și o pitorească prezentare
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
animale"). Vom face acum un salt până la mijlocul evului mediu, pentru a întîlni unul dintre cele mai exacte portulane al Mării Negre - il Mar Nero -, întocmit între 1306-1323 de genovezul Marino Sanudo cel Bătrân. Este de-a dreptul uimitoare acuratețea redării litoralului dobrogean, cu Delta Dunării. Și, în fine, pentru o ultimă referire istorică la numele Mării Negre, Pierre Duval (1618-1683), în "Memorii Geografice", arată că apele acestei mări sunt albe, iar numele antic i-a revenit de la furtunile sale și pirateriile care
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Mării 17. Pentru Dimitrie Cantemir, cărturar român de la începutul secolului XVIII, numele Mării Negre, din "Descrierea Moldovei", este Marea Neagă, așa cum îl consolidaseră lucrările cartografice ale Evului mediu. De la Insula Peuce la Grindul Caraorman. Istoria celor două insule ale Mării Negre corespunzând litoralului dobrogean leagă mitologia vechilor greci cu aceea a poporului român. Ne vom referi mai întîi la Peuce, identificată astăzi cu marele grind acoperit cu nisipuri al Caraormanului, având un fundament continental loessoid. Originea acestei insule este legată de originea și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
acestei insule este legată de originea și formarea Deltei Dunării. Încă din primul stadiu de formare a acestei delte, către finele lui, adică între anii 6900 și 5200 î.e.n., se conturase, la contactul aluviunilor fluviale cu apa mării, marele cordon litoral închizînd perpendicular uriașul golf de la vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în secolul V î.e.n., se consolidează la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
vărsarea Dunării, cordon ce se termina la capătul său sudic cu un martor de eroziune continental, viitoarea insulă. În stadiul II, dominat de activitatea brațului sudic al deltei, în secolul V î.e.n., se consolidează la extremitatea sudică a marelui cordon litoral, pe acel martor de eroziune continental aflat între brațul sudic (viitorul braț Sf. Gheorghe) și brațul de mijloc (viitorul Sulina), o mare insulă acoperită cu nisip de formă triunghiulară, cu baza pe mare și vârful în amontele fluviului. În secolul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Deci, diferența de longitudine, după acest geograf, din secolul II, era de 1°15'. Cum gradul lui este de circa 15 km, distanța de țărm a insulei era în antichitate de circa 20 km. Retragerea cu circa 15 km a litoralului deltaic, datorită transgresiunii marine în curs, explică distanța actuală de circa 35 km. I se spune acum Insula Șerpilor, în Evul mediu, pe portulanul lui Marino Sanudo cel Bătrân - Fidonisi - ceea ce înseamnă același lucru, iar în antichitate, pentru corăbierii din
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
IV.70), îl regăsim în "Horothesia" lui Laberius Maximus, ce delimita teritoriul orașului Histria, și apoi la Polybiu (IV.41), care explică și mecanismul formării sale, în secolele III-II î.e.n., prin închiderea cu un lung cordon de nisip, datorat curentului litoral nord-sud, a golfului marin inițial de sub promontoriul din sudul Deltei Dunării. Rădăcina originară indoeuropeană este salm = sărat, sare. De observat legătura cu toponimele antice de pe brațul sudic al Deltei, Salsovia, la Mahmudia, și Halmyris, la Murighiol. Este evidentă deci conservarea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
experimentatul geograf). În continuare ne vom opri numai la mențiunile istorice și geografice semnificative pentru caracterizarea fluviului Dunărea sau care au o legătură cu numele său. În secolul II î.e.n., geograful Polibiu vorbește despre aluviunile Dunării, formarea și caracteristicile cordonului litoral din lungul deltei, care periclita navigația. Prima consemnare a numelui roman al Dunării - Danubius, pentru cursul superior și mijlociu, ne-o dă în secolul I î.e.n. împăratul Iulius Cezar în descrierea războaielor cu galii (De bello gallico). Menționează că uriașa
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
