5,936 matches
-
50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai reduse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare brună, cu maginea posterioară mai deschisă. Aripile posterioare sunt cenușiiînchis, cu franjuri din perișori lungi (fig. 16 a, b). Oul este oval, de 0,25 - 0,50 mm lungime, de culoare galbenă- deschis (fig. 16 c, d). Larva matură are 10 - 12 mm lungime; corpul este fusiform, de culoare verde-gălbuie; capul este brun-închis, cu pete roșcate în partea posterioară. Segmentele toracice și abdominale prezintă câte două rânduri transversale de sclerite, de culoare mai deschisă, prevăzute cu un punct negru
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la cea mai mică atingere prezintă mișcări bruște, se curbează și se lasă la pământ pe fire de mătase. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, când larvele năpârlesc de 3 ori. Larvele mature se transformă în pupe pe partea inferioară a frunzelor sau în alte locuri, în coconi fusiformi, formați dintr-o țesătură rară. Stadiul de pupă durează 12 - 15 zile. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie apar fluturi care dau naștere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
evoluează ca miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aproape uniți, iar la femelă sunt separați printr- o dungă roșcată. Tibiile posterioare la mascul prezintă la baza lor o tufă de perișori fini, scurți. Oul este oval, de 0,8 - 1,1 mm lungime, de culoare albă- strălucitoare. Larva matură are 7,0 - 8,0 mm lungime, este fusiformă, apodă și eucefală, de culoare albăgălbuie. Regiunea posterioară a abdomenului este trunchiată oblic și prezintă 6 perechi de formațiuni digitiforme membranoase, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate și bifurcate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele care apar pătrund în rădăcini sau la colet, în care rod galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 34 zile, în funcție de temperatură. Larvele mature se transformă în pupe în sol. Adulții apar în a doua jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
hibernare și încep să se hrănească pe diferite plante spontane sau cultivate. Femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune 80 - 150 de ouă. Incubația durează 5 - 7 zile. Dezvoltarea larvară durează 10 - 15 zile. Larvele mature se transformă în protonimfe și apoi deutonimfe, după care apar adulții. Factorii care limitează populațiile de Tetranychus usticae Koch. sunt prezentați în fig. 21. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
corpului este 7 - 10 mm. Agriotes ustulatus Schall. are corpul brun-închis până la negru, de 9 - 12 mm lungime, cu elitrele, antenele și picioarele de culoare galben-brună. Ouăle sunt ovoide, de culoare albă, de 0,5 - 1,5 mm lungime. Larvele mature au 20 - 25 mm lungime. Corpul cilindric este puternic chitinizat, de unde și denumirea de “viermi sârmă”. Culoarea corpului este galbenă. Piesele bucale sunt bine dezvoltate, cu mandibulele puternice, care au un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și prezintă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
1,2 - 1,5 mm lungime (fig. 25 d). Larva neonată are 1,2 - 1,4 mm lungime, este de culoare roșie- închis, cu mici tuberculi negre pe părțile laterale ale mezo și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanțe portocalii. Capul este negru, iar toracele și părțile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brune-închis. Lungimea larvei mature este de 8 - 10 mm (fig. 25 b
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și metatoracelui, precum și pe primele segmente abdominale. Larva matură are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanțe portocalii. Capul este negru, iar toracele și părțile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brune-închis. Lungimea larvei mature este de 8 - 10 mm (fig. 25 b). Pupa are 10 - 12 mm lungime, are corpul bombat, de culoare portocalie-roșcat, cu excepția părții posterioare a abdomenului (fig. 25 c). Biologie și ecologie. Iernează în sol ca adult, la adâncimi cuprinse între
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu larvele de vârsta a III-a și de 30 - 50 de ori mai sensibile față de cele de vârsta a IV-a (Cîndea, 1984). Adulții abia apăruți sunt foarte sensibili la pesticide, în timp ce adulții maturi (de 16 - 17 zile) înregistrează maximum de rezistență. Produsele avizate pentru a fi folosite în țara noastră pentru combaterea speciei Leptinotarsa decemlineata Say. a) produse organofosforice: Actellic 50 CE - 0,15 %, Danex 80 SP - 0,15 %; Ekalux 25 CE - 0
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3000 ouă), în medie 300 - 1000 ouă. Incubația durează 3 - 10 zile, în funcție de condițiile climatice. Larvele care apar, se hrănesc cu frunzele, florile sau fructele diferitelor plante, timp de 2 - 3 săptămâni, timp în care năpârlesc de 5 ori. Larvele mature pătrund în sol la 3 - 8 cm adâncime, unde își formează căsuțe de pământ în care se transformă în pupe. Durata stadiului de pupă este de 12 - 20 zile, iar apoi apar adulții, care dau naștere la a doua generație
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
orbiculară și cea reniformă o bandă transversală neagră. Pata orbiculară este estompat triunghiulară și de culoare variabilă. Aripile posterioară sunt de culoare deschisă, mărginite de o dungă brună. Oul este sferic, de 0,60 - 0,65 mm în diametru. Larva matură măsoară 30 - 35 mm lungime, de culoare variabilă, de la verde la brun. Capul și pronotul sunt brun-roșcat. Pe partea dorsală a fiecărui segment abdominal se află câte două pete triunghiulare de culoare neagră, iar pe părțile laterale, deasupra stigmelor (orificii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică măsuri preventive și curative. Preventiv se aplică: o arăturile adânci
