4,819 matches
-
I la același liceu unde își ia Bacalaureatul în anul 1907. Este admis la Seminarul din Blaj în anul 1907 fiind trimis în același an la Oradea unde trebuia să studieze limba latină. Datorită scrierilor sale a devenit, indesirabil pentru maghiari, și se întoarce la Blaj, (1908) unde își termină studiile teologice, fiind ales președintele Societății de lectură a studenților teologi Inocențiu Micu-Klein. Ca student teolog în perioada 1909-1910 face două călătorii în Vechiul Regat ajungând să participe la cursurile Universității
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
serie de evenimente istorice care s-a încheiat cu așezarea ungurilor în Europa Centrală la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Există mai multe teorii care explică „descălecatul” nomazilor maghiari. Prima teorie susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Bazinului Panonic după înfrângerea armatei bavareze în bătălia de la Pressburg de pe 4 iulie 907. Între 899 și 955, ungurii au lansat o serie de invazii în Europa Apuseană și între 917 și 971 în Imperiul Bizantin. Până în cele din urmă, maghiarii au adoptat un stil de viață sedentar, au fondat un regat și au adoptat creștinismul în jurul anului 1000. Autorii bizantini au fost primii care au înregistrat evenimente legate de prezența ungurilor în Europa, care a culminat cu „descălecatul” . Cea mai
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Panoniei de către unguri apare în "De Administrando Imperio". Aceasta este o lucrare apărută sub îngrijirea împăratului Constantin al VII-lea în 951 ori 952. Unele lucrări scrise de clerici din statele succesoare ale Imperiului Carolingian prezintă fapte legate de cuceririle maghiarilor. Annales Fuldenses care relatează evenimentele de până la anul 901 este cea mai timpurie astfel de lucrare. O scrisoare atribuită arhiepiscopului Theotmar al Salzburgului către Papa Ioan al IX-lea în 900 se referă de asemenea la cuceririle ungurilor, dar unii
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Prüm, în Cronica sa scrisă pe la 908, a rezumat toate informațiile despre unguri într-o relatare despre anul 889. O sursă importantă de informații este "Antapodosis" al episcopului Liutprand din Cremona scrisă pe la 960, scrisă la câteva decenii după „descălecatul” maghiarilor. Istoricul Aventinus a oferit în lucrările sale informații care nu se găsesc la alți autori, ceea ce a dus la concluzia că a folosit surse care s-au pierdut între timp. Pe de altă parte, informațiile oferite de Aventinus sunt privite
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
cercetători. O compilație a vieților sfinților în limba slavonă conține o relatare oculară a luptelor din războiul bizantino-bulgar din 894-896. Prima lucrare despre viața Sfântului Naum, scrisă pe la 924, conține informații aproape contemporane despre dispariția Moraviei Mari cauzată de invaziile maghiarilor. Originalul acestei cronici a dispărut, dar există o copie din secolul al XV-lea. Alte surse sunt copii din secolul al XIV-lea ale unei cronici din 1113, Cronica vremurilor trecute . Aceasta din urmă își bazează unele dintre informații pe
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
acestei culturi au fost descoperite la Beremend și Csongrád în Ungaria, la Dévény și Bešeňov în Slovacia și la Vărșand și Moldovenești în România, la Vukovar și Kloštar Podravski în Croația „Continuarea Cronicii lui Gheorghios Amartolos” conține primele referințe la maghiari care să fie demne de încredere. Cronica afirmă că războinicii maghiari au intervenit în conflictul dintre bulgari și bizantini în regiunea cursului inferior al Dunării în 836 ori 837. Primul raid cunoscut al ungurilor în Europa Centrală a fost înregistrat
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
pe unguri ca nefiind cunoscători ai tehnicilor de luptă în formație corp la corp sau de asediu ale fortificațiilor, dar admite că ei erau arcași foarte buni. Cercetările arheologice au confirmat că arcul compozit era principala armă a ungurilor. Războinicii maghiari mai foloseau și săbii scurte curbate, astfel de arme fiind descoperite în morminte din timpul „descălecatului” maghiar. Regino din Prüm a notat de asemenea tactica războinicilor maghiari, care se prefăceau că se retrag, numai pentru ca să contraatace inamicul care pornea dezordonat
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
