547,468 matches
-
Întreabă pe Isus: „Doamne, oare, În acest timp vei așeza Tu, la loc, Împărăția lui Israel?”. Însă El a răspuns: „Nu este al vostru a ști anii sau vremile pe care Tatăl le-a pus În stăpânirea sa, ci veți lua putere, venind Spiritul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi mie martori În Ierusalim și În toată Iudeea și În Samaria și până la marginea pământului” (Fp Ap 1,6-8; cf. Mt 28,19; Mc 16,15; Rom 10,18; Col
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
premisele necesare Încă dinainte de moartea lui Isus, pentru că se constituie grupul celor „doisprezece” care este ca o primă structură ce constituie nucleul unei comunități. În acest grup i se acordă o Întâietate aparte lui Petru. Cei „doisprezece” sunt cei care iau parte la cina de pe urmă a lui Isus și cei care-l Însoțesc până la Ghetsemani. Abia după moartea și Învierea lui Isus, cei „doisprezece” și ceilalți ucenici ai săi, prezenți la Ierusalim, Împreună cu Maria, se reunesc În „adunare” pentru a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
au afirmat credința În Isus Cristos și au Întemeiat biserici prin Iudeea și imediat după aceea, răspândiți prin lume, au vestit aceeași Învățătură și aceeași credință neamurilor și, deci, au Întemeiat biserici În fiecare cetate. De la acestea apoi și-au luat celelalte biserici asemeni unor ramuri credința și sămânța Învățăturii și de acolo și-o iau Încă tocmai pentru a fi biserici. În acest fel și ele sunt socotite apostolice, drept descinzând din bisericile apostolilor” (De praesc. 20,4-7). O atare
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
aceea, răspândiți prin lume, au vestit aceeași Învățătură și aceeași credință neamurilor și, deci, au Întemeiat biserici În fiecare cetate. De la acestea apoi și-au luat celelalte biserici asemeni unor ramuri credința și sămânța Învățăturii și de acolo și-o iau Încă tocmai pentru a fi biserici. În acest fel și ele sunt socotite apostolice, drept descinzând din bisericile apostolilor” (De praesc. 20,4-7). O atare viziune, posibil de Întâlnit deja la Clement Romanul, a fost dezvoltată de către Irineu, care scrie
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
În lumea Întreagă, să poată a o vedea În fiece biserică toți aceia care vor să vadă adevărul și noi să putem să-i Înșirăm pe episcopii rânduiți de către apostoli și pe succesorii lor până la noi... Cum Însă ne-ar lua prea mult să Înșiruim În această lucrarea succesiunile tuturor bisericilor, vom lua biserica cea mai mare și mai veche ce ne este cunoscută, biserica Întemeiată și rânduită la Roma de către cei doi preamăriți apostoli Petru și Paul... cu această biserică
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
aceia care vor să vadă adevărul și noi să putem să-i Înșirăm pe episcopii rânduiți de către apostoli și pe succesorii lor până la noi... Cum Însă ne-ar lua prea mult să Înșiruim În această lucrarea succesiunile tuturor bisericilor, vom lua biserica cea mai mare și mai veche ce ne este cunoscută, biserica Întemeiată și rânduită la Roma de către cei doi preamăriți apostoli Petru și Paul... cu această biserică, dată fiindu-i obârșia cea mai strălucită, trebuie să fie de acord
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cel de-al treilea veac (ca de pildă Irineu, Adv. Haer. I,10 ; III,4). Cu toate acestea, diferitele formule, atât cele scurte ca și cele lărgite, difereau de la o comunitate la alta. În cursul celui de-al doilea secol ia naștere un alt tip de formulă doctrinară rezumativă, care se regăsește la mulți autori, dar nu este legată de botez; aceasta rezumă credința și Învățătura comunității În care este mărturisită. Tertulian (De praescript. <footnote L. Goppelt, L’età apostolica e
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel interdiecezan, ci și În cadrul aceleiași comunități. Comunitățile locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege clerul și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma. Conciliul de la Niceea din 325 codifică o practică destul de obișnuită la Începuturile veacului