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
care apar din biloane, hrănindu—se cu frunze. După împerechere, femela depune ouăle izolat sau în grupe de 3 - 8 ouă pe tulpinile și frunzele de sparanghel. Incubația durează 7 - 10 zile, iar dezvoltarea larvară 15 - 20 de zile. Larvele mature pătrund în sol, unde se transformă în pupe într-o căsuță de pământ. Adulții apar în iulie și dau naștere la cea de a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător monofag. Adulții și larvele se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează câte o celulă din pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 8 - 14 zile. Adulții apar în prima jumătate a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are 7,0 - 8,0 mm lungime; corpul este de culoare brună-gălbuie, acoperit cu perișori scurți. Aripile sunt mai lungi decât abdomenul (fig. 33 a). Oul este oval-alungit, de culoare albă, îngustat la capete. Larva matură are 6,0 - 12,0 mm lungime, este apodă și acefală. La începutul este de culoare albă, apoi devine albă-gălbuie (fig. 33 b). Pupa are 6,0 - 8,0 mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare cafenie-închis. Biologie. Iernează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de larvă este de 20 - 25 zile, trecând prin patru vârste. Larvele mature părăsesc țesuturile atacate și pătrund în sol, infestând noi rădăcini. Durata unei generații este în medie de 30 de zile, iar longevitatea adulților variază între 45 și 70 de zile. De subliniat este faptul că ouăle și larvele acestui nematod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu femela (35 a). Ambele sexe prezintă sete scapulare interne, care ating circa 10 % din lungimea corpului. Hipopus de 0,25 - 0,35 mm, brun-roșcat, tegument cu cavități superficiale. Picioarele sunt scurte și groase. Larvele sunt asemănătoare cu adultul. Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și de culoare albă-sidefie. Prezintă trei perechi de picioare de culoare galben-brunie. Setele supracostale au o dispoziție similară cu ale adultului; setele scapulare sunt de acceași lungime între ele, iar cele postnatale mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Capul este mic, galben-brun cu pete negre; abdomenul este verde-deschis cu nuanță albăstruie; pe partea dorsală prezintă șase dungi longitudinale albicioase, iar lateral pe fiecare segment cu câte o bandă gălbuie (fig. 38 b). Biologie. Iernează în stadiul de larvă matură sau pupă în sol sau resturile vegetale rămase în câmp după recoltare. Prezintă două generații pe an. În lunile mai-iunie apar fluturii, care au un zbor diurn, rapid și în zig¬ zag, la suprafața solului. Are loc împerecherea, iar femelele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
întâlnește în special în județele din Banat, Oltenia și Muntenia. Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 1020 mm. Aripile anterioare sunt de culoare variabilă, de la verde-pal până la galbenăbrunie, cu dungi transversale brune-închis, cu franjuri pe margini (fig.41 a). Larva matură are 9,0 - 10,0 mm lungime, este de culoare galbenă- deschis; capul și placa toracică sunt brune (fig. 41 b). Biologie. Molia morcovului iernează în stadiul de larvă în sol, uneori în rădăcini sau în locurile de depozitare sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
are două generații pe an. În luna aprilie, larvele se transformă în pupe, iar apoi apar adulții. După împerechere, femela depune ouăle la baza tijelor florifere de morcov. Incubația durează 7 - 8 zile, iar dezvoltarea larvară 28 - 35 zile. Larvele mature se retrag în sol și se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 7 zile. Adulții care apar, dau naștere la cea de-a II-a generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag ce atacă diferite
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare castanie-închis, negricioase. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la bază și brune-închis la extremități, cu franjuri de perișori lungi (fîg. 42 a). Oul este turtit dorso-ventral, de 0,54 mm lungime și 0,44 mm lățime, de culoare verde-deschis. Larva matură are până la 20 mm lungime, este de culoare cenușie, în afară de cap, care este negru (fig. 42 b). Pupa are 10,0 mm lungime și este de culoare brună (fig. 42 c). Biologie. Iernează în stadiul de adult în depozite, sub
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
4,0 - 5,0 mm lungime, capul este brun, toracele și abdomenul negru cu reflexe cenușii, iar picioarele negre. Aripile sunt lungi, hialine, cu nervuri de culoare gălbuie (fig. 43 a). Oul este alb, cu striațiuni fine, dispuse transversal. Larva matură are 6,0 - 7,0 mm lungime, de culoare alb-gălbuie, apodă și acefală (fig. 43 b). Pupa are formă de butoiaș, de culoare maronie. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în resturile de plante rămase în câmp după recoltare, în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
0 mm lungime, de culoare deschisă; toracele este galben-roșcat, cu părțile laterale albicioase. Abdomenul este ovoid, iar pe părțile laterale ale fiecărui segment se găsesc pete mici. Aripile sunt bine dezvoltate și prezintă un desen caracteristic de culoare brună. Larva matură are 5,0 - 7,0 mm lungime, de culoare albicioasă, apodă și acefală. Pupa are formă de butoiaș. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol, la 10 - 15 cm adâncime. Prezintă două generații pe an. Adulții apar în luna
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]