ale fortificațiilor, dar admite că ei erau arcași foarte buni. Cercetările arheologice au confirmat că arcul compozit era principala armă a ungurilor. Războinicii maghiari mai foloseau și săbii scurte curbate, astfel de arme fiind descoperite în morminte din timpul „descălecatului” maghiar. Regino din Prüm a notat de asemenea tactica războinicilor maghiari, care se prefăceau că se retrag, numai pentru ca să contraatace inamicul care pornea dezordonat în urmărire. Martorii invaziilor maghiare au subliniat sălbăticia ungurilor, care obișnuiau să îi masacreze pe aproape toți
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Hungarorum. Edouard Sayous, într-o lucrare premiată de Academia franceză, a confirmat corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum în legătură cu prezența românilor în Transilvania și Banat înainte de sosirea nomazilor maghiari Au fost emise trei teorii principale care să explice „descălecatul” maghiar. Prima susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie. Acest punct de
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
o lucrare premiată de Academia franceză, a confirmat corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum în legătură cu prezența românilor în Transilvania și Banat înainte de sosirea nomazilor maghiari Au fost emise trei teorii principale care să explice „descălecatul” maghiar. Prima susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
traversat Dunărea în Panonia unde „au omorât deopotrivă bărbați și femei bătrâne și au mânat femeile tinere singure ca pe vite pentru ca să-și satisfacă poftele și au redus transformat întreaga” provincia „într-un deșert” . Deși cronicarul descrie acest atac al maghiarilor ca și cum ar fi avut loc după moartea lui Svatopluk I' György Györffy, Gyula Kristó, András Róna-Tas, și alții consideră că ungurii au invadat Panonia în alianță cu monarhul Moraviei Györffy și Kristó consideră chiar că „Legenda calului alb” din cronicile
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
să se refugieze în Silistra, după care au jefuit Preslavul. O notă din De Administrando Imperio a împăratului Constantin al VII-lea amintește de fiul lui Arpad, Liountikas (Liüntika ori Lvente) , care ar fi fost comandantul armatelor maghiare. Odată cu atacul maghiarilor din nord, bizantinii au invadat Bulgaria din sud. Țarul Simeon a decis în această situație să ceară încetarea luptelor, dar și-a trimis ambasadori și la pecenegi, pe care să îi incite împotriva ungurilor. Pecenegii i-au atacat pe unguri
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
atacat pe unguri, silind armatele maghiare să se retragă din Bulgaria. După cum consemnează Constantin al VII-lea, bulgari i-au atacat mai apoi pe unguri în regiunea Bugului de sud (Ucraina contemporană), ceea ce ar fi dus la plecarea definitivă a maghiarilor din stepele nord pontice. Pecenegii au distrus așezările maghiarilor. Supraviețuitorii acestui atac conjugat au hotărât să părăsească zona stepelor pontice și să traverseze Carpații în căutarea unei noi patrii. Se pare căungurii au păstrat amintirea distugerilor provocate de pecenegi> Numele
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
din Bulgaria. După cum consemnează Constantin al VII-lea, bulgari i-au atacat mai apoi pe unguri în regiunea Bugului de sud (Ucraina contemporană), ceea ce ar fi dus la plecarea definitivă a maghiarilor din stepele nord pontice. Pecenegii au distrus așezările maghiarilor. Supraviețuitorii acestui atac conjugat au hotărât să părăsească zona stepelor pontice și să traverseze Carpații în căutarea unei noi patrii. Se pare căungurii au păstrat amintirea distugerilor provocate de pecenegi> Numele pe care îl dau maghiarii pecenegilor - "besenyő" - își are
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Pecenegii au distrus așezările maghiarilor. Supraviețuitorii acestui atac conjugat au hotărât să părăsească zona stepelor pontice și să traverseze Carpații în căutarea unei noi patrii. Se pare căungurii au păstrat amintirea distugerilor provocate de pecenegi> Numele pe care îl dau maghiarii pecenegilor - "besenyő" - își are originea în vechiul cuvânt unguresc "bese" - vultur. Astfel, legendele maghiare despre vulturii care i-ar fi obligat pe strămoșii ungurilor să migreze peste Carpați este posibil să se refere la atacurile pecenegilor . Suresele istorice oferă date
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
originea în vechiul cuvânt unguresc "bese" - vultur. Astfel, legendele maghiare despre vulturii care i-ar fi obligat pe strămoșii ungurilor să migreze peste Carpați este posibil să se refere la atacurile pecenegilor . Suresele istorice oferă date diferite pentru momentul invaziei maghiarilor peste Munții Carpați. Cea mai timpurie, 677, este menționată într-o versiune din secolul al XIV-lea a „Croncii Maghiare”. Anonymous menționează cea mai târzie dată, 902. Sursele contemporane sprinină ideea conform căreia invazia a urmat războiului bulgaro-bizantin început în