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
granița mexicano-americană. Stilul lui e bombastic și fără ocolișuri, dar păstrând intactă inocentă personajului ce se agață încă de copilărie. Fragmentul din Mariguano apărut în Aiecart descrie practicile poliției de frontieră: "Polițiștii se asigura că tipul pe care l-au luat la bătaie nu-i vreun unchi important sau vreun compadre cu rang mare, care ar putea să le facă probleme mai tarziu". Cât despre californianul Harold Jaffe, Aiecart i-a publicat fragmente (însoțite de recenzii) din două volume: Paris 60
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
Dumnezeu cu viclenie. Pe aceștia însă îi prinde moartea și nu mai ajung timpul nădăjduit de ei, ca să împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoințe”, cuv. 60, în „Filocalia...”, vol. X, pp. 311-312 footnote>. Aceștia nu iau păcatul în serios, sau îl iau din ce în ce mai puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
îi prinde moartea și nu mai ajung timpul nădăjduit de ei, ca să împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoințe”, cuv. 60, în „Filocalia...”, vol. X, pp. 311-312 footnote>. Aceștia nu iau păcatul în serios, sau îl iau din ce în ce mai puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ce le grăiești în inima ta sunt descoperite înaintea Lui. Zi deci sufletului tău: Dacă te temi ca păcătoșii, care-s ca și tine, să nu vadă păcatele tale, cu cât mai mult trebuie să te temi de Dumnezeu, care ia aminte la toate? Iar din sfătuirea aceasta cu tine însuți vine în sufletul tău frica lui Dumnezeu... Și la tot lucrul pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212. footnote>. Păcătosul ce se pocăiește pentru nelegiuirile făcute trebuie să ia ferma hotărâre de a-și schimba viața și a o trăi conform poruncilor lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare parte, una câte una, și opunând fiecărui fel de răutate câte o poruncă. El
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
răutate câte o poruncă. El nu îngăduie să ne stăpânească mâniile nedrepte, oprindu-ne chiar și de la apărare ; alungă patima lăcomiei prin porunca de a ne dezbrăca de bunăvoie și de cămașa rămasă în folosul celui ce voiește să ne ia haina. Tămăduiește frica, poruncindu-ne să disprețuim moartea. Astfel, prin fiecare dintre porunci vei afla cuvântul plugăresc, smulgând rădăcinile rele ale păcatelor din adâncul inimii noastre și curățindu-ne de rodul spinilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
visătoare spre magazinul unde se repară ceasurile. Mă uit în geam și nu văd pe nimeni. Ceasornicăria e goală, ca de dimineață. Intru în magazin și dau bună ziua. Îmi pare că, pentru o zi, toată liniștea din univers și-a luat liber pentru a se relaxa în cotloanele ceasornicăriei. Pentru a medita în tăcere, la sensul tăcerii. Privirea doamnei ce stă pe scaunul din spatele mesei mă țintește întrebător, cu o expresie blândă a feței. Îi spun că aș vrea să îmi
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți treabă, treceți să îl luați", îmi spune doamna după o scurtă examinare. Dau din cap afirmativ, mulțumindu-i. Privirea îmi fuge din nou la formele ceasurilor și la diversitatea lor. Rămân gânditoare, analizând pe rând ceasurile. „Fiecare ceas are povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
rezista. O primăvară se petrecu în sufletul meu, cu flori și parfum de liliac. Și cum să ții piept propriei tale înfloriri? Sau cum te poți opune farmecului inocent? Atâta viață într-un oraș mort m-a năucit. L-am luat în brațe și l-am strâns la piept. Motanul de pe străzi (da, așa este, chiar despre un motan vorbesc!), zgribulit, s-a ghemuit, mulțumindu-mi prin gâdilături și alintându-se. M-a apucat un râs nebunesc, căci mă dovedisem, la
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