si aripioara dorsală împinsă mai înapoi. Abdomenul, mult mai comprimat, are o carenă ascutită prevăzută cu 29-33 de solzi. Ultimele două radii ale analei nu sunt alungite ca la gingirică. Sprotul trăieste în cârduri mari, întreprinzând migratii de-a lungul litoralului, fără să pătrundă în râuri si lacuri. Mărimea lui obisnuită este de 8-11 cm, iar greutatea de 9 g. Are un ritm încet de crestere, încât la vârsta de 5 ani abia măsoară 13 cm. Asemenea exemplare se întâlnesc foarte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
cel cu rostru lung. Se hrănește cu calamar și cu peștișori mici. Trăiesc în grupuri de maximum 150 de indivizi. Viteza maxima este de 40 km/h. Sunt ihtiofage și vânează în grup. În Marea Neagră există o populație în sudul litoralului românesc și alta în nord (aceasta din urma sub influența fluviului care se varsă în colțul de nord-vest al Mării Negre). Sunt remarcați deseori jucându-se în jurul navelor și chiar în jurul balenelor mari. Pămătuful Sabellastarte spectabilis, au tentacule de până la 10
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
iatromantice, care, legate de cele mai variate figuri de zei, eroi și profeți taumaturgi, Își găsesc În Serapisxe "Serapis", dincolo de grecul Asclepiosxe "Asclepios", unul dintre titularii principali. Suveranului Îi apare În vis statuia lui Plutonxe "Pluton" din orașul Sinope de pe litoralul Mării Negre (Plutarh) sau Însuși zeul În chip de iuvenis (Tacit), poruncindu-i propria „mutare” la Alexandria. Interpretarea visului și, În special, identificarea epifaniei cer intervenția exegeților, acei binecunoscuți specialiști În sacru, alături de cea a unui oneirokrìtes („interpret de vise”) și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mătasea de porumb (Zea mays), ce conțin cantități comparative de săruri de Ca++ și K+, cu rezultate spectaculoase, după 60-90 zile de tratament fitoterapeutic al osteoporozei, dar și în rahitism sau osteomalacie, după 180 de zile de tratament balnear (pe litoral) și de recuperare motorie, efectuate concomitent. Hipervitaminoza D se manifestă prin depuneri de săruri de calciu la nivel renal (litiază) în primul rând, cât și formarea de exostoze, după folosirea preparatelor de calciu și vitamine D din surse alopatice. Vitaminele
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
ministru al apărării. Datorită faptului că Argetoianu și generalul Ștefănescu-Amza erau oamenii lui Carol, controlul regelui asupra guvernului era aproape total. Partidul lui Iorga a rămas practic nereprezentat. La căderea guvernului său, Iorga își amintea că, în timp ce se întorcea de pe litoralul Mării Negre, "o fată simpatică" l-a întrebat: "Sînteți fostul prim-ministru?" "Din nefericire, da", a răspuns Iorga. "Cel mai nepopular om din România", a replicat fata. După căderea guvernului Iorga, sloganurile viitoarelor alegeri (în iulie 1932) erau chiar și la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două săptămâni de concediu plătit (trei În Norvegia, Suedia, Danemarca și Franța) și preferau să și-l petreacă departe de casă. Voiajul de plăcere devenea turism de masă. Companiile de transport au Înflorit, transformând tradiția excursiei anuale cu autocarul pe litoral (dragă muncitorilor din fabrici și ferme) În servicii comerciale intrași internaționale. Tineri antreprenori În domeniul aviatic - precum britanicul Freddie Laker, care a cumpărat un surplus de avioane cu reacție Bristol Britannia - au dezvoltat servicii charter către stațiunile estivale recent apărute
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
seducătoare grație noului gen al filmului estival: În 1956, Roger Vadim „a inventat” Saint-Tropez ca decor pentru noua lui starletă, Brigitte Bardot, În Et Dieu... créa la femme. Nu toată lumea Își permitea să meargă la Saint-Tropez sau În Elveția - deși litoralul și munții francezi și italieni erau Încă ieftini pentru turiștii din Marea Britanie sau Germania, care schimbau lire sterline și mărci germane În francii și lirele subevaluate la zi. Dar vacanțele domestice pe litoral, Încă populare printre britanici, olandezi și germani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