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
cu Menumorut, pentru ca apoi să cucerească Transilvania lui Gelu. Mai târziu, ungurii i-a atacat pe slavii șăi bulgarii conduși de Salanus, care ocupau teritoriile centrale dintre Dunăre și Tisa. Salanus a beneficiat de ajutorul bulgar și bizantin împtriva atacului maghiarilor. Simon din Kéza scrie însă că ungurii au luptat cu Svatopluk, după ce au ajuns în Bazinul Panonic. Conica pictată de la Viena susțină că ungurii „s-au odihnit în Transilvania și și-au lăsat animalele să se odihnească” după traversarea Carpaților
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
care afectau statul și poporul ca întreg (Ahmad ibn Fadlan și al-Masudi). Cronicarul contemporan Regino din Prüm constata că ungurii „cutreierau sălbăticiile panonilor și avarilor și își câștigau hrana zilnică prin vânătoare și pescuit” după sosirea în Bazinul Panonic. Înaintarea maghiarilor către Dunăre se pare că la stimulat pe Arnulf, care fusese încoronat rege al Franciei Răsăritene, să îl numească în 896 pe conducătorul regiunii dintre Drava și Sava, Braslav, apărător al Panoniei . În 897 ori 898, Moravia Mare a fost
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
după cum afirmă Aventinus, ungurii și moravii s-au aliat și au invadat Bavaria. Pe de altă parte, Annales Fuldenses susține că doar ungurii au participat la atacul din Bavaria, în timpul căruia au înaintat până la cursul râului Enns. Unul dintre contigentele maghiarilor a traversat Dunărea și a jefuit teritoriile din nordul fluviului, dar margraful Bavariei Luitpold i-a înfrânt în noiembrie 900, urmărindu-i în timpul retragerii de la Passau până la Krems an der Donau. Victoria bavarezilor a fost facilitată de puternica fortăreață de pe
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Gelou quidam blachus)", și ne spune că el stăpânea ("dominium tenebat") o țară locuită de români și slavi ("blasij et sclaui"). În preajma anului 904, oastea lui Gelou a fost înfrântă lângă râul Almaș de o expediție a unui trib nomad maghiar condus de Tuhutum, unul dintre membrii consiliului celor 7 ("hetumoger"). Gelou a fost ucis în luptă în timp ce încerca să se refugieze în cetatea sa de pe Someș, aflată undeva în regiunea Clujului, fie în zona Gilăului de astăzi (care a păstrat
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
de Lombardia. Eu au ajuns în Italia ca aliați ai regelui Berengario I împotriva rivalului său, regele Ludovic cel Orb. Ungurii au devastat teritoriile ocupate de regele Ludovic de-a lungul râului Pad, facilitând victoria regelui Berengario. Berengario a permis maghiarilor să jefuiască toate orașele care acceptaseră mai înainte de izbucnirea războiului să se supună autorității lui Ludovic și a fost de acord să plătescă un tribut anual ungurilor de 375 kg de argint. Versiunea lungă a „Analelor Sfântului Gall” relatează că
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
că este mai degrabă vorba sespre Mosaburg, fortăreața Braslavului. În același timp, victoria ungurilor din această bătălie nu doar că a blocat pentru mai multe decenii orice încercarea a Franciei Răsăritene să se extindă spre est , dar le-a permis maghiarilor să jefuiască fără teamă vaste teritorii ale regatului. Ungurii s-au așezat în regiunile de câmpie ale Bazinului Panonic de-a lungul Dunării, Tisei și afluenților lor, unde au putut să-și continue viața semi nomadă. Consecința imediată a fost
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
că plecarea ungurilor din stepele pontice au slăbit puterea foștilor lor aliați, hazarii, ceea ce a dus în final la imperiului acestora din urmă . Ungurii au păstrat nelocuite în scopuri defensive o serie de „mărci” ("gyepű") în zonele de frontieră. Războinicii maghiari au păstrat o serie de avananvposturi la este de Munții Carpați, după cum demonstrează mormintele datate ca fiind de secol X, descoperite la Krilos (Ucraina), Przemyśl, Sudova Vyshnia (Polonia), Grozești, Probota și în cartierul Tei (București) (România). Teama pe care o
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
bizantinilor. Liderii unguri și-au dat seama că stilul lor de viață tradițional, bazat în parte pe raidurile de jaf împotriva popoarelor sedentare vecine, nu mai putea continua. De aceea, înfrângerile de la Lechfeld și Arkadiopolis au accelerat adoptarea definitivă de către maghiari a unui stil de viață sedentar, proces care începuse odată cu așezarea lor în Bazinul Panonic. Acest proces a culminat cu încoronarea ca prim rege a lui Ștefan în 1000 sau 1001.
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]