căci mă dovedisem, la doar șaisprezece ani, bătrână și dezamăgită de viață. Și-atunci n-ar fi fost cu adevărat firesc să fiu recunoscătoare celui care mi-a redat adevărata vârstă? L-am îmbrățișat mai strâns și hotărârea a fost luată: va sta cu mine. Cine spune că doar între oameni se pot înfiripa prietenii, se va înșela, de bună seamă! Motanul nu s-a mai dezlipit de mine. Noaptea se cuibărea lângă mine, pe pat, și oricât ar fi încercat
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
așteptat. Pentru tristețea din ochii mei, motanul m-a răsplătit - în acea dimineață - cu câteva înțepături în plus, dar fără nici un rezultat. Am ieșit împreună din bloc, eu încă sperând. Câteva străduțe mi s-a împiedicat de picioare, apoi a luat-o la goană. L-am pierdut din ochi, dar - straniu - parcă amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
tare decât întreaga societate. Trebue însă să ne păstrăm calmul și curajul, o să mai vină odată și vremuri mai bune! Cert este că toți am devenit oameni săraci, temeliile au fost complect sdruncinate, e un fapt împlinit și deci o luăm da capo. Despre isprăvile mele, proiecte și realizări, consultă te rog pe Lizette. Te rog acum din tot sufletul, mai scrie-mi, n’ai idee ce bucurie e pentru mine, care sunt astăzi atât de stingher, să primesc vești de la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
avut! Nu știu dacă l-aș avea a doua oară? Mi-era așa milă de el și când am văzut că are o șansă de reabilitare, puteam să nu i-o dau? Dar care altul în locul meu și-ar fi luat în gât o asemenea afacere? Dar sunt sigur, că Petrică nu realizează nici pe jumătate cât am făcut pentru el și cum mi-am pus pielea în foc, căci îți imaginezi ce nas poartă acum, dar nu face nimic, am
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
s’a răspuns, că aceste lucruri nu interesează Scala: căci numai „valoarea contează acolo”. A fost tâmpit, pentru că situația mea din România se cunoaște perfect de bine în Italia, așa cum este ea într’adevăr. De altfel nimeni nu l’a luat în serios, chiar nici maeștrii substituți, cu cari stătea toată ziua de vorbă, bârfindu-mă pe ruptele. La rândul meu, când îl întâlneam pe culoarele administrației, îi răspundeam foarte distant la salutul lui acru. Dar într’o seară a asistat
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de automobil! Avocatul orchestrei Scala ne-a invitat să petrecem o zi la Como. La treizeci de kilometri afară de Milano, el fiind la volan, îi vine rău și leșină; eram în viteză de 70 pe oră. Ei bine, mașina a luat-o razna, ajunge pe șinele căii ferate alăturate, sare ca o pasăre și Dzeu știe cum ne-am oprit și cum nu ne-am dat peste cap. Ce să-ți spun, ne-au trecut nădușelile! Avocatul zăcea în nesimțire la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
savurează cu o plăcere respingătoare fiecare moment. Cititorul trăiește o vagă deziluzie, în același timp o ușurare, la ivirea bănuielii că faptele lui Bateman s-ar fi produs doar în mintea personajului. El devine un narator neverosimil când avocatul său ia în derâdere mărturia sa precum o glumă proastă. Filmul, ca și cartea, a fost totodată lăudat și criticat, pe de o parte pentru că „îmblânzește" experiența traumatizantă a cărții, pe de altă parte, pentru că reduce din puterea creativă a firului narativ
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
secunde: volum - orizont; e) intuitiv-subiectivă (relativ unei convenții sau tradiții), ca repere calitative de estetică/stil: profil - orizont; f) rațional-obiectivă (relativ unei științe sau discipline), ca repere cantitative de ordin tehnic: volum - masă. Pe un al doilea palier de supraordonare luăm succesiv câte două din șirul celor șase coordonate de mai sus, distingând astfel trei moduri de abordare: I. formal-generală - prin aspectare proiectivă: undă-secvență (a-b); II. formal-particulară - prin aspectare configurativă: fond-nuanță (c-d); III. interpretativă - prin aspectare personală (subiectivă) sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]