meargă la Saint-Tropez sau În Elveția - deși litoralul și munții francezi și italieni erau Încă ieftini pentru turiștii din Marea Britanie sau Germania, care schimbau lire sterline și mărci germane În francii și lirele subevaluate la zi. Dar vacanțele domestice pe litoral, Încă populare printre britanici, olandezi și germani, erau acum cu adevărat ieftine. Billy Butlin, un canadian angajat Într-un parc de distracții care și-a deschis prima lui operațiune la Skegness În 1936, a făcut avere În anii ’50 vânzând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
angajat Într-un parc de distracții care și-a deschis prima lui operațiune la Skegness În 1936, a făcut avere În anii ’50 vânzând vacanțe familiale „ieftine și vesele”, cu toate cheltuielile incluse, În colonii de vacanță Înșirate strategic pe litoralul Angliei industriale: „Walmart cu cazare peste noapte”, cum le califica retrospectiv, cu cinism, un critic. Dar Butlin era extrem de popular pe atunci - el a fost strămoșul instituțional nerecunoscut al rețelei franceze Club Med, alegerea preferată a generației următoare, mai cosmopolită
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nou În sine și o dovadă a noii prosperități), milioane de familii se Înghesuiau În mașinile lor Fiat, Renault, Volkswagen sau Morris - adesea În aceeași zi, Întrucât concediile se dădeau de obicei În august - și porneau la drum către un litoral Îndepărtat, pe drumuri strâmte și fără popasuri, rămase din altă eră a turismului. A rezultat un val de ambuteiaje nemaivăzute, Îngrozitoare, care s-au Înrăutățit progresiv odată cu sfârșitul anilor ’50. Ușor de imaginat pe ce artere s-au produs: șoseaua
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru Războiul Rece, obligată prin urmare la cheltuieli de apărare mult mai substanțiale decât micuța Danemarcă sau Suedia neutră, Norvegia era și cea mai Întinsă dintre țările nordice, cu o populație de numai patru milioane presărată pe cel mai lung litoral european: 1.752 de kilometri. Multe dintre satele și orașele Îndepărtate sunt și azi complet dependente de pescuit. Social-democrat sau ba, guvernul de la Oslo trebuia să dedice resursele statului unor obiective sociale și comune: subvențiile care se dirijau din centru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Fenomenul Baudelaire și poezia română modernă, sub conducerea lui Constantin Ciopraga. Promovată conferențiar, din 2002 este director al Departamentului de limbi moderne pentru facultățile nefilologice al Universității „Ovidius”. Începe să publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu interviuri și portrete literare la „Destine”, „Cuget liber” ș.a., precum și la emisiuni culturale pentru Radio Constanța. Debutul editorial se va produce în 1992, cu romanul Străinul de pe plajă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
nr. 21.103/A adresată Guvernământului Transnistriei de către Armata a 3-a, prin care se comunică faptul că înființarea lagărului de internare de la Alexandrodar "nu convine" Armatei a 3-a datorită poziționării sale în imediata apropiere a trupelor ce apără litoralul Mării Negre și se solicită mutarea lagărului într-o localitate din județele Ananiev sau Balta. 199. 6 februarie 1942. Nota nr. 13.254 înaintată de SSI Președinției Consiliului de Miniștri, cu privire la stadiul deportării evreilor din Odessa, respectiv numărul celor deportați până la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la paza ghetourilor de evrei din Transnistria. 386. 29 mai 1943. Nota nr. 2475 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Divizia 1 Gardă, prin care se comunică localitățile de pe litoral unde accesul evreilor este interzis, respectiv decizia deportării din Constanța a evreilor suspecți. 387. Nedatat, mai 1943. "Notă explicativă asupra problemei evreiești sub raportul personalului", întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major. 388. 5 iunie 1943. Nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Comandantului Diviziei de Dunăre (01.04.1940-01.04.1943); comandant al Escadrilei de Distrugătoare (01.04.1943-01.04.1944); comandant al Litoralului Maritim și Fluvial (01.04.1944-12.04.1945); inspector general al Direcției Marinei Comerciale (12.04-03.08.1945); trecut în rezervă la 03.08.1945. Comandorul Nicolae Bardescu s-a salvat de sub dărâmături. Locotenent-comandor (din 10.05.1929); căpitan-comandor (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]